404 matches
-
cu osul semilunar; - externă pentru articularea cu osul trapezoid și scafoid; - internă pentru articularea cu osul cu cârlig; - inferioară pentru articularea cu extremitatea proximală a celui de al doilea, al treilea și al patrulea metacarpian. Fețele nearticulare sunt una anterioară, palmară și posterioară sau dorsală. OSUL CU CÂRLIG Osul cu cârlig prezintă fața: - superioară pentru articularea cu osul semilunar; - inferioară pentru articularea cu cel de al patrulea și al cincilea metacarpian; - externă pentru realizarea articulației cu osul mare; - internă prin care
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
CÂRLIG Osul cu cârlig prezintă fața: - superioară pentru articularea cu osul semilunar; - inferioară pentru articularea cu cel de al patrulea și al cincilea metacarpian; - externă pentru realizarea articulației cu osul mare; - internă prin care se realizează articularea cu semilunarul; - anterioară, palmară prezintă apofiza unciformă pe care se prinde ligamentul anterior al carpului; - posterioară, dorsală este singura nearticulară. Cele opt oase ale carpului sunt solidarizate între ele prin formațiuni ligamentare realizându-se în ansamblu un masiv osos convex posterior, concav în sens
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
scheletul palmei. Sunt oase lungi. Extremitatea superioară sau carpiană prezintă: - o fațetă articulară superioară pentru articularea cu oasele celui de al doilea rând de oase ale masivului carpian; - două fațete laterale pentru articularea cu metacarpienele vecine; - două fațete nearticulare, una palmară și una dorsală. Corpul metacarpienelor este sub forma de prismă triunghiulară cu: - față posterioară, dorsală ce vine în raport cu tendoanele extensorilor degetelor; - fețe laterale - externă, radială și internă, cubitală - în raport direct cu mușchii interosoși; - margini anterioară, internă, externă. Extremitatea inferioară
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
brațului prin intermediul capului lung. MUȘCHII ANTEBRAȚULUI Musculatura antebrațului este grupată în trei loje: anterioară, lateral externă și posterioară. MUȘCHII REGIUNII ANTERIOARE Musculatura regiunii anterioare este repartizată în 4 planuri musculare: * primul plan cuprinde: mușchiul rotund pronator, flexor radial al carpului, palmarul lung, flexorul ulnar al carpului; * planul al doilea: flexorul superficial al degetelor; * planul al treilea: flexorul profund al degetelor, flexorul lung al policelui; * planul al patrulea: pătratul pronator. Primele două planuri de grupe musculare au originea comună la nivelul epicondilului
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
laterale a radiusului. - acoperă mușchiul brahial și flexor superficial al degetelor; - laterale cu mușchiul brahioradial. Este dată de nervul median. Acțiunea: 1. pronator al mâinii, 2. prin fascicului humeral, flexor al antebrațului pe braț. MUȘCHIUL FLEXOR RADIAL AL CARPULUI (MARELE PALMAR) Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - fața anterioară a epicondilului medial, - aponevrozele fibroase ale mușchilor rotund pronator (lateral) și palmarul lung (medial) Se inseră printr-o expansiune fibroasă la baza metacarpianului al doilea. * acoperă mușchiul flexor superficial al degetelor
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
1. pronator al mâinii, 2. prin fascicului humeral, flexor al antebrațului pe braț. MUȘCHIUL FLEXOR RADIAL AL CARPULUI (MARELE PALMAR) Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - fața anterioară a epicondilului medial, - aponevrozele fibroase ale mușchilor rotund pronator (lateral) și palmarul lung (medial) Se inseră printr-o expansiune fibroasă la baza metacarpianului al doilea. * acoperă mușchiul flexor superficial al degetelor; * lateral: cu mușchiul rotund pronator; * împreună cu tendoanele mușchiului brahioradial formează un șanț prin care trec vasele radiale și ramura superficială a
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
o expansiune fibroasă la baza metacarpianului al doilea. * acoperă mușchiul flexor superficial al degetelor; * lateral: cu mușchiul rotund pronator; * împreună cu tendoanele mușchiului brahioradial formează un șanț prin care trec vasele radiale și ramura superficială a nervului radial; * împreună cu tendoanele mușchiului palmar lung formează un șanț prin care trec tendoanele mușchiului flexor superficial al degetelor și nervul median. Este dată de nervul median. Acțiunea: 1. flexor al mâinii pe antebraț; 2. slab flexor al antebrațului pe braț; 3. slab abductor al mâinii
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
superficial al degetelor și nervul median. Este dată de nervul median. Acțiunea: 1. flexor al mâinii pe antebraț; 2. slab flexor al antebrațului pe braț; 3. slab abductor al mâinii; 4. pronator al mâinii când mâna este în extensie. MUȘCHIUL PALMAR LUNG (MICUL PALMAR) Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație În 20% din cazuri poate fi absent. Când este prezent are originea la nivelul epicondilul medial. Inserția terminală este pe retinaculul flexorilor - superficial: mușchiul flexor superficial al degetelor; - nervul median
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
și nervul median. Este dată de nervul median. Acțiunea: 1. flexor al mâinii pe antebraț; 2. slab flexor al antebrațului pe braț; 3. slab abductor al mâinii; 4. pronator al mâinii când mâna este în extensie. MUȘCHIUL PALMAR LUNG (MICUL PALMAR) Inserția de origine Inserția terminală Raporturi Inervație În 20% din cazuri poate fi absent. Când este prezent are originea la nivelul epicondilul medial. Inserția terminală este pe retinaculul flexorilor - superficial: mușchiul flexor superficial al degetelor; - nervul median, în partea distală
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
median. * rotație a metacarpianului I în jurul axului său longitudinal și de deplasare a acestuia antero-median; * secundar, este abductor al policelui. MUȘCHIUL OPOZANT AL POLICELUI Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea - retinaculul flexorilor, - tuberculul trapezului. Pe partea laterală a feței palmare a metacarpianul I. Din nervul median. de adducția metacarpianul I medial și anterior concomitent cu rotația acestuia în jurul axului longitudinal precum și de a participa la mișcarea de opozabilitate a policelui. MUȘCHIUL ADDUCTOR AL POLICELUI Inserția de origine Inserția terminală Inervație
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
I. Din nervul median. de adducția metacarpianul I medial și anterior concomitent cu rotația acestuia în jurul axului longitudinal precum și de a participa la mișcarea de opozabilitate a policelui. MUȘCHIUL ADDUCTOR AL POLICELUI Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea - fața palmară a oaselor din rândul I carpian - capul oblic, - baza și marginea palmară a bazei metacarpianului III - capul transvers. - osul sesamoid medial, - fața medială a bazei falangei proximale a policelui. Din nervul ulnar. * este acoperit de ceilalți mușchi ai lojei tenare
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
cu rotația acestuia în jurul axului longitudinal precum și de a participa la mișcarea de opozabilitate a policelui. MUȘCHIUL ADDUCTOR AL POLICELUI Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea - fața palmară a oaselor din rândul I carpian - capul oblic, - baza și marginea palmară a bazei metacarpianului III - capul transvers. - osul sesamoid medial, - fața medială a bazei falangei proximale a policelui. Din nervul ulnar. * este acoperit de ceilalți mușchi ai lojei tenare; * acoperă metacarpienele II-III, spațiul II interosos, mușchii interosoși, tendoanele flexorilor degetelor și
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
transvers. - osul sesamoid medial, - fața medială a bazei falangei proximale a policelui. Din nervul ulnar. * este acoperit de ceilalți mușchi ai lojei tenare; * acoperă metacarpienele II-III, spațiul II interosos, mușchii interosoși, tendoanele flexorilor degetelor și lombricalii. MUȘCHII EMINENȚEI HIPOTENARE MUȘCHIUL PALMAR SCURT Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea - la nivelul feței profunde a dermului. Pe aponevroza palmară. Din nervul ulnar. Mușchi rudimentar, care cutează pielea regiunii hipotenare. MUȘCHIUL ABDUCTOR AL DEGETULUI MIC Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea - pisiform
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
de ceilalți mușchi ai lojei tenare; * acoperă metacarpienele II-III, spațiul II interosos, mușchii interosoși, tendoanele flexorilor degetelor și lombricalii. MUȘCHII EMINENȚEI HIPOTENARE MUȘCHIUL PALMAR SCURT Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea - la nivelul feței profunde a dermului. Pe aponevroza palmară. Din nervul ulnar. Mușchi rudimentar, care cutează pielea regiunii hipotenare. MUȘCHIUL ABDUCTOR AL DEGETULUI MIC Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea - pisiform, - tendonul mușchiului flexor ulnar al carpului. La baza falangei proximale a degetelui mic. Din nervul ulnar. Abducția
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
articulațiilor peste care trece MUȘCHIUL OPOZANTUL DEGETULUI MIC Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea - retinaculul mușchilor flexori, - cârligul osului hamat. Pe marginea medială a metacarpianului V. Din nervul ulnar. Apropierea metacarpianului V de axul mâinii și-l duce ușor palmar. MUȘCHII LOJEI MIJLOCII A MÂINII - MUȘCHII LOMBRICALI Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea La nivelul tendoanelor mușchiului flexor profund al degetelor. * fața laterală a articulației metacarpo-falangiene de la ultimele patru degete, * pe tendonul extensorului comun al degetelui respectiv. - median pentru
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
comun al degetelui respectiv. - median pentru cei doi mușchi lombricali laterali, - ulnar pentru cei doi mușchi lombricali mediali. * flexori ai primei falange, * extensori ai ultimelor două falange. MUȘCHII INTEROSOȘI Mușchii interosoși se găsesc dispuși în spațiile interosoase; sunt 3 mușchi palmari și 4 dorsali. MUȘCHII INTEROSOȘI PALMARI Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea Mușchii interosoși palmari ocupă spațiile interosoase II, III, IV. Originea este pe fața metacarpianului care privește spre axul mâinii. un tendon subțire pe tendonul extensorului degetelui respectiv
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
cei doi mușchi lombricali laterali, - ulnar pentru cei doi mușchi lombricali mediali. * flexori ai primei falange, * extensori ai ultimelor două falange. MUȘCHII INTEROSOȘI Mușchii interosoși se găsesc dispuși în spațiile interosoase; sunt 3 mușchi palmari și 4 dorsali. MUȘCHII INTEROSOȘI PALMARI Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea Mușchii interosoși palmari ocupă spațiile interosoase II, III, IV. Originea este pe fața metacarpianului care privește spre axul mâinii. un tendon subțire pe tendonul extensorului degetelui respectiv. Din nervul ulnar. * flexori ai falangei
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
lombricali mediali. * flexori ai primei falange, * extensori ai ultimelor două falange. MUȘCHII INTEROSOȘI Mușchii interosoși se găsesc dispuși în spațiile interosoase; sunt 3 mușchi palmari și 4 dorsali. MUȘCHII INTEROSOȘI PALMARI Inserția de origine Inserția terminală Inervație Acțiunea Mușchii interosoși palmari ocupă spațiile interosoase II, III, IV. Originea este pe fața metacarpianului care privește spre axul mâinii. un tendon subțire pe tendonul extensorului degetelui respectiv. Din nervul ulnar. * flexori ai falangei proximale, * extensori ai ultimelor falange, * adductori ai degetelor. MUȘCHII INTEROSOȘI
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
afectarea tractului piramidal apar în afecțiunile cerebrale sau medulare), clonoide (prin afectarea extinsă a tractului piramidal, compresiunile medulare);Reflexele cutanate constă în contracția involuntară a unui muschi prin stimularea regiunii corespunzătoare a pielii. Pot să fie: reflexul palmomentonier (Marinescu-Radovici), reflexul palmar cutanat, reflexul cutanat plantar, reflexul abdominal superior, mijlociu și inferior, reflexul cremasterian. Au o semnificație deosebită când sunt abolite indică leziuni ale tractului piramidal. Reflexul cutanat plantar (semnul Babinski) patologic constă în extensia halucelui și uneori și al restului degetelor
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dafin F. Mureșanu, Sorin Vidican () [Corola-publishinghouse/Science/92119_a_92614]
-
amenință viața sau limitează activitatea. Clasa ASA este un predictor independent al mortalității postoperatorii la pacienții supuși rezecției hepatice pentru hepatocarcinom [76]. Evaluarea preoperatorie Vizează examenul clinic cu evidențierea semnelor de decompensare funcțională hepatică (hepatosplenomegalie, steluțe vasculare, icter, ginecomastie, eritem palmar, asterixis) care necesită determinarea testelor biochimice hepatice, a coagulării, hemoleucogramei și bilanțului metabolic [77]. Pacienții cu insuficiență hepatică fulminantă prezintă un risc crescut de morbiditate și mortalitate chirurgicală, îndeosebi cei cu hepatită acută alcoolică și hepatită acută virală, mai mult
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Paula Szanto () [Corola-publishinghouse/Science/92129_a_92624]
-
așa fel încât să formeze o „cupă” în care va „intra” mingea, contactul cu degetele având loc pe suprafața internă a acestora. Impulsul necesar lovirii mingii începe prin întinderea picioarelor, se continuă cu extensia coatelor și se încheie cu flexia palmară a mâini, mingea luând „drum” spre în sus și spre înainte. În final executantul este întins din toate articulațiile, ajungând pe vârfuri (cu tendință de a păși înainte pentru a nu cădea), sau chiar în aer după desprinderea de sol
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
se întâlnește destul de des în voleiul de plajă, mai ales la atacul mingilor ridicate foarte aproape de fileu. Mecanism de execuție. Mingea este lovită cu vârful degetelor, care se țin lipite și flectate de la rădăcină, (sau toată palma este în flexie palmară), printr-o mișcare bruscă, care seamănă cu mișcarea cobrei, atunci când vrea să muște. În cazul „ridicătorilor”, se folosește brațul stâng și execuția acestui procedeu este precedată de o fentă de ridicare din săritură, eficiența având de câștigat. Procedeul „minge tăiată
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
joasă este mai greu de pornit) luată după un plasament anticipat, jucătorul se ridică și se întinde cu un braț după minge. Dacă este necesar va trebui să și sară înainte de a lovi mingea. Lovirea mingii se face cu fața palmară a pumnului, sau în ultimă instanță cu toată palma sau cu podul palmei. Preluarea cu o mână din lateral, este un procedeu mai puțin utilizat, fiind însă utilă în cazul în care este însoțită de un plonjon lateral spre aceeași
VOLEI. Bazele teoretice şi metodice ale jocului by Mârza Dănilă Dănuț () [Corola-publishinghouse/Science/91684_a_92843]
-
în fața oglinzii, copilul va urmări expansiunea abdominală în inspir cu coborârea peretelui costo-abdominal în expir.chinestezic - elevul ia cunoștință foarte rapid de timpii inspiratori și expiratori având o senzație de confort după o respirație nasală profundă.tactil - prin aplicarea feței palmare pe peretele toracoabdominal, apreciind regularitatea și constanța ritmului, precum și suplețea actului respirator în timpul fonației. Conduce la sincronizarea actelor de respirație-fonație.auditiv - prin zgomotele specifice intrării aerului pe căile nasale și ieșirii aerului pe cale orală, în timpul emisiei vocalice, urmărind sincinezia debutului
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
modificări ca urmare a adaptării la zbor. Este cuprinsă în membrana alară, liber a rămas numai degetul I (policele - prevăzut terminal cu o gheară puternică și ascuțită cu ajutorul căreia liliacul se cațără). La baza degetului se găsește o o îngroșare palmară cu care animalul se sprijină când adopt când adoptă poziția patrupedă. Celelalte degete s sunt mult mai alungite și sunt prinse în membrana alară - cu rol în susținerea și întinderea a acesteia. În repaus brațele se strâng pe părțile laterale
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]