857 matches
-
fine lărgirea dreptului electoral și reducerea cenzului sunt evenimentele care-și dispută interesul zilei în Italia. Cauzele întîlnirii regelui cu împăratul Franz Iosif nu sânt tocmai cunoscute, dar urmările sânt în defavorul României în cestiunea Dunării. Serviciul funebru ținut în Panteon spre reamintirea anului al patrulea de la moartea lui Victor Emanuil are o însemnătate escepțională prin participarea tuturor partidelor. Serbarea ia un înțeles demonstrativ față cu știrea că Germania ar fi invitând puterile să intervină în favorul restabilirii puterii lumești a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și regilor și oamenilor de rînd? Oare pușcărie se va face deasupra mormântului său? Oare nu există nici o solidaritate istorică între cel ce poartă azi coroana Țării Românești și cel ce a purtat-o acum cinci sute de ani? Iată panteonul care se pregătește eroilor și regilor poporului românesc - pușcăria. Nu suntem siliți să-l sfătuim pe primul nostru ministru să treacă granița la Putna, să vază cum străinii respectă mormântul lui Ștefan cel Mare, cum și azi, ca acum o
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a apărat libertatea; în discursuri, în scris și în desemne, a fost sărbătorit ca "cea mai nobilă jertfă care a căzut la 13 martie"; el prezisese "ca un profet" revoluția; "el se săvârși și numele său va rămâne etern în panteonul istorici". O descriere cu portret 209 {EminescuOpXIII 210} zice chiar următoarele: Tocmai rostea Carl (! ) (Spitzer) cuvinte suspirate înaintea Dietei cătră conșcolari și popor când apăru armată. Atunci Spitzer înaintă: "Să dea foc! Voi fi cel dentăi care va cădea pentru
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nu ai lui Cain, cultivator sedentar și întemeietor de orașe, ci ai lui Abel, păstorul. Nomadul care trăiește în cort nu se poate încurca cu altare și efigii. Cultura deșertului nu cunoaște statuile și arhitectura. Cum să ne imaginăm un Panteon pliabil și portabil? Cum ar putea un fugar să care în spinare zeii imobiliari ai sedentarului, toate aceste piedici care cer mijloace de transport pe care nu le are, și care, dacă s-ar gîndi să și le procure (care
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
prin ambiția de a cunoaște, sau dorința de a controla centrele de selecționare și de punere în pagină. Fiindcă cel ce face evenimentul este cel care-l transmite, protagoniștii istoriei universale devin controlorii rețetelor mondiale de difuziune. Mediocrii aspiră la Panteon, în timp ce oamenii serioși îl gestionează. Napoleon se numește astăzi Ted Turner. Ambivalența informației: ea servește, în același timp, de acolit și de dușman al evenimentului. Ea desface făcînd și face desfăcînd, căci ambele țintesc în sens contrar. Cu timpul, informația
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
forma generalizată a karmei. Deși Cartea tibetană a morților abundă, ca text ezoteric, în simboluri și personificări ale fenomenelor de altfel reale petrecute, ea permite formularea unui mecanism al etapei comparative. Astfel, în timpul vieții terestre, omul primește o educație religioasă, panteonul său fiind, atât la budiștii tibetani cât și la creștini, reprezentat în imagini care sfârșesc prin a se imprima în memoria acestuia. De exemplu, antrenamentul care face ca omul să vizualizeze zeii se concretizează pentru hindus la Vishnu sau Shiva
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
dată printr’o serie de avataruri, între care Krishna. Cât privește culoarea acestuia din urmă, negrul, aceasta este, ca și la egipteni , culoarea potențialității, conferindu-i mai mult un caracter potențial decât manifestat și, ca urmare, o poziție superioară în panteonul hindus. În perioada de după Bhagavad-gita, Krishna este considerat identic cu Brahman . </footnote>: Divinul fiind situat la infinit, nu are unde evolua și bate pasul pe loc, dacă putem vorbi de așa ceva în legătură cu infinitul, care nu e câtuși de puțin un
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
Ființa și menirea academiilor, 1923; Mihail Sadoveanu, Poezia populară, 1923; Radu Rosetti, Gânduri despre vitejie în trecutul românesc, 1935; Lucian Blaga, Elogiul satului românesc, 1937; Liviu Rebreanu, Lauda țăranului român, 1940 etc.). Așa, de pildă, Mihail Sadoveanu numea poezia populară „panteonul meu literar, simplu și rustic, fără podoabe, ca natura, însă măreț ca și dânsa”, îndemnând, în același timp: „de la aceste fermecate izvoare de apă vie cată să se adape toți cei care cântă și se simt ai acestui popor și
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
degrabă ca istoric decât ca adept al religiei. Istoria veche descoperă și un alt orizont decât acela al popoarelor citate în Biblie, revelează și alte lumi. în pofida - deocamdată nu împotriva! - Dumnezeului monoteiștilor, savanții încep să țină cont și de zeii Panteonului grecesc. Mecanismul angrenajului creștin începe să cunoască și rugina... Cartea revoluționează gândirea. Dar și forma se modifică. începe să se renunțe la metodele greoaie ale exprimării scolastice. Răsfoirea Expunerii în rezumat a teologiei a lui Toma d’Aquino permite oricui
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Vaticanului. Gândind astfel, Montaigne evită să se conformeze unui Dumnezeu antropomorfizat care ar vedea tot, ar auzi tot, ar ști tot, și ar vrea tot, până în cea mai intimă părticică a vieții oamenilor... Dumnezeul său ține în mod evident de panteonul filosofilor, situat departe de acela al lui Abraham și al lui Iacob. Respingând această concepție a unei voințe a lui Dumnezeu confundate cu manifestările lumii, Montaigne intră într-o anumită relație cu adepții deismului îtermenul apare de altfel în 1564
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
proza lui Gh. Brăescu eposul destinului capricios, comentează pentru prima dată umorul lui Lucian Blaga, strategia disimulării defensive în epica lui Zaharia Stancu. Bun cunoscător, deopotrivă, al chestiunilor literar-estetice și al celor politice (Z. Ornea), A. publică o masivă sinteză, Panteon regăsit. O galerie a oamenilor politici români (2000), în care figurează și scriitori-politicieni precum C. A. Rosetti, M. Kogălniceanu, D. Bolintineanu, Duiliu Zamfirescu, I. G. Duca. SCRIERI: Introducere în opera lui Duiliu Zamfirescu, București, 1979; ed. Focșani, 2002; Planetariu, București
ADAM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285175_a_286504]
-
M. Kogălniceanu, D. Bolintineanu, Duiliu Zamfirescu, I. G. Duca. SCRIERI: Introducere în opera lui Duiliu Zamfirescu, București, 1979; ed. Focșani, 2002; Planetariu, București, 1984; Bat clopotele pentru Basarabia (în colaborare cu Georgeta Adam), București, 1995; Inelele lui Saturn, București, 1998; Panteon regăsit. O galerie a oamenilor politici români, București, 2000; Oglinda și modelele. Ideologia literară a lui Duiliu Zamfirescu, București, 2001; Proba exilului (în colaborare cu Georgeta Adam), București, 2002. Ediții: Duiliu Zamfirescu interpretat de..., introd. edit., București, 1976; Duiliu Zamfirescu
ADAM-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285175_a_286504]
-
se numește, caracteristic, Adaosuri la o hagiografie, textele fiind în ansamblu „un fel de scholii, de comentarii cvasiepicizate sau cvasipoematice în jurul câte unei «scripturi» adeseori la fel de inventată ca și meditațiile prozatorului mascat în mitograf” (Ion Vartic). Punând în scenă un „panteon eclectic, de la cel elin la cel oriental”, contextualizat în „epoci amestecate, de la un Ev Mediu tenebros la epoci vag protoistorice” (Adrian Oțoiu), prozatorul acționează un mecanism în care trapele livrescului se deschid continuu către surse obscure sau concrete, colate, trunchiate
MANIUŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287985_a_289314]
-
Ca și credință, acesta era Împărtășit de adepții unui spectru larg de ideologii politice. Principalii săi susținători și exponenți se aflau În avangarda inginerilor, urbaniștilor, tehnocraților, managerilor, arhitecților, oamenilor de știință și vizionarilor. Dacă ar fi să ne imaginăm un panteon al figurilor de marcă ale modernismului extrem, acesta ar include cu siguranță nume precum Henri Comte de Saint-Simon, Charles-Edouard Jeanneret (Le Corbusier), Walther Rathenau, Robert McNamara, Robert Moses, Jean Monnet, șahul Iranului, David Lilienthal, Vladimir I. Lenin, Leon Troțki și
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
II, îngr. și pref. I. Oprișan, București, 2002; Arhiva spiritistă, I-III, tr. Jenica Tabacu, București, 2002-2003; Folcloristica, I-II, îngr. și introd. I. Oprișan, București, 2003; Studii literare, filosofice și culturale, îngr. Stancu Ilin, București, 2003. Repere bibliografice: Vulcan, Panteonul, 137-142; Maiorescu, Critice, I, 177, III, 33-34, 38-41; Genealogia și biografia d-lui B.P. Hasdeu, Craiova, 1884; B. Delavrancea, Opere, V, îngr. și introd. Emilia Șt. Milicescu, București, 1969, 244-248; Petrașcu, Scriitori, 1-46; I.L. Caragiale, Opere, III, îngr. Paul Zarifopol
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
Cărți despre gulagul românesc, CC, 1991, 1; Nicolae Manolescu, Crimă și pedeapsă, RL, 1991, 3; Mihaela Șchiopu, Itinerariul publicisticii românești a lui Virgil Ierunca, JL, 1991, 15-18; Alex. Ștefănescu, Adevărul, tot adevărul și numai adevărul, RL, 1991, 36; Ion Buzera, Panteonul imposturii, R, 1991, 9; Ovidiu Pecican, Cu necruțătoare dragoste, APF, 1991, 10-11; Daniel Vighi, Aceeași minută a istoriei, O, 1991, 49; Gheorghe Grigurcu, Virgil Ierunca și „Sfânta Negație”, CNT, 1992, 4; Simion, Mercuțio, 136-141; Convorbire Gheorghe Grigurcu-Monica Lovinescu-Virgil Ierunca. Posteritatea
IERUNCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
stihotvoreniia, Chișinău, 1930; Problema timpului nostru, tr. N. Covali, pref. Em. C. Grigoraș, București, 1938; Izbrannoe, pref. I.S. Vasilenko, Chișinău, 1956; Izbrannoe, îngr. N.N. Romanenko, pref. P.T. Balmuș, Chișinău, 1986; Domnia Arnăutului. Proză, poezie, publicistică, Chișinău, 1987. Repere bibliografice: Vulcan, Panteonul, 133-136; Pop, Conspect, II, 242-247; Iorga, Ist. lit. XIX, II, 41-42; P.V. Haneș, Scriitorii basarabeni, București, 1920, 159-191; Liviu Marian, Alexandru Hasdeu și Academia Română, București, 1932; E. Dvoicenco, Alexandru Hasdeu și literatura română populară, Vălenii de Munte, 1936; Nicolae Bagdasar
HAJDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287398_a_288727]
-
menite să asigure succes compunerilor destinate reprezentării scenice. Talentul lui e considerat îndeobște a fi fost totuși unul „minor”, limitat de o viziune fără profunzime, de complacere în frecventarea subiectelor facile, „de salon”, ori convențional-oportune, precum glorificarea unor personalități din panteonul cultural ori istoric al națiunii, prin reconstituiri evocatoare desuet-naive, în genul unor „images d’Épinal” dramatizate. Privit cu simpatie de un public deloc neglijabil, Ș. apare ca un reprezentant de elită al teatrului de bulevard. Nu era totuși un confecționer
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
gândurile în lucrarea lor perpetuă de descifrare a neînțelesei treceri. Pe măsură ce ne adâncim în conținutul ei, cartea se transformă dintr-o „istorie” într-o epopee. Fapte, întâmplări, portrete, microbiografii, frânturi de creații literare, simpla enumerare a unor personalități intrate în Panteonul literaturii române, ce-au trăit, gândit și creat pe meleagurile Bârladului și a fostului județ Tutova - Țara de Jos - cum mai era numit pământul pe unde a călcat cel puțin de trei ori Măritul Ștefan, odată nu cu mult timp
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93047]
-
6). Ea stă pe o fiară „cu șapte capete și zece coarne”, este vorba de fiara marină descrisă în capitolul 13. Podoabele desfrânatei fac trimitere atât la veșmântul preoțesc (Ex. 28 și 29), cât și la podoabele statuilor zeilor din panteonul roman. Atribuirea epitetului infamant de „desfrânată” anumitor cetăți inamice Israelului este întâlnită în mai multe pasaje din Vechiul Testament: Is. 1,21 (pentru Sion); 23,15‑17 (pentru Tyr); Ier. 3,3 (pentru Ierusalim); Naum 3,4 (pentru Ninive). Există aici
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
trad., București, 1875, Phedra, pref. V. Alecsandri, București, 1875; Corneille, Horațiu, pref. trad., București, 1875; Théodore de Banville, Socrate și femeia sa, București, 1886, Sărutarea, București, 1888; Nicolae Milescu, De la Tobolsk până în China, pref. trad., București, 1888. Repere bibliografice: Vulcan, Panteonul, 121-124; Maiorescu, Critice, I, 237-242; Pop, Conspect, I, 215-220; G. I. Ionnescu-Gion, George Sion, „Revista nouă”, 1893, 1; Nicolae Petrașcu, Figuri literare contimporane, București, 1893, 195-199; Iorga, Ist. lit. XIX, III, 22-24, 240-243; Haneș, Stud. cercet., 54-80; Gheorghe Ungureanu, Familia
SION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289700_a_291029]
-
George, București, 1976. Ediții, antologii: Miron Costin, Opere complete, I-II, pref. edit., cu un glosar de Lazăr Șăineanu, București, 1886-1888; Voci latine. De la frați la frați!, București, 1894; ed. îngr. și pref. Oprea Nedelcu, Galați, 1993. Repere bibliografice: Vulcan, Panteonul, 155-160; Maiorescu, Critice, I, 133-134, 244-247, 253-255, 257-278, 285-289; Pop, Conspect, I, 223-227; A. I. Odobescu, Raport asupra celor două volume de „Teatru” ale d-lui V.A. Urechia, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. XI, 1878; Caragiale, Opere, IV, 95-98
URECHIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290374_a_291703]
-
la maghiarizarea românilor din Transilvania (Cartea neagră de la Budapesta), pref. Teodor Maghiar, Oradea, 2000. Repere bibliografice: Ionuț Niculescu, „Eminescu, student la Viena”, TTR, 1975, 3; Cocora, Privitor, II, 194-195; Ionuț Niculescu, „Iancu, Domnul moților”, TTR, 1978, 10; Miron Blaga, „În panteonul celor mai vrednici bărbați ai neamului”, F, 1983, 19; Traian Ștef, Iosif Vulcan, „Publicistica”, ATN, 1985, 9; Costin Tuchilă, Portretul unui umanist, LCF, 1986, 51; Nae Antonescu, „Publiciști precursori ai Marii Uniri”, F, 1989, 1; Aurel Turcuș, În slujba idealului
VASILESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290455_a_291784]
-
de vânt,/ am privit ceea ce nu avea întrerupere, / am căutat ceea ce încă nu devenise făptură”). O permanență rămâne evocarea Nordului natal și a larilor țărănești, în strofe ce se constituie într-o arheologie a eului liric, dar și într-un panteon al „Ion”-ilor cântați cotrușian de debutant. Amintirea năvălește din tot ce atinge poetul, ea se sedimentează în lucruri ce se retrag în cuvinte. Artistul e un Homer care orbește spre a percepe lumea distilată în expresie. Tema poetului se
VALEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290413_a_291742]
-
St. O. Iosif, Ion Pillat, Mihai Codreanu, Cincinat Pavelescu, Perpessicius, Ion Minulescu, G. Bacovia, Tudor Arghezi, Adrian Maniu, Lucian Blaga, Aron Cotruș ș.a. -, prezente în grupajul care însoțește Zarys dziejów literatury rumunskiej, lucrarea din 1935 a lui Emil Biedrzycki. Traduceri: Panteon wielkich twórców [Panteonul marilor creatori], îngr. St. Lam, Varșovia, f.a. (în colaborare); Tematy rumunskie [Teme românești], pref. trad., Poznan, 1931; Mihai Eminescu, Cesarz i proletariusz [Împărat și proletar], Poznan, 1932, Wybór poezji i poematów [Culegere de poezii și poeme], pref.
ZEGADŁOWICZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290726_a_292055]