299 matches
-
din balcon, sau ca o scândură a piraților. Vecina din stânga a clătinat grav din cap. Blonda chicotea. Apoi, vecina a făcut un „hiiii” care m-a dezorientat și mi-am dat seama că scândura cedează. Am căzut pe straturile de panseluțe. Jerry s-a smucit din lesă și m-a mușcat cu putere de șoldul stâng, în țipetele vecinei și ale fetei. Pe urmă mi-a dat drumul. Sgsdgff a prins lesa și l-a tras deoparte. Nu simțeam durere, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
a smucit din lesă și m-a mușcat cu putere de șoldul stâng, în țipetele vecinei și ale fetei. Pe urmă mi-a dat drumul. Sgsdgff a prins lesa și l-a tras deoparte. Nu simțeam durere, dar sângeram peste panseluțe și îmi doream cu disperare să-mi descuie cineva ușa, să mă ducă până în camera mea și să mă lase acolo să-mi revin. În ziua asta, totul mi-a mers cum nu se poate mai prost. M-am ridicat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
în drum. - Păi aici e buba, că n-avem unde-o lăsa. Și așteptam cu sufletul la gură să-mi facă propunerea. Și ea veni. - O s-o trageți în curtea mea, pe dale, însă cu grijă, să nu-mi călcați panseluțele, căci nevasta ține mult la flori. Îmi venea să-l pup de bucurie, dar m-am abținut și l-am îndemnat să mai ia din coniac. - Cât stați? - Vreo zece zile. - Apăi, să trimit după băieți, o să-i vedeți, știu
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
trage la fund. Abia dacă reușesc să ies la suprafață de la o zi la alta. Nici nu știu ce naiba caut eu acolo. — Dar tu cum credeai că e viața ? Credeai că te va aștepta cineva la gară cu un buchet de panseluțe, vreun prinț care să te plimbe toată ziua cu caleașca la șosea și tu nu vei face decât să scrii poezii și să mergi la teatru ? Trezește-te odată ! Viața nu e un pension de domnișoare sau o tabără de
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
-ul casei, morsa renunțase, de asemenea, să mai lupte și împotriva tendințelor sale sexuale. Ba chiar ajunsese la un nivel superior, permițându-i lui Flowers - bărbatul pe care-l detesta, pentru că se înscria în cea mai nesuferită specie de indivizi, panseluțele de birou - să i-l prezinte pe frumosul tânăr căruia îi spunea Clive. Acest Clive i-a trezit în suflet emoții atât de conflictuale, că abia mai știa pe ce lume e. Nu încape nici o îndoială în această privință. Maiorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
am gândit că ar putea fi ceva pe tema Zânele Florilor. Lottie ar putea să fie Zâna Cerceluș în roz și violet și, Soph, aș zice, poate, Zâna Năsturel pentru tine, în verde și portocaliu, sau ați prefera să fiți Panseluță și Căldărușă? Sophie, Lottie și mama lor se uitară toate la ea, cu gura căscată. Nu vă faceți griji. Fran se distra de minune — Drept să vă spun, nu m-am gândit prea mult la asta, dar cred că aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
îmbrăcată cu scurta ei roșie, iar pălărioara, tot roșie, îi cădea mereu peste un ochi făcând-o să semene cu o mică refugiată din filmul serial Golddiggers. Ignatius constată dezamăgit că își adăugase o pată de culoare prinzându-și o panseluță ofilită pe reverul jachetei. Pantofii ei maro fără tocuri, cumpărați la solduri, scârțâiau provocator așa cum mergea, roșie și trandafirie, pe trotuarul de cărămidă spartă. Deși o vedea de ani de zile îmbrăcată astfel, apariția mamei sale în ținută de gală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
Shanafelt, James Oppenheim, Maxwell Bodenheim, Richard Glaenzer, Scharmel Iris, Conrad Aiken, Vă trec numele pe listă Ca să puteți trăi Fie și numai prin nume, Nume sinuoase, de culoare mov, În Juvenaliile Operelor mele complete.“ Amory a hohotit de râs: - Premiul „Panseluța de fier“! Pentru aroganța din ultimele două versuri, te invit la masă. Amory nu era Întru totul de acord cu condamnarea În bloc de către Tom a romancierilor și poeților americani. Lui Îi plăceau Vachel Lindsay și Booth Tarkington și admira
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
dea fragezi pe corzile butucilor. Florile pomilor odorizează aerul cu parfumul lor. De o parte și de alta a aleii care duce în spatele grădinii, narcisele cu florile lor albe înstelate încă nu și le-au scuturat, lalelele râd în soare, panseluțele în culorile curcubeului râd parcă în bătaia luminii, stânjeneii albi și grena își întind spre infinitatea cerului lujerii cu bobocii ca niște vârfuri de săgeți gata să-și desfacă buchetul alb imaculat sau grena cu ornamente discrete pe marginile petalelor
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
în ochii ei, tipare de modelat îngeri. Cerule, ca să fii cer, câte firimituri i-ai răpit din lumină? Doamne, cine pe cine împrumută cu seninătatea Edenului? Astăzi sunt o privire limpede, privesc cu toată carnea răsăritul. În sufletul meu înfloresc panseluțe. Petru, un noiembrie în plus. Toamna curgea la cișmeaua din curtea liceului, frunzele lichide inundau Copoul. De la Râpa Galbenă până la Agronomie, râu galben luneca între două cimitire. Doliul nu este o fâșie de noapte făcută fondă și prinsă în piept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
frică!" În pașii mamei mereu bate inima. Drumul spre casă l-a făcut pe ascuns, gardul viu îi ajungea până la sâni. Castanii pocneau de viață în muguri de frunză crudă; teii generoși răsturnau cupele pline cu nectar peste creștetul trecătorilor; panseluțe firave împărțeau pe din două culorile cu un roi de fluturi aripi multicolore printre frunze, petale de acuarelă în cer. O albină, enervant de avară, culegea polen de lună plină, confundând-o cu o păpădie. Felinarul din fața liceului, repeta ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
stăteam cu fruntea în palma ei, am simțit visul în tâmplă, apoi în inimă. Dimineață i l-am povestit tot, secundă cu secundă. Uitasem doar niște amănunte, pesemne privisem fereastra în ochi. Ai cules vreodată zâmbete în somn? Sunt ca panseluțele în rouă, frumoase sunt și peste zi, dar mai frumoase sunt peste noapte, roua le ține curate ca pe niște rochițe de sărbătoare întinse pe funie. Ai respirat vreodată cu respirația altuia, doctore? Ședința era spre sfârșite, terapeutul a încercat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
turtă arsă. Noaptea, îngustă cât să încapă greierul într-o coajă de nucă. Spitalul, un cimitir de insecte, îngerii trăgeau obloanele; până dimineață fiecare își descompune propriul nimic. Oasele erau verzi pe nevăzute, carnea mirosea a pelin, sângele rușina obrajii panseluțelor. Conturul încăpea culoare atât cât să nu-l eclipseze pe Dumnezeu, bătrânul suferea de strabism cosmic. Verdele din perfuzia de 0,500 un decupaj al edenului. La marginea întunericului, puțini se încumetau să bată de două ori. Pe câte o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
am stat atâția ani fără unchiul, mai putem aștepta, până-l găsesc. Zău, nu vă enervați. - Ce să găsească dom’le. Nu ți-am spus? Gata! Lichidarea! S-a terminat cu groapa. S-a-nchis. Am nivelit-o, am semănat gazon. Panseluțe, ochiul boului, busuioc și tămâie, tot ce vrei. Tricolorul. Pionierii. Au mai rămas ăștia șase. Nu-ți place ăsta? Nici o problemă! Du-te dincolo, la oficiu, și ia alt săculeț, care-ți place. P-alese, cât mai avem, că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
a întâmplat evenimentul. Îmi continui vânătoarea de vrăjitoare, împreună cu dom’ sergent. Botaniștii numesc această nouă subspecie de iederă englezească Hedera helixseattle. La un moment dat începuse să dea pe dinafară în jardinierele de la Olympic Professional Plaza, să zicem. Iedera sufoca panseluțele. Niște vițe se agățaseră de o latură a fațadei de cărămidă și continuau să se ridice. Nu a observat nimeni. Plouase mult. Nu a observat nimeni până când, într-o dimineață, locatarii din Park Senior Living Center au găsit ușile de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
se deplasează decât în conglomerate. Prin urmare, el depășește cu mult capacitatea aleii de beton ce-și croiește drum printre răsadurile de flori din fața scării. Deci, domnii Philipi distrug cu bună știință și sistematic, cu tălpile lor marginale și mârșave, panseluțele expuse la marginea aleii. Iar eu, imaginați-vă, cât muncesc zi de zi, să le recuperez, să le resuscitez, să netezesc pământul deranjat de călcătura ireverențioasă și greoaie a domnului Philip. Și totul din cauza ei! Numai din cauza ei! (Arată spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
Judecătorul: Vă rugăm, liniște în sală! Vă vine și dumneavoastră rândul imediat! Cleopatra: În concluzie, menționez că formula tripartită curentă a domnului Philip materializată în dimensiunea extinsă a triplului soț, care duce invariabil la transgresarea aleii și distrugerea câmpului de panseluțe, este iremediabilă și ireversibilă. Judecătorul: Vă mulțumesc. Acuzația dumneavoastră este întemeiată. Trigamia este o chestiune deosebit de gravă, chiar dacă e dobândită fără premeditare. După cum, indiferent de dimensiunea extinsă impusă de noua condiție tripartită, acuzatul nu are niciun drept să disturbe cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
ca la dansurile populare. Ne așezăm cu fața perpendicular pe alee și facem câte un pas lateral, mai batem pe loc, mai la dreapta, mai la stânga, până ne scufundăm cu totul în scară. În felul acesta, nu vom mai deranja panseluțele doamnei Cleopatra. (Și exemplifică: se mișcă lateral către judecător, în pas împletit de dans. Piciorul din urmă calcă prin spate, cel din direcția de mers calcă prin față, doi pași dreapta și unul stânga, capul este orientat lateral, în direcția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
avocatul meu înainte să răspund. E o întrebare dificilă. (Avocatul apărării sare de pe scaun. Către auditoriu, timid...) Avocatul apărării: Protestez! Întrebarea este irelevantă pentru caz. Noua condiție tricornă a lui Philip nu interesează onorata asistență. Atât trigamia, cât și distrugerea panseluțelor au precedat apariția coarnelor. În plus, o consider o întrebare tendențioasă. (Judecătorul devine tot mai curios. Iarăși își scoate o cască.) Judecătorul: Și totuși, întrebarea se acceptă. E o întrebare ca oricare alta, de ce să nu vrea să știe onorata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
bucățică de suflet (pâlpâială, rămasă). Respirația este suflată puțin câte puțin, și se simte un miros dulceag de mușețel. Sau de gălbenele. Și iată, Lacrima Maicii Domnului, freze, crini, garofițe, zambile, puf de păpădie, rapiță, lăcrămioare, trifoi, spic de grâu, panseluțe, salvii, petunii, trandafiri, clopoței, cacadâri. Toate acestea-i colorează patul de moarte, unde va dormi somnul de veci. Totul este la țol festiv. Însă curând nu mai rămâne nimic. Putregai, goliciune rușinoasă și obscenă. Numai dacă zâna bună se îndură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
Amélie nu mai apăru niciodată în viețile noastre. Și, când destinul făcea ca drumurile noastre să se intersecteze schimbam câteva replici și numai atât. În zorii unei zile de sâmbătă trecui prin fața casei mele. Casa o găsii îngrijită, văzui flori, panseluțe și petunii proaspăt plantate, aleea fiind măturată și curată, totul avea un aspect îmbucurător. Trandafirii roșii erau mari și proaspeți. Mă strecurai în casă și o văzui pe Elizabeth. Aceasta mă îmbrățișă cu tandrețe și exuberanță. Irin, scumpa mea, pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
E Încă foarte devreme, dar În grădină se simte că va fi o zi caniculară. Aerul e sticlos, prevestind căldura. Cât am fost plecată În State, nu a avut nimeni grijă de plante, așa că melcii mi-au aspirat hosta, iar panseluțele din ghivecele de ceramică s-au uscat de tot. Cum le atingi se transformă Într-o cenușă mov. Am plantat special acel soi pentru că-mi place numele: se numește „bucuria sufletului“. Într-o bună zi, când voi avea timp, voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
numește „bucuria sufletului“. Într-o bună zi, când voi avea timp, voi face grădina frumoasă. O să cresc lobelii și camelii și un dafin și tufe de iasomie dulce și o să am ghivece cioplite din piatră din care se vor revărsa panseluțe. Se aude un scheunat de la una dintre ferestrele de sus de tot ale casei. Ca și mine, copiilor le e greu să doarmă În nopțile astea calde. Ben s-a trezit În țipete pe la 5, când eu eram prinsă Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
ar fi numit Primrose 1; sau o brunetă focoasă și ar fi chemat-o Poppy 2; dar, cu aura de păr negru care făcea ca trupul ei micuț să pară și mai fragil și cu ochii ei imenși, de culoarea panseluțelor scufundate în apă, Violet era alegerea perfectă. Purta un pulover închis în față, lălâu, care avea exact aceeași nuanță de albastru violet ca și ochii ei, jumătate din nasturii în formă de perlă ai acestuia fiind desfăcuți, lăsând să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
Îmi comunici o noutate fundamentală, nu mi-ar fi trecut prin cap pentru nimic În lume că ar putea exista o cale de dezlegare a șaradei. Probabil că, după părerea ta, eu mi-am petrecut câțiva ani de viață culegând panseluțe sau rezolvând sudoku. O să te decepționez: nu cu asta m-am ocupat. Și Eveline aproape că mi-a aruncat În față pe masă un vraf de hârtii Înnegrite cu cifre și litere așezate În diverse poziții, combinate În fel și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]