619 matches
-
3.2.să participe la dezvoltarea climatului afectiv pozitiv în grup; 3.3. să descrie și să compare tipuri de relații și atitudini sociale (colaborare, competiție, toleranță, * dramatizări; * lucru individual și în grupuri mici („Familia mea”); * învățarea prin cooperare: • mimă • pantomimă • dramatizări * povestirea/ descrierea/ 66 intoleranță), pornind de la situații concrete. compararea unor întâmplări. 4. Dezvoltarea și manifestarea unor atitudini favorabile evitării, rezolvării/ medierii conflictelor Obiective de referință Activități de învățare 4.1. să formuleze enunțuri pro și contra soluționării unor dileme
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
Se arată copiilor una dintre emoțiile de pe „harta emoțiilor”, se cere să denumească emoția indicată și apoi să mimeze acea emoție. 12. TEATRUL SENTIMENTELOR Jocul își propune dezvoltarea capacității empatice, prin antrenarea copiilor în exerciții simple de expresivitate corporală (mimă, pantomimă) conștientizându-și emoțiile, stimularea unei atitudini deschise, empatice, cooperante prin implicarea activă și constantă în activitate. Sarcina: Se porneste de la ideea că, în teatru, corpul omenesc reprezintă un instrument de lucru. Ca niște adevărați actori, copiii vor învăța să se
Micii năzdrăvani, conflictul şi jocul by Alina Nicoleta Bursuc () [Corola-publishinghouse/Science/1683_a_3100]
-
derulate și ca modalitate de lucru în echipă (mai mulți educatori, educator profesor etc.); (e) activități recreative și de relaxare ca modalitate de centrare pe finalități de ordin afectiv, motivațional etc.; de exemplu, jocuri imitative, jocuri de mișcare, teatru improvizat, pantomimă etc.; (f) activități de dezvoltare și exersare a aptitudinilor individuale implicând valorificarea capacității/disponibilităților anumitor copiilor de a aborda anumite conținuturi; de exemplu, povestire în lanț, ghicitori, lectură după imagini, exerciții senzoriale, povestirea creată de copii, teatru de umbre etc.
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
ploii, dansat de aborigenele din Hawaii (îmbrăcate în niște fuste făcute din tulpini lungi de iarbă strînse la mijloc printr-o betelie), care constă în legănarea ușoară a soldurilor și în mișcări complicate cu brațele ce spun o poveste în pantomima, acompaniate de bătăi ritmice de tobe și cîntece. Acest dans, așadar, este un adevărat dans epic, de structură mitologic-arhaică. De altfel, numele curent al acestui dans este hula-hula, si nu putem să nu remarcam că numele lui Blake Bowlahoola, pronunțat
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
oferind două studii serioase și bine concepute. Un adevărat specialist se arată G. atunci când cercetează Arta dramatică și împărțirile teatrului vechi la romani (1908). Cu acest prilej, el prezintă date precise, înșiruite cu rigurozitate, despre categoriile de actori, tehnica actoricească, pantomimă, organizarea sălii de spectacol ș.a.m.d. În viața literară, G. s-a făcut remarcat însă printr-o serie de studii despre literatura franceză, având ca obiect scriitori din secolul al XVII-lea. Lucrările sale dedicate lui La Fontaine, Molière
GHEORGHIU-8. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287240_a_288569]
-
Noi de O. Goga, realizată de Maria Cunțan. Proza e reprezentată de Ion Agârbiceanu, Victor Papilian, Vintilă Horia, I.D. Sârbu, Paul Constant, N. Albu, V. Copilu-Cheatră, Vasile Gionea, Ion Vlasiu. Sunt incluse și câteva piese într-un act, precum și o pantomimă, însă toate lipsite de interes. Consistent se arată sectorul de istorie și critică literară. Colaborează Vasile Netea (cu contribuții referitoare la biografia și activitatea lui Ilarie Chendi), Olimpiu Boitoș (Proza lui Pavel Dan), Ștefan Aug. Doinaș (Ultimul vagabond: Panait Istrati
LUCEAFARUL-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287872_a_289201]
-
serbărilor galante verlainiene. Totul e transcris într-o aglomerație febrilă și cu o fluență cvasiminulesciană, care afirmă, prin lux și risipă, o caracteristică a ludicului, dar o și subminează. Cu scânteieri de versuri fantaste („Prințesele din lună/ Cu rochi de pantomimă/ Pătrund printre perdele/ Se-ntind pe canapele/ Se-aștern peste covoare/ Petrec în toată casa/ Și toată casa arde/ De ochii lor albaștri/ De părul lor de foc/ Și toată casa cântă...”), poetul a susținut „propensiunea spre ludic” (Mircea Scarlat
STEFANESCU-EST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289909_a_291238]
-
actuală și cu un grad înalt de generalitate: aceea a impasului pe care îl traversează dintotdeauna națiunile slabe. Frustrările, eroismul jucat, complexul onorabilității, falsul, compromisul, oportunismul sunt prinse într-un scenariu foarte elaborat, voit artificial, în care mișcarea precipitată, de pantomimă, servește depășirii diferențelor ireconciliabile în indiferența generală a râsului. Acțiunea Trans-Atlanticului este plasată în mediu argentinian, iar lumea povestită/regizată se articulează în jurul dilemei naratorului care este nevoit să decidă soarta unui tânăr polonez (Ignacy): dacă să-l redea tatălui
Simulacru și putere by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/17161_a_18486]
-
Farsa radiofonică Săraca Rica! nu e decât o glumă ieftioară, cu oarecari nostime efecte de limbaj. Raky propune un dialog cu tentă umoristică între tineri însurăței. De fapt, nu este un dialog, ci o ciorovăială cu derapaje, cvasiionesciene, în absurd. „Pantomima...cu zgomote” Vreau să număr stelele (apărută în primul program al Teatrului de Comedie) este o fabulă urzită, fără cuvinte, numai din sunetele caracteristice diferitor animale. Satira, amintind de ludicul commediei dell’arte, șfichiuie obtuzitatea, agresivitatea neroadă a societății față de
SAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289518_a_290847]
-
Moldovei” (1948-1950). Prima lui piesă, Rățoiul, se joacă în 1948-1950 la Teatrul Național din Iași. Uniunea Scriitorilor i-a conferit în 1961 un premiu pentru piesa Băiatul din banca a doua, iar în 1993 un premiu pentru întreaga activitate. Îmbinarea pantomimei cu „laconismul estradei” și cu „fastul feeriei” - sintagme prin care P. definea genul hibrid al teatrului de păpuși și marionete, sunt cel mai bine puse în evidență în prima lui piesă de gen, Cea mai frumoasă aventură (Cetatea florilor). Întâmplări
POPOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288970_a_290299]
-
reper al vieții culturale și editoriale românești. Debutează în 1958 la „Steaua”. Colaborează la „Tribuna”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Luceafărul”, „Secolul 20”, „Orizont” ș.a. Prima carte de poezie, Povestire cu fantome, îi apare în 1968, urmată de volumele Spectacol de pantomimă (1970), Ovăzul sălbatic (1974) și Nașterea nostalgiei (1984). Făcând parte - alături de Cezar Baltag, Mircea Ivănescu și Petre Stoica - din grupul de poeți lansați de A. E. Baconsky în anii ‘50 în paginile revistei „Steaua”, M. este unul dintre scriitorii a
MORARIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288241_a_289570]
-
degetele tale cuprinzând ceașca de ceai, / sarea uscată sub pleoape / de fiecare dată când plecai, / surâsul revederii - un joc de limpezi ape. / Și calmul amintirii ne va învălui / ca o ploaie molcomă caldă.” Lirica de dragoste capătă în Spectacol de pantomimă dimensiuni mitice, îndrăgostiții regăsindu-se într-un timp fabulos al începuturilor, în care fiecare gest devine deschizător de lumi: „Eu eram Adam și tu erai Eva. / Și nimeni nu ne-a alungat cu sabie de foc. / Arhanghelul ne-a adus
MORARIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288241_a_289570]
-
observatori ai fenomenului plastic românesc și european. De asemenea, cultura română contemporană îi datorează unele dintre cele mai bune traduceri ale unor opere de referință din Stendhal, Marcel Brion sau André Malraux. SCRIERI: Povestire cu fantome, București, 1968; Spectacol de pantomimă, București, 1970; Ovăzul sălbatic, București, 1974; Rousseau Vameșul, București, 1975; Casa dintre portolaci (în colaborare cu Ruxandra Berindei), București, 1976; Între relativ și absolut, București, 1979; Toulouse-Lautrec, București, 1980; Întoarcerea lui Ulise, București, 1982; Gheorghe I. Anghel, București, 1984; Nașterea
MORARIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288241_a_289570]
-
autonom, pe de alta, ele sunt integrate într-un stil de epocă general, care tinde să le anuleze. Pentru a se preveni pierderea specificității artistice, soluția posibilă - potrivit lui P. - e cea întrevăzută de Tudor Vianu: reconstituirea în civilizația modernă a pantomimei artei, existentă în Antichitate. În fine, Arta de la A la Z reordonează alfabetic concepte și probleme, expunerea eseistică, formulările clare fiind esențiale în transmiterea informației. SCRIERI: Detașamentul 7. Însemnările unui instructor de pionieri, București, 1954; Formarea idealului estetic și a
PASCADI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288704_a_290033]
-
durată. Concepția fundamental antimimetică promovată de Lucian Blaga în teatru fundamentează și legitimează un nou tip de dramă, cu o structură proteică, urmărind să restituie teatrului românesc o suită de forme dramatice (misterul antic, misterul renascentist, drama expresionistă, drama freudiană, pantomima, tragedia antică, fresca istorică, parabola, jocul cu măști ș.a.). Tehnica „teatrului nou”, tendințele stilistice expresioniste, psihanaliza și mitul se întâlnesc pentru a defini un altfel de teatru, așezat explicit sub cupola poesisului, înscriindu-se cu promptitudine în tendințele majore ale
MODOLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288201_a_289530]
-
versificator” (Tudor Arghezi), M. face voit poezie decorativă, plină de „fantezie ingenuă, pitoresc și improvizație” (Perpessicius), în care filonul nostalgic are o vibrație autentică, iar sinceritatea nu e trucată. Expresia eului poetic este mereu dublată de umor, ironie, bufonadă și pantomimă, pierrotul, arlechinul și bufonul fiind măști ale poetului-actor, iar carnavalescul, altă față, învăluită, a sentimentalismului său funciar. Apelul la romanța tradițională dezvăluie și o notă autohtonă a poeziei minulesciene: un trubadur, un jongler cu o psihologie balcanică, a cărei formă
MINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]
-
vreme, J.Popper Îl critică pe J.Popper și pe alții, Dumitru C.Micu pe Dumitru C.Micu, Mihai Gafița pe Mihai Gafița, George Munteanu pe George Munteanu și pe alții, Încât În final ai impresia că asiști la o pantomimă de salon, În care actorii gesticulează cu grație unii spre alții. Oricum o concluzie se impune și ne-o spune și Laurențiu TUDOR: „Întărirea spiritului autocritic, (Ă) fapt semnificativ pentru orientarea ideologică tot mai justă a criticilor literari de la Almanahul
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Poetul proiectează asupra unei realități degradate, pentru el, imaginea infantilă, tradițională, a spațiului stăpânit de mister și permanent deschis miracolului: pădurea. Teatrul lui B. are o factură net expresionistă, piesele, evitând denumirile obișnuite ale genului, se vor „mistere”, „jocuri dramatice”, „pantomime”, așa cum textele destinate scenei de un Georg Kaiser, Walter Hasenclever, Fritz von Unruh sau Toller țineau să fie, nu comedii ori tragedii, ci „utopii”, „strigăte”, „dansuri ale morții”. Personajele, rezumate la condiția lor categorială, adesea n-au nume. Ele sunt
BLAGA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
Cinematografică „I.L. Caragiale” din București, C. îmbină cariera de actor cu literatura. Debutează în revista „Tânărul scriitor”, în 1956. Comedia Cu capul în nori îi va fi pusă în scenă la Teatrul „Ion Creangă” din București, iar câteva scenarii de pantomimă văd lumina rampei la Teatrul Evreiesc de Stat și la Televiziune. În 1970, se stabilește în Israel, unde colaborează la revistele „Izvoare”, „Ultima oră”, „Orient Expres” (aici deține o rubrică permanentă) ș.a. Începând din 1971, publică numeroase volume de poezie
CAROLY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286120_a_287449]
-
ca muștele la miere... Sau la căcat, mârâie Rufus. Gladiatorul se face că nu-l aude. — Călăul din arenă a devenit călăul inimilor, așa se spunea la Roma. Se împăunează: — Eram la fel de celebru și câștigam tot atât de mult ca actorii de pantomimă sau conducătorii de care. — Exact, ricanează instructorul. Ca și ei, tot un cetățean decă zut, condamnat de drept comun, pe deasupra. Ganymedes nu vrea să lase impresia că dă înapoi. Repede din bărbie. — Decăzut, nedecăzut, da’ nu și-a părăsit Eppia
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
prelungite de săruturi franțuzești. Puțină giugiuleală era În regulă, dar asta era deja exhibiționism. Cine Își dorea să-i privească cum Își spală practic gingiile unul altuia cu limba? Mișcarea de du-te-vino a limbilor lor semăna mai degrabă cu o pantomimă de act sexual. Și din moment ce acest spectacol se desfășura chiar sub nasul ei, trebuia să se străduiască din răsputeri să-l ignore. S-a gândit să le spună să Înceteze, dar apoi Harry ar fi crezut-o pudibondă. Harry se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
țin puștile ceva mai puțin strâns. Vârful puștii fu Îndreptat spre pământ, iar lui Harry Îi veni să plângă de ușurare. Îl auzi pe cel mai bătrân punând o Întrebare. Dând ce avea mai bun În el În materie de pantomimă, Harry se prefăcu că mergea pe drum, văzându-și de treabă, apoi autocarul făcând v-v-v-rruuum. Alergă pe loc, se apucă de picior, arătă spre șanț și-și frecă umărul. Polițiștii mârâiră unul către celălalt În birmaneză: Străinul ăsta prost e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
miresei și-a făcut apariția din celălalt capăt al holului. Fața lui păstra același aer de repaus feroce care mă derutase pe parcursul călătoriei, dar când s-a apropiat de noi, masca i s-a transformat: a executat în fața noastră o pantomimă de reverențe și ploconeli, iar eu m-am pomenit, la rândul meu, rânjind și dând copios din cap. Părul lui alb, rărit, arăta proaspăt pieptănat - aproape proaspăt spălat, de parcă descoperise o mică frizerie pitită în celălalt capăt al apartamentului. După ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
voia să spună ceva anume. Că-și bătea joc de mine. Aștept un prieten, am zis, ca un fel de justificare. Am ridicat vocea ca să mă fac auzită peste muzica pop. — Un prieten? a zis barmanul, cu același ton de pantomimă neîncrezătoare. Prieteni, ai? Doar atât? Aștepți un prieten? Probabil că ai ceva prieteni, nu? Iuhu, prietenii contează, nu? Am dat din cap, confuză, simțindu-mă stupid. — Hai, a zis barmanul. Ia ceva de băut. Ceva de băăăăut. Un pahar de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
să înțeleg că alegerile mele fuseseră aiurea. Că m-am lăsat dat pe păcăleala unor vorbe în care cei care mi le vindeau nu numai că nu credeau, dar le și batjocoreau cu tot ceea ce făceau, ca într-o ordinară pantomimă. Mă dedulcisem și eu la mici bunătăți de la bufetul Cinematografiei și îmi era din ce în ce mai greu să recunosc păcăleala în care mă lăsasem ademenit și prăbușit. Am descoperit atunci, salvator, drumul crâșmelor. Solidaritatea anonimă a bețivanilor și a bețivirilor pe lungul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]