314 matches
-
natură funciar schizoidă", identificîndu-se cu Narcis (personalitatea scindată, dublul, de obicei feminin, fiind thanatic) sau cu Orfeu (încercarea de a reintegra, de a topi schisma interioară). Lumea văzută de Eminescu apare ca o succesiune de sfere concentrice în care moartea, pandant al neființei primordial existente în prima și cea mai cuprinzătoare sferă, este condiția trecerii dintr-o sferă a lumii în alta. Floare albastră se eliberează de complexul lui Novalis și, într-o interpretare care ține cont mai ales de contextul
Fire și noduri by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15781_a_17106]
-
critic. Cu siguranță. Altfel n-ar fi de înțeles!". Tot aci se cuvine explicată "mizantropia" lui E. Lovinescu, incriminată de unii contemporani "cu conștiința prea agitată sau prea temătoare", cum se exprimă, delicat, dl Raicu. "Mizantropie" care ar reprezenta un pandant pe plan social al "urîtului" înscris în planul conștiinței de sine. Dar a fost cu adevărat mizantrop E. Lovinescu, s-ar fi ascuns într-adevăr sub masca seninătății sale olimpiene o criză de încredere în semeni? Un scepticism cu miză
E. Lovinescu: cealaltă față a lunii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12107_a_13432]
-
într-o anume măsură, "își pune la treabă talentul" . Avem a face cu o glorificare a colectivizării, într-o scriere "clasică" a perioadei de maxime abuzuri comuniste, mediatizată pînă la saturație, ecranizată, premiată și, natural, introdusă în manualele școlare, un pandant al lui Mitrea Cocor. Oare ce deosebire există între asemenea scrieri ultratendențioase ale lui Marin Preda și cele, din aceiași neguroși ani, ale lui Petru Dumitriu, Nopțile din iunie, Drum fără pulbere, Pasărea furtunii, autor tratat fără menajament de critica
O revizuire convingătoare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11744_a_13069]
-
exclusiv nucleul dur al „noii” literaturi române din Bucovina de după Marea Unire, pe care, după marea Istorie... a lui G. Călinescu, exegeții autohtoni l-au cam ocolit. Într-un anume sens, studiile grupate în volumul de față fac un bun pandant cu investigațiile comparatiste ale lui Andrei Corbea-Hoișie despre Paul Celan și „meridianul” său centraleuropean... Faptul că Mircea A. Diaconu și-a „reîncărcat” studiile despre „iconari” sub umbrela „studiilor bucovinene” are semnificația unui rebranding, prin cartografierea unei identități regionale periferice într-
Trăiriștii bucovineni by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/4693_a_6018]
-
Simona Vasilache Pandantul, într-un fel, al madelainei lui Proust, este proba amintirilor provocate. Sau testul toleranței la trecut. Încercarea, adică, de-a retrăi, cu puterea de judecată a stării de veghe, scene "performate" ca sub hipnoză. Nu e vorba, în asemenea "reconstituiri
Citiți-le noaptea! by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11929_a_13254]
-
supranaturale ale unuia dintre heteronimi. Al doilea plan al narațiunii conține o avalanșă de aventuri și încurcături misterioase (în care sunt implicați și poeții), iscate de un personaj fraudulos - domnul Franz. Acesta e urmărit de Interpol prin trei agenți grotești - pandantul caricatural al celor trei heteronimi. Povestirea ultraisto-suprarealistopostmodernistă se derulează zburdalnic sub ochii noștri, jucând ping-pong cu timpul și cu spațiul, împănată cu jocuri de cuvinte, paradoxuri, qui pro quouri, personaje inteșanjabile, reminiscențe din lecturile filozofico-literare ale lui a.l.ș
Alex. Leo Șerban - Litera din scrisoarea misterioasă () [Corola-journal/Journalistic/5389_a_6714]
-
obscenului deceniu 1935-1945”. O ambiguitate trecută sub beneficiul de inventar al „compatibilităților” specific românești, care fac ca „cei răi” să poată coabita fără probleme de conștiință cu „cei buni”. E de discutat însă dacă „deliciile ambiguității, ale jocului estet, rafinat” - pandantul cultural al societății „compatibilităților” - sunt un dat esențial al culturii române sau ele țin mai degrabă de o strategie defensivă. Rămâne, adică, să ne întrebăm pe termen mai lung cât din ritualurile livrești, la care însuși Norman Manea a apelat
Carnavalesc și totalitarism by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/3320_a_4645]
-
neobișnuitei statui, îi conferă o putere extraordinară, o încarcă de energii misterioase ce persistă în timp, provocând stări de transă, trăiri mistice. Credința și fervoarea celui ce a modelat și a turnat statuia în urmă cu secole își are drept pandant orgoliul și trufia unui sculptor din lumea contemporană. Naivei Bianca, fericită de a fi prototipul Fecioarei îi corespunde o femeie modernă, emancipata și rafinata Chiara Fornantini. În paralel cu restaurarea statuii ce trebuie salvată de atmosfera distrugătoare (la propriu) a
Istorieși istorii la Veneția by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8687_a_10012]
-
ele făcea o mișcare greșită, supraveghetorul trăgea în ea imediat. Femeile rîdeau vesele la fiecare detunătură a revolverului și cîntau tot mai tare, în timp ce un cadavru cădea încet, încet la fund și dispărea sub apă. Defilarea femeilor goale își are pandantul în altă imagine-cheie, de data aceasta desprinsă din coșmarurile noastre, ale tuturor dintr-o anumită generație, dar trăite în timpul zilei, aceea a cortegiilor de indivizi mărșăluind cu brațul ridicat și scandînd la unison aceleași vocabule, de cele mai multe ori învățate la
Kitsch-ul în viața de toate zilele by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/11738_a_13063]
-
tot mai clar în ultimii ani și se vor regăsi și în 2014. În cazul colecțiilor cu sute de titluri apărute, se mizează întâi pe scriitorii consacrați, intrați în conștiința publicului, și pe cărțile aflate pe listele marilor premii. Ca pandant, se vede atenția acordată autorilor de bestseller. A doua tendință o dă focalizarea pe debutanți care se impun rapid cu o carte originală, ceea ce nu exclude receptivitatea față de autori uitați ori intrați într-un con de umbră. Europocentrismul este echilibrat
Tolba cu povești din alte lumi by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2907_a_4232]
-
Blaga, la minorat. Campania din anii din urmă contra elitelor, în fond, contra individualismului în artă și în cultură, a fost un efect colateral al acestui fel de a privi creativitatea culturală. Necesitatea spiritului critic în cultură își are un pandant în necesitatea unei culturi a criticii. Mă refer, în primul rând, la critica literară, dar, desigur, nu numai la ea. Cultură a criticii înseamnă mai multe lucruri, începând cu capacitatea de a compara operele și fenomenele analizate. Primul gest al
Critică și cultură by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/2849_a_4174]
-
memorialistica lui Panu exclusiv ca document (fie el și unul interior, așa cum l-a văzut nu demult Sorin Lavric) e un pic anacronic. Amintirile de la Junimea din Iași figurează de ani buni în „bibliografia obligatorie” a studenților de la Litere, în pandant cu celelalte Amintiri (de astă dată din Junimea) ale lui Iacob Negruzzi. Vulgata e, așadar, cunoscută. Chiar arhicunoscută. Inexactitățile ei, atâtea câte sunt, au fost corijate sau măcar nuanțate de istoricii literari. E de ajuns să ne întoarcem la masivul
O ședință de cenaclu by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2649_a_3974]
-
lui M. Sebastian este că au contribuit considerabil la pregătirea operelor dramatice ale autorului lor”. Cu aceeași ocazie, Vicu Mîndra falsifică selecția de articole făcută din gazetăria sebastianică, atribuind articolelor un fals caracter democratic, în vreme ce ele erau în realitate adeseori pandantul atacurilor antipașoptiste și antiliberale (deci antieuropene și antidemocratice) ale stăpînului său predestinat de la Cuvîntul. Reactualizarea parțială a operei lui Sebastian se face pe această linie predominant dramaturgică începînd cu anul 1954, adică imediat după încheierea procesului lui Lucrețiu Pătrășcanu și
"Grodek". A treia variantă by Ion Vartic () [Corola-journal/Journalistic/5841_a_7166]
-
Valentin Protopopescu Nu este tocmai comod să fii român. Faptul obiectiv de a aparține unui neam se însoțește în chip firesc cu pandantul atitudinii subiective referitoare la acea apartenență etnică. A fi român implică și imaginea pe care o am despre românitatea mea. Imagine care, cel mai adesea, este fie exaltată, fie caricaturizată, comportând cu o rea permanență extremisme falsificatoare. Astfel, numai pentru
Condiția de victimă by Valentin Protopopescu () [Corola-journal/Journalistic/17172_a_18497]
-
carte, Livada de vișini, teatrul nostru. Jurnal de spectator, apărută în 1999 în Franța și în 2000 în traducere românească) sau cu excepționalul eseu despre ,memoriile teatrului" (Actes Sud, 1987, București, Univers, 1993), care își va avea, peste ani, un pandant în inedita anatomie a Uitării, publicată în 2002. Prin însuși specificul său de artă vie, de artă întrupată de ființe omenești în fața altor ființe, fiecare purtînd cu sine o anume experiență și memorie afectivă, teatrul este totodată estetică și ontologie
Laudati odomini George Banu by Anca Măniuțiu () [Corola-journal/Journalistic/11144_a_12469]
-
au rostit vreodată despre ființa românească în cumpăna vremii. La fel ca și C. Rădulescu-Motru peste ani, Eminescu nu a respins direcția în care se orienta societatea românească, ci excesele gestuale și pripeala, fatal superficială, căutând mereu să identifice necesarul pandant, și anume punerea în valoare a vocațiilor autentice. Așadar, nu o utopie, cum se crede adesea, a opus Eminescu acestei orientări, ci soluții temporizatoare, selectate din zona gândirii conservatoare, menite să ne protejeze de capcana proiectelor imposibile. ~n societatea românească
Eminescu și modernizarea României by Mihai Dorin () [Corola-journal/Journalistic/15589_a_16914]
-
reproducerii impecabile a textului și a referințelor critice, îl reprezintă micul studiu introductiv al lui Gabriel Nedelea, intitulat Poetul, curajul și puterea. Fără să evite convențiile de gen ale unei lucrări de nivel academic, studiul este bine scris și face pandant cu capitolul de referințe critice, sugerându-i cititorului o cale de acces în „pivnițele” poeziei mazilesciene, pe care o și fixează, succint, dar exact, în cadrul istoric al epocii dintre 1968, anul debutului, și 1984, anul prea grăbitei plecări a poetului
Opera lui Virgil Mazilescu, într-o nouă ediție by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3247_a_4572]
-
coerent și bine legat, compus din două părți. Intr-o primă secțiune, cunoscutul artist și coregraf Ion Tugearu și-a asumat cu modestia care-l caracterizează, dar și cu un adevărat curaj artistic, sarcina de a ne prezenta, ca un pandant al părții a doua, o ultimă coregrafie a sa pe un colaj bine ales pe muzica Fugii lui Johann Sebastian Bach și a Marii Fugi de Ludwig van Beethoven. Ne-am obișnuit până acum cu un Ion Tugearu aplecat spre
Eveniment la Opera Națională București – pentru prima oară, Balanchine! by Mihai CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/6345_a_7670]
-
universitare îi corespund două istorii ale procesului de creație a celor doi autori care au convenit să-și îngăduie bucuria unei călătorii de o lună împreună, din care s-au născut poemele neobișnuite, romanul călătoriei de cercetare academică are drept pandant călătoria de refugiu întreprinsă de Christabel LaMotte în Bretania, proza de idei privind feminismul are drept contrapunct numeroasele istorii mitice hrănind imaginația romantică feminină. Toate la un loc reinventează un romance, un fals strălucit. Arta narativă, o posesie rară Bogăția
Romanul ca romance (sau invers...) by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/7004_a_8329]
-
felul de mărfuri, predominând cele mai căutate de țărani: treipatru cârciumi, primăria, spitalul, administrația de plasă, judecătoria, poșta și școala. La unul din capete târgul lua aspect de sat. Aici stau țăranii băștinași, cu casele în jurul bisericii ortodoxe, care făceau pandant cu sinagoga din cartierul comercial și biserica lipovenilor (ambele distruse de bombardamentele din 1944).....O fabrică de sticlă completa această așezare”; După relătările lui Dorel Străchinaru (2009), unul dintre puținii veterani ai satului, înainte de al doilea război mondial, în târgul
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Slăbiciunea fundamentală a lui și a generației sale rămâne însă cea legată de istoria formelor literare în poezia noastră. Explozia metaforică și lirică a generației '60 118 a apărut criticilor vremii drept un miracol, dar ea nu era decât un pandant al "miracolului romînesc" al industrializării forțate. Dacă acei critici ar fi aruncat o privire dincolo de ograda lor, ar fi văzut că nimeni în lume nu mai scria o poezie filozofico-metaforică încă de la sfârșitul războiului. Mult-lăudata reînnodare cu adevărata poezie românească
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
care se merge pe lirismul desuet al vechilor filme franțuzești (el și ea în mașină, plouă, ea plînge...), altul e "Poezia de dragoste a lui Nea Gică". Memorabilă în întregime e mai ales " Amintirea de dragoste a lui Nea Gică", pandantul celei dinainte. Autorul, aici, nu se teme de melodramă, de fapt adevărul cel mai adânc al oricărei povești "de amor". Dimpotrivă, el accentuează melodrama și, în "Vademecum", din perspectiva "coafezei", a ființei mărunte și libere de artificiile intelectului, dă o
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
gazelă hoțește-nfiat“). „Înăuntru“ nu înseamnă „acasă“: viziune puternic angoasată, susținută în mod repetat. O serie de poeme nocturne descriu o intimitate hărțuită („sunt unele nopți înguste cât o lamă de cuțit./ viața din jur s-a retras în pântec“), făcând pandant exteriorității oribile din celelalte texte. Inima devine un „terorist fundamentalist“ simetric „șefului“ care „fumează în fața blocului și scuipă“. Nu în interioritate e de găsit deci refugiul. Și atunci, unde? Cel mai probabil, în carte: în citit, în scris. Cartea servește
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
Enescu, și nu dintr-un sentiment oficial-oficios legat de „exportul de cultură“, „marile valori naționale“ sau „imaginea României“. Senzația vagă este că ediția din acest an s-a lățit prea mult, încercând să contabilizeze mai multe „evenimente“ și „acțiuni“, în pandant cu ce se întâmplă la Sibiu - Capitală Culturală Europeană. Există pericolul de a cădea într-un soi de pompierism, inițiative și intenții bune să atragă în derizoriu ceea ce înseamnă Enescu. Se putea găsi chiar și o variantă de concert pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
lui Borges denișează, totuși, cu ușurință nu numai formulări și motive ale acestuia devenite clasice, ci și embrionul unor foste sau viitoare povestiri. Ne mărginim la două exemple, lăsând cititorului deplina libertate de a face pe detectivul literar: Paladión ca pandant umoristic al lui Menard, și foarte sugestiva imagine a copleșitoarei Sfinte Treimi alături de Aleph. Trebuie subliniată, Însă, și neîndoielnica influență exercitată de Bioy asupra anumitor povestiri ale lui Borges. Căci nu numai din simplă prietenie paginile celebrei povestiri Tlön, Ucqbar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]