374 matches
-
articole publicate în Saeculum, De la cazul Grama la tipul Grama, Săpunul filosofic, Automatul doctrinelor, dintre care primele două îl au în vedere pe Nichifor Crainic iar în celălalt se răfuiește cu Rădulescu-Motru, articole în care, după cum observă Mircea Popa, "arta pamfletară a lui Lucian Blaga atinge un maximum de potențialitate" (ar mai fi de adăugat, socotim noi, Hazul țărănesc al imperialului Dan Botta). Insubordonarea originalului filosof la prescripțiile teologiei ortodoxe e în esență justificată astfel de cel incriminat: "Supranaturalului, în forma
Polemica lui Blaga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8117_a_9442]
-
importanță". Dan Botta îi apărea în amintire ca un ins "simpatic în felul său", iar provocarea la duel pe care i-a făcut-o l-a "amuzat". Botta arbora "un aer de cavaler anacronic". Cînd i-am amintit o propoziție pamfletară la adresa acestuia, care suna cam așa: "sîngele meu de român nu stă de vorbă cu un sînge amestecat", mi-a răspuns, ușor stînjenit, că "așa se scria în acele vremuri". Am impresia că, în ciuda presiunii uriașe ce o exercita asupra
Polemica lui Blaga by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8117_a_9442]
-
traduceri șde la Voltaire la Remy de Gourmont și de la Villiers de l'Isle-Adam la Anatole Franceț, dar și din truda la ediția E. Lovinescu șnouă volume publicate, cu note și comentarii de mii de paginiț'), precum și o gustoasă volută pamfletară în care scrîșnetul incipient al injuriei se topește în spuma barocă: "Trebuie să fii părăsit de toți dumnezeii logicii și ai simplei perceperi a realității ca să faci din A.G. un "balcanic" și să folosești această formulă insultătoare în numele unei superiorități
"Supărarea" d-lui Alexandru George (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15604_a_16929]
-
cu cîtă nerăbdare aștept fiecare număr al ziarului dvoastră, care constituie hrana noastră sufletească în pribegie?“ (p. 20) Nu e nici urmă de hrană sufletească aici, căci revista te indispune fie prin dulcegăria frazelor de propagandă, fie prin urdorile prozei pamfletare. E ori prea multă dulceață, ori venin din abundență, dar nici un text nu sună firesc. Culmea deformării e atinsă de lista românilor repatriați, dintre care unii depun mărturie despre fericirea a fi revenită pe meleagurile natale, unde au regăsit o
Felahii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3268_a_4593]
-
semidoct și, altfel, revoluționar al pensionarului Leonida. S-a cercetat teatral, și de aici au ieșit spectacole remarcabile, vîrsta, comportamentul, ticăielile, lumea din ce în ce mai redusă și mai însingurată a bătrîneții. Aici, în dimensiunea aceasta a poposit și Kordonski. Dincolo de comentariile ironice, pamfletare, rezolvate în rezonanțele filmului mut, cu savoarea gag-ului binecunoscut. (Mi-aduc aminte cîteva fraze, din cartea prezentată în numărul trecut, ale lui Tudor Rebengiuc, care m-au făcut să zîmbesc în timpul spectacolului: "Tata înțelege patriotismul în genul lui Caragiale
Lăsata secului (II) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12587_a_13912]
-
poezie; la fel, eseu, critică și istorie literară. Teatrul, parcă, a fost ceva mai viu, dar aceasta și din pricina căderii comunismului, regimul autoritar instaurând, odinioară, o cenzură aparte destinată dramaturgiei autohtone. Ce-i drept au înflorit eseul politic și jurnalismul pamfletar care au captat în mod real atenția cititorilor; apoi mărturiile de detenție și deportare și jurnalele care au erupt în mod spectaculos, datorită faptului că asemenea scriitură nu avea cum să fie permisă de regimul comunist. Scepticismul meu privind cultura
AIUD LA VENEȚIA by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/16685_a_18010]
-
trei mari capitole, indică o miză triplă: 1) să stabilească fundamentele teoretice ale pamfletului ca scriitură și ca apartenență la un gen literar; 2) să descrie repertoriul tematic al pamfletului arghezian, explorând aria lui de cuprindere, în capitolul II, Universul pamfletar; 3) să analizeze mijloacele artistice și disponibilitățile imaginarului pamfletar, în capitolul III, Apocalipsa cuvântului. Prin urmare, o ,teorie" a pamfletului este conjugată cu o analiză tematico-sociologică și cu o necesară analiză stilistică, realizând astfel o rodnică îmbinare a planurilor filologice
Pamfletul apocaliptic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11256_a_12581]
-
stabilească fundamentele teoretice ale pamfletului ca scriitură și ca apartenență la un gen literar; 2) să descrie repertoriul tematic al pamfletului arghezian, explorând aria lui de cuprindere, în capitolul II, Universul pamfletar; 3) să analizeze mijloacele artistice și disponibilitățile imaginarului pamfletar, în capitolul III, Apocalipsa cuvântului. Prin urmare, o ,teorie" a pamfletului este conjugată cu o analiză tematico-sociologică și cu o necesară analiză stilistică, realizând astfel o rodnică îmbinare a planurilor filologice ale cercetării. Scriind cu patimă, cu o pasionalitate inevitabilă
Pamfletul apocaliptic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11256_a_12581]
-
patru decenii, din 1904, de la primul text de acest fel, până în 1946 sau 1948. În mod explicabil, prin contextul politic al cenzurii comuniste și poate și prin vârstă, flacăra pamfletului se stinge în conștiința scriitorului după 1948. Capitolul median Universul pamfletar, cel mai amplu, analizează stăruitor și metodic zonele tematice ale pamfletului arghezian: anticlericalismul, critica socială, fenomenologia politicului, viața intelectuală. Implicațiile sunt nenumărate în configurația unei ,filosofii" a scriitorului, fie în sensul antiintelectualismului (real sau numai înșelător), fie în sensul rousseau-ismului
Pamfletul apocaliptic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11256_a_12581]
-
politicului, viața intelectuală. Implicațiile sunt nenumărate în configurația unei ,filosofii" a scriitorului, fie în sensul antiintelectualismului (real sau numai înșelător), fie în sensul rousseau-ismului, asupra cărora se oprește exegetul. Politicul e, bineînțeles, tema preferențială, aflată în vizor la intersecția vituperanței pamfletare cu reflecția morală. Criticul insistă la un moment dat (dar mi se pare că insuficient) asupra filogermanismului arghezian. Ar fi util de lămurit și sistematizat, atât cât se poate, convingerile argheziene în domeniile politic, estetic, social, instituțional și celelalte, pe
Pamfletul apocaliptic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11256_a_12581]
-
argumente rațional imbatabile. Altfel, crezând că ,totul e permis", pamfletul conduce spre denaturarea spiritului critic. În câteva dintre pamfletele sale ,extremiste" Arghezi sfidează deopotrivă morala, rațiunea și pudoarea. De aceea, nu aș numi - așa cum face criticul - atitudinea implicată în discursul pamfletar ,o violență inocentă". Arghezi nu a fost, până în 1947, un partinic consecvent și când a devenit adeptul constrâns al unui regim, după 1955, spiritul pamfletar a murit sau a fost înăbușit (e totuna). El a fost, la origine, un spirit
Pamfletul apocaliptic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11256_a_12581]
-
rațiunea și pudoarea. De aceea, nu aș numi - așa cum face criticul - atitudinea implicată în discursul pamfletar ,o violență inocentă". Arghezi nu a fost, până în 1947, un partinic consecvent și când a devenit adeptul constrâns al unui regim, după 1955, spiritul pamfletar a murit sau a fost înăbușit (e totuna). El a fost, la origine, un spirit independent, un contestatar universal și de aceea pamfletele lui nu sunt străine de o oarecare derută ideologică sau, mai bine zis, nu au ideologie (cum
Pamfletul apocaliptic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11256_a_12581]
-
datorată carențelor în "facultatea de a intui" (p. 60-61). În fond, exasperat de denigrări și de împingerea sa în ridicol, Camil Petrescu se apără, își protejează imaginea (cum am spune astăzi), arătând că portretistul său e (aproape) un impostor. Accentele pamfletare duc răspunsul lui Camil Petrescu spre ingratitudine, atunci când E. Lovinescu e numit "copil dolofan și cărunt al scrisului românesc" (p. 60), "balaur de cauciuc umflat" (p. 63), "amphitrionul voluminos, cu capul mare de copil de săpun unsuros și cărunt" (p.
Camil Petrescu furios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12157_a_13482]
-
străine, unde corespondentele deja citate ale lui cazuistică au dezvoltat semnificațiile moderne și internaționale). O foarte rapidă verificare în Internet scoate la iveală, în română, doar două citate care par să preia sensul din DEX: e vorba de două texte pamfletare, de polemică cu catolicismul ("cazuistica iezuită", "iezuitismul, scolastica, cazuistica"). în rest, zeci de exemple (mai ales din texte medicale și de științele juridice) ilustrează uzul modern al cuvîntului, neînregistrat în DEX: "cazuistica psihanalitică", "cazuistica maltratării infantile", "cazuistica clinică și cea
Cazuistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16099_a_17424]
-
secund, la originalitate. Iată, pour la bonne bouche, cîteva exemple: "E probabil la mijloc și înclinația dantescă a spiritului lui Eliade însuși, întrucîtva suprasolicitată de Călinescu"; "Lunga și cam nesărata diatribă n-a oprit pe Călinescu de la a lăuda vocația pamfletară a lui Eliade și truculența argheziană a limbajului"; "Personajul Eliade din Istoria călinesciană e un bufon caraghios, în pofida anvergurii sale spirituale"; "Oricît ar insista Călinescu pe aerul cețos ossianesc și pe hohotirile byroniene, acestea par mai curînd un adstrat ulterior
Nicolae Manolescu față cu poeții romantici (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9100_a_10425]
-
amănunte mai bogate decît la alții (expediați, modest, cu un singur volum, în genere de debut, ceea ce e ridicol cînd vorbești, de pildă, de Gellu Naum) și afirmă: "Faimos și foarte temut (berühmt und sehr befürchtet) este mai ales ca pamfletar. Dar este și poet" (sublinierea îi aparține lui Matei Albastru). Sînt cîțiva autori despre care cititorii germani ai cărții (să sperăm că nu vor fi prea mulți) află anul nașterii, după care suspense: �Weitere Daten sind uns nicht bekannt" (Nu
Cum reușim să ne facem de rîs by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14949_a_16274]
-
Gheorghe Grigurcu Intuitiv, autorul pornește de la o fabulă (în creuzetul d-sale stilistic se ivesc și oportune note pamfletare, precum o emanație a energiei ce se degajă din profunzimea decepției), cea a oamenilor cu nasul strîmb care se uită chiorîș la cei cu nasul normal, a cocoșaților care au aerul a-i disprețui pe cei cu coloana vertebrală dreaptă
Un spirit liber (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14676_a_16001]
-
pe spații mici e pigmentată neconcludent întreaga Istorie a Manuelei Tănăsescu. Excepție nu fac decât două capitole, situate la cuprins printre ultimele, ce se ridică deasupra mediei modeste: cel despre Psaltirea lui Dosoftei (intitulat Vremea verșului tocmit) și cel despre pamfletarele letopisețe muntenești (intitulat, cu umor caragialesc, Ludescu și Popescu). În rest, insistența în a explica totul coboară multe din paginile cărții în spațiul platitudinii dezinteresate. Nu o dată, încercările de introspecție colectivă au rezultate ridicole. Aflăm, bunăoară, cum trebuie să fi
O istorie promițătoare by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6989_a_8314]
-
scrie: iată o manevră publicistică tipică, destul de ieftină. Poate cel mai important text din sumarul volumului de față (fac abstracție de Omul fără voie, consacrat lui Adrian Năstase, ori Omul netrăit, dedicat lui Andrei Cornea, pagini de vârf în genul pamfletar) este Cetățean vs. locuitor, o radiografie impecabilă a comportamentului nostru public și a ce înseamnă, de fapt, democrația. Cu mână sigură, separând esențialul de accidental, autorul disociază între democrația participativă și cea pasivă, arătând că "fibra democrației este determinată exact
În țara simulacrelor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9161_a_10486]
-
sîrb (nu grec), aparținînd unei vechi familii boierești din țară, pomeniți în documente încă din secolul al XVII-lea. Iar tatăl lui Carada a primit în al XIX-lea secol ranguri de boierie. Nimic, în acest medalion, nu verifica pornirile pamfletare ale lui Eminescu în Timpul. Și pentru că veni vorba de medalioane genealogice, să-l amintesc și pe cel al lui N.A.Urechia. Nu se verifică ipoteza lui Călinescu despre "omul cu șapte nume" pentru că avea numai patru. Naționalistul șovin à outrance
Genealogia elitei liberale pînă la 1900 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17831_a_19156]
-
și "sihaștri" - toți bărboși, toți purtând greutatea lumii pe umerii lor fragili. Mi-a atras atenția titlul uneia dintre cărți: "Primejdia New Age". Am luat-o și am răsfoit-o preț de câteva secunde. Destul cât să-mi îmbogățesc limbajul pamfletar cu o serie lungă și zemoasă de cuvinte grele. Mutându-mi privirea de la cele câteva zeci de casete înregistrate cu "predici" și "prorociri", la cartea anti-new-agistă, l-am întrebat pe călugărul-vânzător: "Părinte, nu vi se pare că a-ți înregistra
Servește: Vadim. La preluare: Csurka by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15385_a_16710]
-
de ariviști, de ticăloși, de imbecili, de lăutari, de neputincioși, de cameleoni, de neisprăviți, de osanaliști, adunați cam la întîmplare de voturi, algoritm, tupeu, interese") și care nu sprijină în nici un fel cultura. Valeriu Stancu are dreptate în vehemența sa pamfletară și nu mai e cazul să spunem la cine se gîndește Cronicarul auzind de lăutarii sau de osanaliștii din Parlament. Un lucru totuși nu i se pare Cronicarului în ordine: faptul că politicienii trebuie să se bată pentru cultură. Cultura
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16219_a_17544]
-
al bursei valorilor, nu e firesc ca iconodulia să fie corectată un pic de... iconoclastie? Cu atît mai demne de interes ni se par consemnările lui Gelu Ionescu, cu cît aerul lor e în genere calm, academic, lipsit de inflamări pamfletare, bizuit pe evocarea unor realități (rîndurile referitoare la Goma reprezintă o excepție). Despre duplicitatea și oportunismul lui Marin Sorescu, care de altfel nu formează chiar un secret, comentatorii păstrează o curioasă rezervă, nu și d-sa, care vorbește despre ele
Mai mult decît un exercițiu al memoriei (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13281_a_14606]
-
a lipsit în nici una din aceste epoci, mai puțin aceea proletcultistă, fără să aibă neapărat legătură cu evenimentele literare majore. Dacă ne referim la deceniul și jumătate din România postcomunistă, remarcăm, pe lîngă vigoarea redobîndită prin încetarea cenzurii a filonului pamfletar, și cîteva mari polemici. Dar și o mulțime de pseudopolemici. Ca și în cazul pamfletului personal, polemica a fost realimentată după 1989 de climatul de libertate intelectuală. Mi se pare caracteristic faptul că numeroase polemici sînt forțate, plecînd de la premisa
Polemică, pamflet by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14189_a_15514]
-
înțeleasă. Punctele de intersecție ale celor două jurnale sunt mult mai multe. Lectura Jurnalului Monicăi Lovinescu ne-a întors spontan spre Jurnalul unui jurnalist fără jurnal al lui I. D. Sîrbu, martor sever al lumii pe dos reflectată când grav, când pamfletar, cu necesitate. Maestru al jocurilor stilistice, el face din asta o formă ostentativă de refugiu, compensând incapacitatea de a se adapta la fenomenul "duplicității obligatorii". Monica Lovinescu nu l-a lăsat singur pe I. D. Sîrbu, pe Gary, cum îi
Jurnale care îți răspund by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/12563_a_13888]