373 matches
-
experimentații lor colegi nu au de gînd să-i ajute, vor avea, în fine, un curs neoficial, un jalon serios & profitabil al viitoarei lor activități metaartistice. Cartea e atît de plină de întîmplări, reflecții, personaje, dialoguri, e atît de grav, pamfletar, ori umoristic redactată (după caz!), încît îți oferă, dacă ai avut privilegiul să ajungi în templul Thaliei și al Melpomenei, ore de lectură delectabile! Puzzle-ul propus de autoare, miscelaneul (aparent) spontan te îmbie la descoperirea secretelor vocației (nu profesiei
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
sentiment profund și plăcut: a. Iubita este o fecioară palidă, despletită, care cântă la clavir muzică funerară: "Iubita cânta un marș funebru/ Iar eu nedumerit mă mir,/ De ce să cânte un marș funebru..." (Nevroză); b. Iubita este descrisă cu accente pamfletare: "Femeie, masă de culori,/ Cocotă plină de rafinării" (Contrast); 9. Masca Poetul își pune o mască, joacă un rol, chiar și acela de bufon, când existența sa capătă note grotești, lumea e un bâlci, alienarea reifică universul: 10. Muzica este
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
antiteză, poetul aduce față-n față trecutul reprezentat de Mircea cel Bătrân și prezentul judecat de "istoria eroică"; o istorie ideală și alta monstruoasă. Partea întâi este dominant epică și cu unele momente dramatice, partea a doua este lirică, satirică, pamfletară. Istoria ideală dezvăluie visul lui Osman, încercând să explice întemeierea Imperiului Otoman. Acest vis cuprinde o poveste de dragoste fantastică dintre un pământean și lună. Din inima sultanului crește un copac uriaș, ceea ce explică simbolul otoman, semiluna, și un colaj
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
un fel de testament al autorului în instanța cititorului martor, confident și protagonist al scrierii. Petrol înseamnă un masiv tom "Pasolini prin el însuși", dar și cartea de căpătâi în genul medievalelor summa esthetica erotica ideologica, în cheie provocatoare, polemică, pamfletară, sarcastică, sardonică ș.a.m.d. Asfixiant și rebarbativ la prima vedere, proiectul pasolinian oferă și copleșitoare pasaje narative menite să-l ademenească pe cititor în perceperea misterului subsecvent viciului absurd, să-l consoleze prin simbolismul enigmelor, nu înainte de a-l
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
din pricina statutului său de proscris (prizonier de stat), i s-au "arestat", pierdut sau interzis cărți întregi pe care n-a încetat să le rescrie. Perchezițiile, vexațiile și supravegherea polițienească a scriitorului nu vor înceta nici la Charenton, stârnind inflamările pamfletare ale acestuia în contra establishment-ului, a epocii și a lumii. Morvan, econom, dar și sârguincios supraveghetor și informator al poliției, află cu oarece consternare despre tinerețea desfrânată a straniului pensionar, suspect chiar și de pederastie (deși om de lume și
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
12-15. SOROHAN, Elvira. Sens literal și sens insinuat în narațiunea medievală. În: Dacia literară, 11, 2000, nr. 38, p. 35-37. SOROHAN, Elvira. Blaga și cerchiștii. În: România literară, 34, 22-28 aug. 2001, nr. 33, p. 10-11. SOROHAN, Elvira. Lucian Blaga pamfletar. În: România literară, 34, 13-19 iun. 2001, nr. 23, p. 11. SOROHAN, Elvira. Metoda istoricului literaturii. În: Revista română (Iași), 7, nr. 2, 2001, p. 5. Despre Constantin Ciopraga. SOROHAN, Elvira. Receptarea lui Nae Ionescu la Saeculum. În: Adevărul literar
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
Gh. Lupu, după cum vorbește cu venerație despre devotamentul manifestat suferinzilor de principesa Maria și de doamna Constanța Cantacuzino. Însănătoșit după trei săptămâni, Constantin Gane s-a putut îmbarca în trenul care l-a adus la București. Relatări, uneori pe ton pamfletar, despre activitatea serviciului sanitar românesc în cursul campaniei antiholerice din 1913 se întîlnesc și în corespondențele pe care Lev Davîdovici Troțki le trimitea atunci gazetei "Kievskaia Mîsli". Privitor la situația sanitară de peste Dunăre, revoluționarul rus afirma că, dinspre partea corpului
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
nu începe cu dacă... Unele popoare știu cum să gâdile istoria la tălpi. Uneori arta creditează istoria cu argumente. Istoria este tragică și neîndurătoare. Orice iluzie, în această privință, se pedepsește conform tradițiilor în vigoare. Comunismul trebuie analizat științific, nu pamfletar. Istoria este săpată în piatră. Și în obiceiuri. Mulți dintre noi nu lăsăm nici o dâră pe nisipul istoriei. Și nebunii sunt atleți ai schimbării în istorie. Revoluțiile pot împinge societatea de la ordinea opresivă spre haos. Forța unei națiuni constă în
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
nu era bine să-l contrazici, îl vedeai deodată că se face verde, observai cum se stăpânește o vreme, apoi izbucnea. în ocară era întortocheat și meșteșugit ca și în poezie. Cine l-a prins pe Traian 131 în dispoziție pamfletară știe asta. Dacă nu ești tu cel bălăcărit, ai șanse să înnebunești de râs. Doamne, l-am văzut înjurîndu-l pe Bogdan cum n-a fost înjurat cineva vreodată. L-am văzut îngălbenindu-se de necaz când pierdea la cărți. Dar
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
departe nu intenționez să reaprind, aici, această controversă, sau măcar să mă declar, aici, de-o parte sau de alta. Sânt conștient, desigur, că atât marele prozator cât și tânărul gânditor au avut motivele lor, pur teoretice, desprinse de orice prezumție pamfletară, să folosească apelativul cu pricina. De asemenea, sânt perfect de acord că accepțiunea în care fiecare a folosit cuvântul "fascism" nu se suprapune nici conceptual, nici valoric cu a celuilalt, și mai ales nu se suprapune deloc peste accepția comună
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
mai corect om din lume și totuși te vor urî, nu pentru ceea ce ești, ci pentru ceea ce reprezinți. Această ură inițială, ireductibilă, va fi apoi raționalizată sub forma reproșurilor aduse imaginii tale și scrisului tău, va lua uneori forme violent pamfletare, dar altădată unele sobre și "obiective", mult mai eficiente. Afirmațiile tale vor fi răstălmăcite, deformate, folosite ca mijloace de incitare împotriva ta. Ți se va demonstra sine im et studio fie că n-ai scris niciodată nimic bun, fie că
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
și e dezavuată banalitatea variilor poncife. Doar câteva prestații critice, consideră Minodora Sălcudean, ating altitudini valorice moderne, fructificând cu adevărat caracterul de operă deschisă al publicisticii argheziene. Între acestea din urmă, studiile datorate Marianei Ionescu (cu o gramatică a discursului pamfletar și judecăți despre arta polemică), Ștefan Melancu, poate primul care a deschis seria unor interpretări argheziene la zi, sau Ion Tudor Iovian, cu un eseu despre Gherla imaginarului arghezian. Am fi vrut însă ca exegeza să nu fie, uneori, parcimonioasă
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
ce ne-a dat canonul pamfletului polemic. Mai mult, printr-o cercetare cu adevărat performantă, sunt (de)construite, într-un mod elevat, un tipar discursiv aparte, o logică a expresivității textuale, după cum sunt formulate căile unei comunicări maximale specifice gazetăriei pamfletare. Toate acestea sunt articulate de Minodora Sălcudean în economia unui ceremonial de seducție și a unor mecanisme de persuasiune, ambele omologate sub sigla inconfundabilă a unei strategii discursive pe care scrie: "S. A. P. (Societatea pe Acțiuni Polemice) Tudor Arghezi". Ion
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
pentru redescoperirea nu doar a publicisticii argheziene, ci și a unei dimensiuni a literaturii publicistice românești în general. Ceea ce ar trebui, credem, lămurit dintru început, este de ce am ales să construim/deconstruim dimensiunea polemică a publicisticii argheziene, și nu discursul pamfletar care ar părea, cel puțin la o primă vedere, să însemne același lucru. Explicațiile nuanțate se vor găsi în demersul nostru teoretic, dar considerăm că o anticipare a lor este binevenită. Mai întâi, sfera de cuprindere semantică a polemicii este
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
cum este publicistica și, mai ales, în ce măsură am putea depăși clișeele unei exegeze ancorate în viziunea marcat estetistă asupra pamfletului creat de Arghezi. Un posibil răspuns a venit o dată cu lectura cărții lui Marc Angenot, teoretician abil al "cuvântului polemic și pamfletar", aplecat încă de acum câteva decenii asupra discursului critic și ideologic al "prozei de idei" din spațiul francez. Lucrarea sa de referință La parole pamphletaire (publicată în 1982 și reeditată în 1995), dar, evident, și toate cele care i-au
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
l-au făcut celebru în rândul cercetătorilor care au conjugat literatura cu studiul imaginarului politic, cu istoria mentalităților și cu hermeneutica discursului social. Instrumentarul analizei sale aparține cu precădere orientărilor lingvistice moderne, filosofiei limbajului și neo-retoricii perelmaniene. În analiza discursului pamfletar din spațiul francofon (1868-1968), Angenot nu operează dihotomic între perspectiva descriptiv-formală asupra textului și perspectiva socio-critică asupra conținutului ideologic, pentru că orice scriere de acest gen "este traversată de vectori intertextuali" care generează o configurație și o structură specifice discursului pamfletar
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
pamfletar din spațiul francofon (1868-1968), Angenot nu operează dihotomic între perspectiva descriptiv-formală asupra textului și perspectiva socio-critică asupra conținutului ideologic, pentru că orice scriere de acest gen "este traversată de vectori intertextuali" care generează o configurație și o structură specifice discursului pamfletar. "O metaforă susține teoreticianul poate fi la fel de politică precum un postulat explicit. Textul nu prinde sens decât în contiguitatea indefinită a altor discursuri"3. Pentru că orientări moderne precum poetica sau semiotica narativă au ignorat studiul așa-numitei "literaturi de idei
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
suscitat au impus legitimarea definitivă a genului. Și pamfletul, și polemica presupun o structură actanțială dialogică, marcată de dinamism participativ (Mariana Ionescu), în care, deși mesajul emițătorului vizează o țintă precisă, reprezentată sau non-reprezentată (ce face obiectul demersului polemic sau pamfletar), adevăratul destinatar este publicul martor, pe a cărui receptare adecvată autorul mizează. Dincolo de spațiul care le-a consacrat (presa), pamfletul și polemica sunt construite pe o schemă tripartită, corespondentă, în varianta cea mai simplificată, oricărei situații de comunicare: emițător mesaj
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
discurs hermeneutic ce tinde spre echilibru, sobrietate, lipsa divagațiilor și atac sau apărare punctuale, în timp ce, pentru pamfletar, realitatea e spațiul care stimulează fantezia, disipându-se ulterior în imaginarul fertil al artistului. Demersul analitic al Marianei Ionescu, ce are ca obiect dimensiunea pamfletară a operei argheziene, relevă, în consonanță cu exegeza anterioară (pe care își fundamentează, în parte, afirmațiile), tocmai specificul artei poetului, care condiționează finalitatea estetică de glisare dinspre real spre imaginar și de modul în care improvizația, ficțiunea transcend cotidianul pentru
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
diferența. Efectul parodiei este amuzamentul, ilaritatea sau caraghioslâcul (la Arghezi, de multe ori savant) care se adaugă șarjei satiristului sau acțiunii subversive a ironistului, pentru că atât parodia, cât și ironia sau satira sunt surse ale artisticității în textul polemic sau pamfletar. După Jankélévitch, parodiei i-ar corespunde umorul buf și burlesc, precum și o transparență grotescă: "[...] parodia în stil mare nu are gânduri ascunse: pur negativistă, nu-și însușește de la victimă decât debitul, vestimentația sau grimasa, cu scopul de a stârni râsul
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Eu prezent, liber și sincer și acest el îndepărtat, ipocrit și corupt, Tu este luat de martor: închis într-o dilemă"57. De fapt, este vorba de o falsă dilemă, atâta timp cât psihologia lecturii ne arată că lectorul fidel al textului pamfletar se solidarizează nu cu anatemizatul, ci cu enunțătorul discursului anatemizant. În polemică, rolurile se modifică sensibil. Polemistul (Eu) mizează pe complicitatea unui Tu căruia i se adresează oficial, aulic chiar, la persoana a III-a, ca unei instanțe superioare de
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
descalificantă). Și citarea ironică e o modalitate strategică de a "dejuca atacul adversarului" (M. Angenot), însă scopul ei este ridiculizarea "prin readaptarea cuvintelor citate la intenția satirică" a autorului. Citarea ironică face parte din procedeele care imprimă articolului polemic accente pamfletare, ludice, grație efectului comic prin imitație neizbutită. În cazul raționamentului prin ficțiune există două variante: fie "un fenomen străin este transpus auditorului într-un plan ce ar corespunde experienței acestuia", fie "o opinie familiară este transpusă într-o situație inedită
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
scenă epică, reprezintă un procedeu narativ predilect. Fiind o povestire în povestire ea produce o breșă ficțională în narațiunea factuală, pe care Arghezi a numit-o "invenție personală activă", ca o condiție sine qua non a literarității textului polemic și pamfletar. Într-o altă confruntare deschisă și susținută, după ce-și justifică fără echivoc atitudinea prin enunțul performativ: "Cer scuze cititorilor mei că o dată mai mult sînt adus să scot reaua credință a domnului Banu, în relief." Autorul glisează în planul
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
înțelege pamfletul arghezian drept "un moment extrem al creației sale artistice" și, ispitit și el de o abordare comparativă, va insista asupra afinităților psiho-structurale și de formație literară dintre autorul Agatelor negre și Mateiu Caragiale, "ambii naturi lirice și fundamental pamfletare"94, dar se va focaliza asupra expresiei, a insolitului lexical în special. O remarcă privind scrisul publicistic arghezian ne certifică, încă o dată, faptul că grundul, vectorii și substanța cercetării noastre pot contribui la întregirea unui puzzle încă descompletat. Inserând-o
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
întrebări"101. O aplicată și sistematică abordare a prozei publicistice argheziene o întreprinde, fără îndoială, Mariana Ionescu, în două intervenții hermeneutice, similare conținutistic, dar diferite ca întindere 102. E vorba, după cum însăși autoarea precizează, de o analiză a gramaticii discursului pamfletar într-o dublă direcție: a inventarierii gamei de procedee specifice pamfletului arghezian și a decelării metodelor artei sale polemice, avansând o taxinomie a principalelor direcții "în corelație cu intențiile pamfletarului". Angajarea într-un atare demers are ca premisă esențială tocmai
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]