927 matches
-
mai numeroase sunt interconectate și mai bine dezvoltate la nivelul apexului și a peretelui posterior, și absente în vestibulul aortic. La nivelul cavității ventriculului stâng se descriu doi mușchi papilari: mușchiul papilar anterior cu originea pe peretele sternocostal și mușchiul papilar posterior cu originea pe diafragm, fiecare fiind atașat prin corzi tendinoase de ambele cuspe ale valvei mitrale. Porțiunea superioară a septului interventricular este relativ netedă datorită orientării inferioare a fascicolului stâng sistemului de conducere dispus subendocardic și orientat spre o
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
și orientat spre o lamină subțire de țesut conjunctiv. Pseudotendoanele constituie elemente proeminente ale ventriculului stâng dispuse în apropierea regiunii apicale. Ocazional pot fi descrise benzi groase ce părăsesc suprafața septală și creează punți intracamerale ce conectează pereții sau musculatura papilară. Aceste structuri tendon like conțin o regiune centrală formată din mușchi cardiac specializat în conducerea impulsului electric. Orificiile ventriculului stâng Orificiul atrioventricular stâng este oval și mai îngust decât cel drept (permite introducerea doar a 2 degete). Orificiul valvei mitrale
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
prezintă 2 cuspe: una anterioară septală, mai largă, semicirculară sau triunghiulară, și una posterioară, mai mică, cunoscută sub numele de cuspa lui Merklin. Cuspele se inseră pe inelul fibros atrioventricular stâng, iar marginile lor libere, prin corzi tendinoase, de mușchii papilari. Marginea cuspei stângi prezintă cuspe mici, indistincte, pe partea opusă valvei. Fiecare cuspă valvulară prezintă pe marginea liberă îngroșări nodulare numite nodulii lui Albinus situați în apropierea zonei centrale. Noduli similari există și la nivelul cuspelor tricuspidiene. Orificiul aortic este
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
care emite ramul fascicular stâng, ram înconjurat de un țesut colagenos tisular (teaca lui Curran) continuă de-a lungul porțiunii superioare a septului, după care pătrunde în ventriculul drept se dispune subendocardic, și emerge ca ram fascicular drept adiacent mușchiului papilar al conului, în vecinătatea crestei ventriculare. * Ramuri fasciculare nodale Fascicolul drept este compact și îngust, trece de-a lungul trabeculei septomarginale spre mușchiul papilar anterior al ventriculului drept. Posterior de acest punct există fascicule mici, orientate pe direcții multiple spre
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
care pătrunde în ventriculul drept se dispune subendocardic, și emerge ca ram fascicular drept adiacent mușchiului papilar al conului, în vecinătatea crestei ventriculare. * Ramuri fasciculare nodale Fascicolul drept este compact și îngust, trece de-a lungul trabeculei septomarginale spre mușchiul papilar anterior al ventriculului drept. Posterior de acest punct există fascicule mici, orientate pe direcții multiple spre miocardul ventricular drept. Unele fibre trec posterior situându-se deasupra septului interventricular, iar alte fibre pătrund în miocard prin pertele ventricular. Ramul fascicular stâng
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
2/3 anterioare ale acestuia. Dominanța arterială coronară dreaptă apare în cazul în care artera coronară dreaptă dă naștere arterei descendente posterioare care va vasculariza concomitent fața posterioară a atriului stâng, un segment al feței posterioare a ventriculului stâng, mușchiul papilar posterior al ventriculului stâng și nodulul atrioventricular. Ramul cel mai important al arterei coronare drepte este artera conului care trece în sens invers acelor de ceasornic în jurul infundibulului formând cercul lui Vieussens. Artera conului are originea la nivelul unui ostium
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
înaintea antibioterapiei. Efectuarea unui frotiu prin tehnica „picătura groasă” permite evidențierea unor parazitoze de tipul malariei, babesiozei și erlichiozei. Suspiciunea de meningită impune recoltarea de LCR prin puncție lombară, de preferat înainte de administrarea antibioticelor. Dacă există semne de focar, edem papilar sau alterarea statusului mental, asociate cu risc de herniere după puncția lombară, sunt necesare investigații imagistice cerebrale (CTC, RMN). În aceste situații, antibioticul se poate administra empiric înaintea investigațiilor imagistice, dar după recoltarea hemoculturii. Alte investigații utile în urgențele febrile
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
xantoastrocitom pleomorfic, − difuz, − fibrilar, − gemistocitic, − protoplasmic; 2. Astrocitom anaplazic (grad III); 3.Glioblastom (grad IV) − cu celule gigante, − gliosarcom, − gliomatosis cerebri. Tumori oligodendrogliale 1. Oligodendrogliom, 2. Oligodendrogliom anaplazic. Tumori oligoastrocitare 1. Oligoastrocitom, 2. Oligoastrocitom anaplazic. Tumori Ependimare 1. Ependimom: − celular, − papilar, − cu celule clare, − tanicitic; 2. Subependimom; 3. Ependimom mixopapilar (filum terminale), 4. Ependimom anaplazic. Tumori de plex coroid 1. Papilom de plex coroid, 2. Papilom de plex coroid atipic. Alte tumori neuroepiteliale cu origine incertă 1. Astroblastom, 2. Spongioblastom polar
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
Chist coloid al ventriculului III 5. Chist enterogen 6. Chist neuroglial 7. Tumori cu celule granulare (choristom, pituicitom) 8. Hamartom neuronal hipotalamic 9. Heterotopia gliala nazală 10. Granulom cu celule plasmatice 123 G. Tumori ale regiunii selare 1. Craniofaringiom − adamantinomatos − papilar 2. Adenom hipofizar 3. Adenocarcinom H. Extensii ale unor tumori de vecinatate 1. Paragangliom (chemodectom) - tumoră de glomus jugular 2. Cordom 3. Condrom, Condrosarcom 4. Carcinoame I. Resturi embrionare intracraniene sau intraspinale − Lipoame J. Metastaze. Cel mai frecvent apar în
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
făcând necesară aplicarea unui drenaj ventriculo-peritoneal [4,5]. Prezentare clinică. Pacienții se prezintă cu simptome de HIC datorate hidrocefaliei secundare hiperproducției de LCR și obstrucției: cefalee, grețuri și vărsături, alterarea stării de conștiență, tulburări de motilitate a globilor oculari, edem papilar, tulburări de vedere și în cele din urmă orbire. Copiii, mai ales cei cu tumori în ventriculul III se prezintă cu hidrocefalie și/sau macrocefalie. S-a observat că varianta chistică este mai predispusă să obstrueze căile de drenaj ale
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
metaplazic Grad II OMS (frecvență mai mare a recidivelor și evoluție nefavorabilă): 1. Meningiom atipic 2. Menigiom cordoid 3. Meningiom cu celule clare (intracranian) Grad III OMS (risc înalt de recurență și evoluție agresivă): 1. Meningiom anaplazic/ malign 2. Meningiom papilar 3. Meningiom rabdoid. Trebuie subliniat că această recentă clasificare a meningioamelor se bazează pe caracteristicile histologice ale țesuturilor tumorale în combinație cu un set de parametri corelați cu agresivitatea tumorală, și anume: invazia corticală (punți de celule tumorale ce străbat
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
cerebrale posterioare determină simptomatologie prin afectarea nervilor cranieni de la nivelul unghiului pontocerebelos, precum și simptome de compresiune pe trunchiul cerebral: pareză facială de tip periferic, neuropatie trigeminală (diminuarea reflexului cornean, tulburări de masticație), tulburări de mers și ortostatism, dismetrie, hidrocefalie, edem papilar, nistagmus [1]. Arseni și colaboratorii stadializează simptomatologia clinică în funcție de dimensiunile tumorii în faza otologică, faza otoneurologică, faza neurologică, faza de hipertensiune intracraniană (apare hidrocefalia) și în final faza de compresiune a trunchiului cerebral, suferință gravă a axului bulbopontin, când apar
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
tineri. Distribuția pe grupe de vârstă este bimodală, cu vârfuri între 5 și 15 ani, și peste vârsta de 50 ani. La copii reprezintă 60% din tumorile regiunii selare. Aceste tumori pot deveni simptomatice la orice vârstă; craniofaringiomul de tip papilar apare, aproape exclusiv, la adulți. Nu s-a observat o preponderență pentru un anumit sex [1-3]. CLASIFICARE, TOPOGRAFIE Clasificarea uzuală a craniofaringioamelor în 5 grade de severitate (tabelul 4.7), propusă de Samii M, se bazează pe studiul mai multor
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
enzime sunt dovada malignității tumorii [3]. Capsula craniofaringioamelor este o membrană subțire, transparentă sau mai groasă, gri-albicioasă, parțial calcificată uneori și care aderă ferm de structurile neurovasculare adiacente. Sunt descrise două variante histologice de craniofaringiom: tipul adamantin clasic și tipul papilar (papilar scuamos și adamantinomatos) [1,3,5]: 228 tipul adamantin: întâlnit în special la copii, dar poate apărea la orice vârstă. Tumora este heterogenă, cu componentă chistică și solidă. Calcificarile pot fi nodulare intratumorale sau periferice capsulare, dând aspectul de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
sunt dovada malignității tumorii [3]. Capsula craniofaringioamelor este o membrană subțire, transparentă sau mai groasă, gri-albicioasă, parțial calcificată uneori și care aderă ferm de structurile neurovasculare adiacente. Sunt descrise două variante histologice de craniofaringiom: tipul adamantin clasic și tipul papilar (papilar scuamos și adamantinomatos) [1,3,5]: 228 tipul adamantin: întâlnit în special la copii, dar poate apărea la orice vârstă. Tumora este heterogenă, cu componentă chistică și solidă. Calcificarile pot fi nodulare intratumorale sau periferice capsulare, dând aspectul de „coajă
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
cu componentă chistică și solidă. Calcificarile pot fi nodulare intratumorale sau periferice capsulare, dând aspectul de „coajă de ou”. Existența lor duce la creșterea ratei de recurență tumorală chiar și după o rezecție chirurgiaclă radicală, sugerând un prognostic rezervat. Tipul papilar scuamos: se regăsește preponderent la persoanele adulte. Sunt îndeosebi solide, chistele intratumorale având peretele subțire, plin de vegetații. Acest tip tumoral nu prezintă noduli keratoizi și nici calcificări sau cristale de colesterol, prin urmare tendința la recidivă după rezecția chirurgicală
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
punct de plecare la nivelul globului ocular. Faldurile coroidiene pot apare în tumori retrobulbare sau orbitale posterioare. Deformarea polului posterior, asociată, de regulă, cu hiperemie și elevarea discului optic, pot apare în tumorile joncțiunii globului ocular cu nervul optic. Paloarea papilară este asociată cu exoftalmie în meningiomul de nerv optic în timp ce paloarea papilară în absența exoftalmiei sugerează un gliom de nerv optic. Shunt-uri optociliare pe fond de paloare papilară pot apare în meningiomul intraorbital primar. Vase retiniene dilatate și tortuoase indică
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
tumori retrobulbare sau orbitale posterioare. Deformarea polului posterior, asociată, de regulă, cu hiperemie și elevarea discului optic, pot apare în tumorile joncțiunii globului ocular cu nervul optic. Paloarea papilară este asociată cu exoftalmie în meningiomul de nerv optic în timp ce paloarea papilară în absența exoftalmiei sugerează un gliom de nerv optic. Shunt-uri optociliare pe fond de paloare papilară pot apare în meningiomul intraorbital primar. Vase retiniene dilatate și tortuoase indică modificări de circulație intraorbitală, secundare proceselor expansive. EXAMENUL NEUROOFTALMOLOGIC ȘI DE LABORATOR
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
optic, pot apare în tumorile joncțiunii globului ocular cu nervul optic. Paloarea papilară este asociată cu exoftalmie în meningiomul de nerv optic în timp ce paloarea papilară în absența exoftalmiei sugerează un gliom de nerv optic. Shunt-uri optociliare pe fond de paloare papilară pot apare în meningiomul intraorbital primar. Vase retiniene dilatate și tortuoase indică modificări de circulație intraorbitală, secundare proceselor expansive. EXAMENUL NEUROOFTALMOLOGIC ȘI DE LABORATOR ÎN TUMORILE ORBITALE [18,19] Determinarea acuității vizuale. Măsurarea acuității vizuale se face la optotip. Aceasta
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
evoluția benignă la copil, la adult există forme agresive, cu evoluție rapidă, gravă și final infaust, chiar sub tratament. De regulă apare bilateral. Clinic se manifestă prin scăderea rapidă a acuității vizuale până la cecitate, defect de câmp vizual și edem papilar. Tratamentul este combinat chirurgical - biopsie sau ablare parțială a tumorii, radioterapie și chimioterapie. Toate au valoare relativ limitată. Prognosticul este foarte grav, supraviețuirea medie de 1-2 ani [39]. Meningiomul de nerv optic: are originea în celule arahnoidiene ale tecii durale
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
epistaxis, nas înfundat, edem facial și palpebral inferior, leziune cutanată palpebrală superioară sau inferioară, carunculară sau de sac lacrimal, conjunctival epibulbar. Globul ocular este dislocat (fig. 4.236). Apar tulburări de sensibilitate sub formă de parestezii pe teritoriul trigemenului, edem papilar sau paloare papilară, oftalmoplegie, tulburări severe de acuitate vizuală. Evoluția este cu agravare progresivă. Tratament: Multă vreme s-a considerat că tratamentul de elecție este ablarea cât mai radicală a tumorii de origine prin etmoidectomie și/sau maxilectomie asociată cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
edem facial și palpebral inferior, leziune cutanată palpebrală superioară sau inferioară, carunculară sau de sac lacrimal, conjunctival epibulbar. Globul ocular este dislocat (fig. 4.236). Apar tulburări de sensibilitate sub formă de parestezii pe teritoriul trigemenului, edem papilar sau paloare papilară, oftalmoplegie, tulburări severe de acuitate vizuală. Evoluția este cu agravare progresivă. Tratament: Multă vreme s-a considerat că tratamentul de elecție este ablarea cât mai radicală a tumorii de origine prin etmoidectomie și/sau maxilectomie asociată cu exenterație extinsă sau
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
copilul până la 18 ani, urmate de tulburările de echilibru și coordonare, care este consemnată doar la o treime din cazuri. La copilul sub 4 ani macrocrania (40%), grețurile și vărsăturile, precum și iritabilitatea sunt semnele predominente. De notat faptul că edemul papilar, altădată considerat un semn clasic de hipertensiune inracraniană este întâlnit doar la 13% dintre copii cu tumori cerebrale până la 18 ani, respectiv în 10% din copii de până la 4 ani. Aceeași autori relevă faptul că există o strânsă corelație între
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
adesea neglijate sau confundate cu altă patologie a copilului ducând la întârzierea diagnosticului; tardiv apar tulburări de mers sau ataxia trunchiului determinate de compresiunea cerebeloasă dar și în cadrul hidrocefaliei, sindromul neocerebelos fiind rareori prezent; tulburările vizuale sunt determinate de edemul papilar putând evolua până la amauroză. La sugar și copilul mic se pot observa macrocefalia progresivă și oprirea sau regresia dezvoltării psihomotorii, iar la sugari sunt prezente vărsături și iritabilitate. Durata evoluției simptomatologiei este scurtă, astfel încât la 1/2 din cazuri durata
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
morfo-funcționale a parenchimului cerebral impune ca presiunea de perfuzie cerebrală să fie menținută la valori adecvate în relație cu presiunea intracraniană. Clinica hipertensiunii intracraniene Tabloul clinic al hipertensiunii intracraniene cuprinde două grupe de simptome: - principale, reprezentate de cefalee, vărsături, edem papilar și tulburările psihice, - secundare sau accesorii care sunt iritația meningiană, pareze de nervi oculomotori, tulburări vegetative etc. Asocierea între cefalee și modificările de fund de ochi este semnificativă pentru hipertensiunea intracraniană. Adăugarea tulburărilor psihice și/sau a vărsăturilor constituie un
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]