2,818 matches
-
din nou să fie Topită-n dulcile-nceputuri! Căci vreau să naufragiez!! Dați-mi corabia cu vele Și-un țărm stîncos, ca s-o pisez În zece mii de bucățele. Ci numai eu rămas întreg, Să-mi fac un țarc de pari și-ntr-însul Hamacul moale să mi-l leg Și-ntins la umbră să-mi iau prînzu- Ncropit din ouă de țestoase Prăjite în ulei cu-amor. Și-apoi să-mpușc, suit pe-o casă De melc, cu carabina, nori!!!
Cantecul lui Robinson Crusoe by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10133_a_11458]
-
pământul promis o imagine pe care s-o imortalizez nu cu sufletul ci cu aparatul meu de fotografiat dar acolo curge un râu o apă tulbure care îmi duce la vale trupul și nu se mai oprește. colțul meu de par(ad)is pe parvisul din fața notre dame turiștii aruncă firimituri porumbeilor (cu toate că legea interzice acest lucru de când cu gripa aviară) nici o deosebire între porumbeii călători și sufletul meu care așteaptă un semn deodată o pereche de tineri începe să se
gheorghe mocuța by Gheorghe Mocuța () [Corola-journal/Imaginative/10154_a_11479]
-
snobi, de niște zăpauci nostalgici... Pe de altă parcelă, nu numai viața noastră fascinează "eroii" și "eroinele", facîndu-i să-și lase baltă locul paginii natale " ci și posibilitatea formidabilă de a se întîlni, pe un teritoriu destul de freudist, nețărmurit, fără pari și leațuri subțirele, cu altele, cu "toate". Cititorul ideal ar fi, din punctul și virgula lor de vedere și olfacție inocentă, cel în visarea periculoasă a căruia orice "apropiere" e realizabilă. Revenind la Robinson: nu-i normal ca dînsul să
Dincolo de "marfă" și ,nașpa" by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10555_a_11880]
-
n-o să remarc eu că se străduiește, îmi atrage atenția sârguincios la fiecare mișcare pe care-o face, ca să fie sigur că „se pune”: - Fetiță, aprind lumânări. Na, să mai zici tu că nu sunt romantic! - Fetiță, te mângâi pe par. Vezi ce romantic sunt? Deloc nu mă lăuzi și tu... - Fetiță, ia o bomboană! Cum să nu-ți placă ciocolată cu căpșuni? Păi, asta e cea mai romantică ciocolată. Serios, poti să-ntrebi pe cine vrei. - Fetiță, trezește-te!!! Te
Cea mai romantică ciocolată, cel mai romantic dans, cel mai romantic rău general by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18891_a_20216]
-
o broască țestoasă mascul care a suferit o operație de vasectomie? Răspuns: Un regim bazat pe semințe și frunze. Să ia legătura cu Gabriel Pătrațel Andronache ăla de la OTV. Oe: Ce balsam de păr folosești? Răspuns: Elseve ăla roșu, pentru par vopsit. Ștefan: Îți plac șosetele? Răspuns: Le ador, dar numai pe cele care stau la locul lor, în coșul de rufe sau în sertarul cu șosete curate. Chat noir: Îi faci un prunc lu’ apolodor? Răspuns: Nu. Sandman: Pe când de
M-ați întrebat, vă răspund! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/19045_a_20370]
-
lak, Daghestan, beru în dravidiana, bari în kapanahua, keri în tariano, America de Sud, kor în didinga, Sudan, kuarasy în tupinamba, Brazilia, dare, dârî în Papua, garri în ngadjon, Australia, lara în ins. Aru, Indonezia, mara în abază, Caucaz, nar în Mongola, pari în yupultepec, Mexic, praatit în thai, poreatsiri în machiguenga etc, terki în chukchi, Extremul Orient rus. Altele încep cu o vocală: arka în skr., aurinko în finl., akerta în yupik, Alaska, yaraay în Australia, yor în khowar, Pakistan. Și încă
ORIGINEA LIMBAJULUI SI ETIMOLOGIA de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1291 din 14 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349244_a_350573]
-
teamă că rămâi nemăritată, așa că mai bine s-a împiedicat! Iar tu mă zoreai, „fuga, fuga să nu ne prindă tătuca!” Erai focoasă ca o vulpoaică și iubăreață ca o viperă! - Afurisit boșorog, și se luă după el cu un par smuls dintr-un gard. - Ai grijă tinere, așa ai să pățești și tu la vârsta mea dacă nu-ți strunești cum trebuie iapa în tinerețe! - exclamă șugubăț unchiașul și o luă la fugă de parcă avea treizeci de ani cu bâta
O VIAŢĂ NOBILĂ, UNDEVA ÎNTRE CARPAŢI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1378 din 09 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360196_a_361525]
-
confere statutul de doamne onorabile în înalta societate. Gazda providențială a fugarului care nu mai suportă minciuna și duplicitatea are un astfel de statut. Soțul ei lucrează ca muncitor în Orient, privind de pe schele cum beduinii își bat cămilele cu parul spre a le frăgezi carnea înainte de a le sacrifica. Seara se masturbează și visează la dezmățurile sexuale pe care i le va ocaziona soția atunci când se va întoarce acasă, dacă nu cumva între timp i se vor fi scorojit plămânii
ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 534 din 17 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358243_a_359572]
-
localitatea Visag. În ziua respectivă, pe fondul consumului de alcool, între acesta și ciobanul Simion L. , de 18 ani, a izbucnit un conflict spontan. Primul care a devenit agresiv a fost Simion, care l-a lovit în cap cu un par pe Viorel. Supărat, acesta l-a pândit pe adversar și, la ieșirea din birt, l-a înjunghiat. Amândoi au fost luați cu o Ambulanță pentru a fi transportați la spital, dar pe drum, Viorel S. a sărit din mașină și
Agenda2005-29-05-politia () [Corola-journal/Journalistic/283957_a_285286]
-
benzină și l-a incendiat. Bărbatul a decedat. La audieri, I.A.I. a declarat că s-a enervat după ce a surprins victima încercând să sustragă un miel din saivan și că el a fost, de fapt, agresat primul, cu un par. I.A.I. mai are la activ o condamnare la cinci ani de închisoare pentru un omor comis în 1997, când avea doar 17 ani. l Procurorii au fost nevoiți să ceară revocarea mandatului de arestare emis pe numele lui L.L.
Agenda2005-20-05-politie () [Corola-journal/Journalistic/283693_a_285022]
-
intelectuale. Mie îmi plac oamenii care fac judecăți. Cei care fac silogisme sunt față de adevăr, cum sunt curcile alea care se încurcă printre popice. 71. Napoleon face adevărata istorie a Revoluției franceze. Un om care a refăcut ordinea naturală, punând parul pe haimanalele de pe uliță. Când a fost întrebat cum își explică intrarea armatelor sale în Țările de Jos ca pe bulevard, în timp ce regii Franței se opinteau la ele zadarnic, Napoleon a răspuns: N-au intrat armatele Franței, ci ideile revoluționare
PETRE ŢUŢEA – APOLOGETUL CREŞTIN, FILOZOFUL MAGISTRAL ŞI GÂNDITORUL AUTENTIC – ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NEAMUL SĂU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2090 din 20 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384816_a_386145]
-
de mine s-au ofilit până seara lângă crucea mamei mele. Soarele și-a înfipt degetele fierbinți în zulufii lor și ei au început să se stafidească. Din frumusețea de odinioară au mai rămas câteva pete sângerii răstignite pe niște pari verzi-maronii. Am plâns. Parcă era prima dată în viața mea când am plâns cu adevărat. Simțeam o durere în suflet mai profundă decât durerile provocate de corecțiile bunicilor sau ale tatălui. Ziua următoare am adunat flori, multe flori. Le-am
DE CE SE OFILESC FLORILE CÂND LE ATING? de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382280_a_383609]
-
noapte, printre sunete ricoșate cu capul în jos, ei stau agățați în pom ca fructele coapte, poziție care pentru specie, e de mare folos. 54. Reperaj: femeia, albindu-se la față chiar dacă-i de culoare, cu frica în ochi și parul de acacia în mână, pândește felinic, ațipind uneori în picioare, feroce apărându-se de fiarele ce noaptea vin pe la stână. 55. Reperaj: femei tinere, bătrâne, copii și bărbați sunt chipurile Africii vii îmbrăcate atât de colorat încât te tulbură și-
POEME (4) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382459_a_383788]
-
spate îl tot împungea în fund cu un creion ce îl găsise pe jos să i-l înapoieze . -Stai jos și fii mai atent ! Așa a intrat în viață mea, Mircea , copilul cu ochii mari și verzi și cu un par incredibil de blond și de creț, dar lucrul care mă atrăgea cel mai mult era dintele lui din față ciobit la fotbal într-o ciocnire cu alt coleg . De aici i s-a tras și porecla pe care a purtat
PERFECŢIUNEA ESTE O ILUZIE de GABRIELA MARIA IONESCU în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383847_a_385176]
-
întâlnire îți spun mereu că ești frumoasă și că din lumea atâtor roze, doar pe tine eu te- aș alege în rol de mireasă. pe chipul de sticlă nu se văd cute nici umbre adânci pe unde timpu a trecut pari frumusețea rămasă intactă, floarea ce nu-și pierde petala frunza veșnic rămasă vie. privesc de departe prin cabluri întinse cum timpul simte când fericirea intră în trupul tău afară e ceață cu umbre împânzită soarele însă se răsfață la orizonturi
EXTRAS DIN CHIPUL UNOR CUVINTE de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384082_a_385411]
-
în maximum o săptămână va face rost și de ridiche. Eu, care locuiam la primul etaj, m-am obligat să stropesc gradina săptămânal, în fiecare joi, exceptând cazurile când aveam ședința sindicală. Puieții fructiferi au fost furnizați de primărie împreună cu parii care trebuiau să-i sprijine. Adevărul este că m-am străduit pe cât am putut să ud pământul răscolit precum și copăceii care fuseseră plantați la cinci metri unul de altul. Cu cartofii nu aveam deocamdată nici un control, ridichile nu știu dacă
SCHIŢE UMORISTICE (10) – VICTORIA SOCIALISMULUI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384127_a_385456]
-
pe cât am putut să ud pământul răscolit precum și copăceii care fuseseră plantați la cinci metri unul de altul. Cu cartofii nu aveam deocamdată nici un control, ridichile nu știu dacă fuseseră procurate, dar puieții arătau bine, aveau frunză, erau de înălțimea parilor și așteptam nerăbdător să-i văd crescând. Numai că după câteva zile, frunzele au început să se ofilească, unele să cadă și toate semnele indicau că puieții nu s-au prins. Am continuat totuși să aduc la fiecare o cratiță
SCHIŢE UMORISTICE (10) – VICTORIA SOCIALISMULUI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384127_a_385456]
-
cratiță cu apă proaspătă în fiecare joi, chiar dacă plouase în ajun... După cam trei săptămâni am înțeles însă că efortul meu este zadarnic, copăceii își pierduseră toată frunză, ramurile plăpânde se pleoștiră și nu se puteau deosebi prea mult de parii subțiri de care erau legați. Am considerat că e de datoria mea să-i contactez pe cei doi vecini pe care îi consideram implicați în misiune și erau mai pricepuți decât mine, adică pe plutonier și pe profesorul de limba
SCHIŢE UMORISTICE (10) – VICTORIA SOCIALISMULUI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384127_a_385456]
-
cu verdele lor timid și proaspăt, promiteau să se înmulțească, să crească... Vivat, crescat, floreat! Am spus entuziasmat. Trăiască acest simbol al victoriei socialismului! - Adevărat grăiești, a spus profesorul șoptit. De ce șoptit? Pentru că puieții continuau să se usuce, dar înmuguriseră parii de sprijin. Victoria socialismului era asigurată, simbolul funcționa perfect. Dorel SCHOR Tel Aviv 24 octombrie 2014 Referință Bibliografică: Dorel SCHOR - SCHIȚE UMORISTICE (10) - VICTORIA SOCIALISMULUI / Dorel Schor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1393, Anul IV, 24 octombrie 2014. Drepturi
SCHIŢE UMORISTICE (10) – VICTORIA SOCIALISMULUI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384127_a_385456]
-
marfă, au venit pe jos până acasă, morți de foame, obosiți, murdari, plini de păduchi, niște amărâți! Mi-au povestit. Când au ajuns acolo și au întrebat unde sunt wc-urile, le-au arătat: „Pe câmp.” „Și cum faci?” „Iei un par, te duci acolo...” „Și pentru ce trebuie parul?” „Ca să te ții de el și să gonești câinii.” Astea erau condițiile! Fratele meu fusese în detașament extern, timp de câteva luni. A avut și el noroc, că a fost într-un
DIALOG CU TOMI LASZLO (1) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383469_a_384798]
-
de foame, obosiți, murdari, plini de păduchi, niște amărâți! Mi-au povestit. Când au ajuns acolo și au întrebat unde sunt wc-urile, le-au arătat: „Pe câmp.” „Și cum faci?” „Iei un par, te duci acolo...” „Și pentru ce trebuie parul?” „Ca să te ții de el și să gonești câinii.” Astea erau condițiile! Fratele meu fusese în detașament extern, timp de câteva luni. A avut și el noroc, că a fost într-un detașament mai „onorabil”, la Predeal. Erau cam sub
DIALOG CU TOMI LASZLO (1) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383469_a_384798]
-
după recomandările cu privire la ruperea oaselor că era un dobitoc oarecare, ci un om cu multă chibzuință și bun simț. Dar să vedeți alt înțelept chitit pe latura psihologică pe numele lui Ghassan Ascha. Iată ce frumos grăiește: Instrumentul de pedeapsă (parul) trebuie ținut la vedere, pentru ca soția să-l vadă mereu”. Eee, adică prevenire, nu pedepsire! Corect și profund uman! Citesc mai departe cu un interes din ce în ce mai mare: Ghazi Al-Shimari, expert în relații familiale, Arabia Saudită: „Soțul trebuie să-și anunțe soția
URAAA! TREC LA ISLAM de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383165_a_384494]
-
el din alergare. Amnarul căzu ricoșând cu un sunet metalic pe pardoseala din piatră, În timp ce el Încerca să-și păstreze echilibrul. Mâna Îi fugi spre mânerul dăgii. Dar când reuși să o scoată, atacatorul misterios dispăruse deja dincolo de gardul de pari. Rămase nemișcat, Încordându-și auzul pană la chin, spre a Încerca să deslușească vreun zgomot În Întuneric. Parcă nu era nimeni. Se aplecă pe vine, să caute pe pipăite amnarul și lampa, atent la cel mai mic sunet. În cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
care pe uscat părea Încă Îndepărtată, anunțată doar de rafalele de vânt umed și cald. Aruncă o privire rapidă de-a lungul liniei de coastă. Înspre stânga, către sud, recunoscu portul despre care Îi vorbiseră țăranii, un simplu chei din pari, abia adăpostit Într-un golfuleț micuț, ocrotit de o scurtă limbă de pământ. Împrejur, câteva colibe din lemn alcătuiau un cătun de pescari. Însă un alt amănunt Îi atrase atenția. Mai Înainte, la vreo sută de coți depărtare de coastă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
apelurile impetuoase prin care sub forma unor sunete laice, stomahurile lor solicitau să fie degrab’ umplute, cei doi slujitori ai Domnului pășeau repejor, cu capetele plecate și rasele suflecate. Deodată, Metodiu, ce mergea în frunte, ridică privirea și zări un par în vârful căruia stătea bătută în cuie o scândură. — Frate Iovănuț, ce scrie pe scândura ceea? Iovănuț se apropie și înălță gâtul. — Premysl - citi el. — Slavă Domnului! - oftă ușurat Metodiu și grăbi pasul. Intrară în localitatea Przemysl printre case frumoase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]