785 matches
-
CAPITOLUL 146 VEDENIA LUI EVLOGHIE, PATRIARHUL ALEXANDRIEI Pe când eram în Ennat, în chinovia Tugara, ne-a povestit avva Mină, starețul chinoviei, despre cel intru sfinți Evloghie al Alexandriei, următoarele: Într-o noapte, în timp ce-și făcea canonul îndeosebi în paraclisul episcopiei, vede că stă alături de el Iulian arhidiaconul. La vederea lui s-a tulburat că a îndrăznit să intre fără să-l vestească, dar a tăcut. După terminarea psalmului, a făcut metanie și cel care s-a arătat în chipul
LIVADA DUHOVNICEASCA (48) de ION UNTARU în ediţia nr. 1038 din 03 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372288_a_373617]
-
se ridice în acele părți un locaș dumnezeiesc spre slava Sfinției Sale. Este tocmai locul pe care avea să se ridice mai târziu Schitul Românesc Prodromu, în a cărui parte de apus, lângă clopotnița de 23 de metri, se afla un paraclis închinat adormirii Maicii Domnului, care veghează, așadar, intrarea principală în oaza spiritualității românești. Nu m-am înșelat, nici de această dată, cand am constatat că cei mai mulți monahi, în Sfântul Munte, după greci sunt românii - ostenitori la schiturile românești Prodromu, Lacu
INTERVIU CU PĂRINTELE PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371197_a_372526]
-
lacaș românesc... cu viața chinovitică (de obște), fondat ca azil (spirirual) al tuturor românilor, fară deosebirea lor "(cum citim în Pisania de deasupra intrării în Biserica, neostentativ încadrată de tricolorul românesc). Înainte de actualul schit, pe locul respectiv se înalță doar paraclisul Sfântului Ioan Botezătorul (care dăinuiește și astăzi, fiind refăcut de mai multe ori) atestat abia la anul 1754 când "a fost reânnoit de monahul Iosif Hiotul "(cum aflăm dintr-o inscripție ce se află pe peretele sudic al mănăstirii) dar
INTERVIU CU PĂRINTELE PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371197_a_372526]
-
ocrotitorul acestui sfânt așezământ. Icoana făcătoare de minuni a Botezătorului - care cu privirea sa încruntată i-a izgonit pe turci la anul 1821, este cea mai veche dintre icoanele ocrotitoare ale obștii. Pe la începutul secolului XIX se osteneau - pe lângă acest paraclis - trei sihaștri români - duhovnicul Iustin cu ucenicii săi Patapie și Grigorie - care sunt cei dintâi care au avut de gând să ridice acolo un schit "ca să aibă și Românii un sfânt lăcaș în Grădina Maicii Domnului, în care să slujească
INTERVIU CU PĂRINTELE PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371197_a_372526]
-
ajutat, foarte mult,(și) de către orădeni - în special de către domnul rector Teodor Maghiar - care a vizitat, de mai multe ori Sfântul Munte și Schitul și care este pomenit, aici, cu mult respect și cu multa recunoștință. Așezământul - cu cele trei paraclise (al Adormirii Maicii Domnului, al Bunei Vestiri și al Sfântul Ioan Botezătorul), cu cele cinci icoane făcătoare de minuni - dintre care cea mai vestită este Maica Domnului Prodromița, "cea nefăcută de mână omenească ", cu numeroasele lui sfinte moaște, cu impunătoarea
INTERVIU CU PĂRINTELE PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371197_a_372526]
-
cânturi răsună În Elizeu, pe Lună, În zboruri, coruri, nouri, Junețe și trusouri. O lacrimă, un macrameu, Un ochi de lup , de zmeu, Natală amintire, Să-nșire, să deșire. Ghirlande, oglindă Din cer până-n tindă, Ce-i nemurirea, vise? Cadență, paraclise, Metalic bate gongul, Departe e Mekongul, Luceafăr fără rază, Decază. În palmă-mi crește floarea Atotbiruitoarea. Nu pot, prea tremur tare, Îmi spune Diavolu-n răzoare, Îi spun - hai scoală, vino, vino, In vino veritas, Corino. La miazănoapte apele se-adună
TREMOLO de BORIS MEHR în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347914_a_349243]
-
a zis, fiecăruia, pe nume. Dar ce mirați au fost - aproape înfricoșați - cei doi tineri arabi când părintele le-a rostit numele: Nașpan și Sale. Părintele le-a ținut tuturor un cuvânt de folos, îndemnându-i, printre altele, să citească Paraclisul Maicii Domnului. În acest timp, una dintre fete a început să plângă. Înainte de a ieși pe ușă, fata a ținut să îi mulțumească părintelui și l-a asigurat că o să îi urmeze întru totul sfatul. Ce se întâmplase? Misterul a
CIPRIAN VOICILĂ, SFINŢII DE LÂNGĂ NOI, (ÎNTÂMPLĂRI. PORTRETE. REFLECŢII), EDITURA AREOPAG, BUCUREŞTI, 2014, 272 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347939_a_349268]
-
ea acceptă să jertfească idolilor dar sfânta îi dă în vileag viclenia și refuză. I s-a tăiat capul încununându-se de cununa muceniciei. Moaștele sale se află în Biserica ridicată de Iustinian cel Mare în sec.IV în Sinai. Paraclisul facultății de Teologie ortodoxă din București poartă numele sfintei Ecaterina, iar o părticică din moaștele sale s-a aflat și la Biserica Colței. Referință Bibliografică: 25 noiembrie: sf. muceniță Ecaterina / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1060, Anul
SF. MUCENIŢĂ ECATERINA de ION UNTARU în ediţia nr. 1060 din 25 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347254_a_348583]
-
de tânăr în obștea schitului Iezer. În anul 1690 se retrage într-o peșteră din muntele Iezerul unde beneficia de mai multă liniște și singurătate pentru a se ruga. Timp de trei ani și-a săpat în stâncă un mic paraclis dotându-l cu catapeteasmă și icoane pentru slujbe, sfințit apoi de episcopul Râmnicului, Ilarion. S-a nevoit ca nimeni altul pentru înfrânarea trupului și purta un brâu din lanțuri de fier. Se hrănea numai cu pâine și apă doar după
SF. ANTONIE DE LA IEZERUL VÂLCII de ION UNTARU în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347264_a_348593]
-
rugăciunea ridicată spre Mântuitor și ajutorul cerut dreptului Dumnezeu, nu s-a lăsat mult așteptat, astfel că în anul 1994, schitul Rohița, devine Mănăstirea Rohița - o mănăstire de sine stătătoare - iar un an mai târziu, în 1995, deja se pictează paraclisul. Toate astea sunt posibile numai prin munca și jertfelnicia celor cu chemare. Harnici și isteți, iscusiți și vrednici, mereu rugători și cu frică de Dumnezeu, călugării mănăstirii au ostenit întru toate. Să nu-i uităm, deopotrivă, pe credincioșii satului Boiereni
ŢINUT DE BASM ŞI LEGENDĂ, RENĂSCUT ÎNTRU SPIRITUALITATE ŞI DUMNEZEIRE de VASILE BELE în ediţia nr. 442 din 17 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348282_a_349611]
-
Părinți. Sfinții Părinți până acum recomandau povățuirea după Sfânta Scriptură și scrierile Sfinților Părinți, însă vin vremuri când vor lipsi și acestea. - Dar până la vremurile acelea? - Până atunci să le învățați pe de rost. În închisori aveam pururea în minte Paraclisul Maicii Domnului și alte acatiste, care ne-au fost de mare ajutor. Adevărata rugăciune nu se face la mănăstire, chiar dacă dispune de toate condițiile exterioare prielnice contemplației și rugăciunii. Noi, în închisoare, eram lipsiți de frumusețile acestui relief al munților
ESTE GREU DE GĂSIT, DAR NU-ŢI TREBUIE PREA MULTĂ BĂTAIE DE CAP CA SĂ RECUNOŞTI UN POVĂŢUITOR DUHOVNICESC de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 74 din 15 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345047_a_346376]
-
din Putna Ierusalim al neamului românesc și din mormântul lui Ștefan altar al conștiinței naționale”. Tot pe latura de est a zidurilor puternice de incintă se află și turnul clopotniței, construit în anul 1882, în timp ce, pe partea vestică,se află Paraclisul mănăstirii, cu hramul Sfinții Apostoli Petru și Pavel. Mai departe, pe latura sudică a incintei, se află Casa Domnească ridicată între anii 1982-1898 pe temeliile celei vechi, care a fost distrusă de habsburgi. Vorbind despre acest edificiu, doresc să amintesc
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
braț cu Odin, Cine scoate mai mulți dinți cu ciocane de argint, Foc, foc, strigă un orb, liniște, strigă surdul, Dragoste vrea și ornitorincul, omul are însușiri Precum ochii la bașchiri, ce-i real pare un vis, Nu fuma în paraclis, boii soarelui cu sârg Trag de astru-l duc la târg, m-au plecat prietenii, Scuturarea cetinii, ca un far rămas-am, văd, Caut pacea în prăpăd, renaștere, remoarte, relenti, Dar REIUBIREA tu n-o s-o mai știi, Precum tac
SOCRATE A FOST PISICĂ, CARE VA SĂ ZICĂ....OAMENI, CĂRȚI, VIAȚĂ ȘI FILOSOFIE [Corola-blog/BlogPost/372589_a_373918]
-
printre tei, vei fi mai viu și fără de sfârșit, Luceafăr trist, între nemuritori! Mărșăluind prin vise interzise, te așteptăm adesea la izvor, din pași pierduți ,iubirea e-o chemare, buciumul sună-n vai nemuritor, vei fi cu jale în alte paraclise, Luceafăr trist, pierdut în zare! Nu te-a înțeles acele timpuri, ce își sorbeau armura de cristal, esență poeziei ai pus-o într-un pahar, o savuram cu toții în fața unui val, trăim acum în alte anotimpuri, Luceafăr trist,lumina de
LUCEAFĂR TRIST de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372118_a_373447]
-
neurologice severe. Deci, Părintelui Adrian i s-au agravat în ultimul timp și problemele pulmonare, la fiecare 3 - 4 luni el necesitând un tratament cu un antibiotic nou. Trupul neînsuflețit al Părintelui Adrian a fost depus, în următoarea zi, în Paraclisul Mănăstirii Antim din București, unde credincioșii i-au putut aduce un ultim omagiu. El a rămas la Mănăstirea Antim timp de două zile, după care a fost transportat înapoi la Mănăstirea Lainici, unde a avut loc și slujba de înmormântare
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A PATRU ANI DE LA NAŞTEREA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ADRIAN FĂGEŢEANU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1729 din 25 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372155_a_373484]
-
ta să mergi la Sfântul Munte Athos a fost oprită, ca să faci din Sihăstria ta un Nou Munte Athos, împodobit cu aceleași nevoințe duhovnicești și cântări fără oprire de: Aliluia! Icosul al 3-lea În peștera ta săpată în stâncă, Paraclis Sfânt ai făcut, unde ziua și noaptea te rugai pentru propriul suflet și pentru toți, prin Jertfa Liturghiei lui Hristos: Bucură-te, iubitorule de Dumnezeu; Bucură-te, căutătorule de cele sfinte; Bucură-te, râvnitorule al Bisericii lui Hristos; Bucură-te
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE, SFÂRŞITUL PĂMÂNTESC ŞI ACATISTUL SF. CUV. ANTONIE DE LA IEZERUL VÂLCII – 23 NOIEMBRIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379239_a_380568]
-
lui Hristos: Bucură-te, iubitorule de Dumnezeu; Bucură-te, căutătorule de cele sfinte; Bucură-te, râvnitorule al Bisericii lui Hristos; Bucură-te, doritorule al împărtășirii Liturghiei; Bucură-te, închinătorule al jertfei Crucii lui Hristos; Bucură-te că din propria inimă paraclis ți-ai făcut; Bucură-te, că altar în inimă ți-ai clădit; Bucură-te, că potir viu lui Hristos te-ai arătat; Bucură-te, că prescură vie Lui te-ai dăruit; Bucură-te, căci chip al Liturghiei te-ai prefăcut
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE, SFÂRŞITUL PĂMÂNTESC ŞI ACATISTUL SF. CUV. ANTONIE DE LA IEZERUL VÂLCII – 23 NOIEMBRIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379239_a_380568]
-
târnosi (tronosati). Anumiți termeni dogmatici, liturgici și de organizare bisericească, de origine greacă (bizantină), au intrat în limbă fie prin mijlocirea slavonei, fie direct din grecește, la începuturile organizării noastre de stat și bisericești: har, mir, chivot, disc, potir, antimis, paraclis, chilie, metoc, trapeză, sihastru, schimnic, ieromonah, egumen, protoereu, arhiereu, mitropolit, exarh ș. a. Să subliniem că toate aceste cuvinte se referă la cult și organizarea bisericească, iar nu la noțiunile fundamentale de credință, care sunt de origine latină. Deducem că românii
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
o-ntinde după mile Și-apoi, șezând pe-o piatră ce stă-n mijloc de cale Și scârțiind din scripcă dulci sunete de jale, Spune la [cei ce nu văd], în cântec bătrânesc, Icoanele ce-n sufletu-i ca-n paraclis trăiesc; Trăiam în doina tristă[-a] voinicului din munte, În visul țărei drage, în stîncele-i cărunte, În rîurile-i cari spumînde din munți gem, Într-a colibei triste întunecos blăstăm. Pe când fanariotul, pe tronu-mi de mărire, Rânjea cu râsul morții - și
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
papa încurajă planul regelui Carol d'Anjou, care nu voia nimic mai puțin decât de-a răsturna pe împăratul Mihail și a pune în locu-i pe ginere-său Filip, fiul alungatului împărat Balduin II. Mihail Paleolog se răzbună, oprind în paraclisul împărătesc pomenirea papei în rugăciuni și aliindu-se cu Petru III, regele Aragoniei, rivalul lui Carol d'Anjou, contra acestuia. A se lepăda în public de uniunea pe care el însuși o voise atât de mult nu i se părea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
esceptîndu-se numai instalarea unui episcop. În anul 1394 se vede-a fi un slav, anume Iasko, mitropolit al Valachiei și cătră dânsul se adresează ordinațiunea din același an a patriarhului, prin care acesta voiește să-și păstreze drepturile ctitoricești asupra paraclisurilor mănăstirești aflate în Valachia, încredințînd îndealtmintrelea administrația lor canonică mitropoliților după vremuri a arhidiecezei respective. Această cumulare a mai multor cârje arhipăstorești în una și în aceeași mână se esplică prin vălmășagul confesional din țară și prin silințele energice și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Nădejde, G.N. Munteanu, Al. Chirițescu. În articolul Cum scriau clasicii noștri, G.G. Orleanu identifică modelul piesei Muza de la Burdujăni de C. Negruzzi în La Sapho de Quimpercorentin de Théodor Leclercq; tot el publică versurile lui M. Kogălniceanu, Când la Sfântul paraclis, descoperite la mănăstirea Văratic. C.Z. Buzdugan semnează mai multe eseuri: Poezia feminină - despre scriitoarele Carmen Sylva, Elena Farago (Fatma), Maria Baiulescu, Natalia Iosif, Riria (Coralia Xenopol), Maria Mavrodin, Maria Cunțan; Scrierile doamnei Sofia Nădejde, Între morminte - despre literatura epitafurilor
DUNAREA DE JOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286918_a_288247]
-
accesibilă cartea, adresată întregii seminții „rumânești” („tutinderea ce să află într-această limbă pravoslavnică”), mijloc de edificare a conștiinței naționale. În Polonia, la Uniev, se tipăresc în 1673 Psăltire a svântului proroc David (Psaltirea în versuri) și Preacinstitul Acatist și Paraclis al Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, prelucrat după traduceri românești anterioare, conținând numeroase pasaje de proză ritmată. Lui D. i s-au atribuit însă, mai de curând, și o traducere anterioară a Paraclisului Precistii, scoasă de sub tipar la Iași, probabil între
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
David (Psaltirea în versuri) și Preacinstitul Acatist și Paraclis al Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, prelucrat după traduceri românești anterioare, conținând numeroase pasaje de proză ritmată. Lui D. i s-au atribuit însă, mai de curând, și o traducere anterioară a Paraclisului Precistii, scoasă de sub tipar la Iași, probabil între anii 1645 și 1649, împreună cu două fragmente biblice, Cuvinte și jele la robie Ierusalimului, când din Ierusalim la Vavilon i-au mutat Navuhodonosor împărat, și pomenire și de năpaste ce-au năpăstuit
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
David, pref. trad., Uniev, 1673; ed. 2 (Psaltirea în versuri), îngr. și introd. I. Bianu, București, 1887; ed. 3 (Psaltirea în versuri), îngr. N. A. Ursu, pref. I.P.S. Iustin Moisescu, Iași, 1974, reed. în Opere, I, București, 1978; Preacinstitul Acatist și Paraclis al Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, Uniev, 1673; Dumnezăiasca liturghie, Iași, 1679; ed. 2, Iași, 1683; ed. îngr. N. A. Ursu, introd. I.P.S. Teoctist, Iași, 1980; Psaltirea de-nțăles, Iași, 1680; Molităvnic de-nțăles, Iași, 1681; Viața și petrecerea svinților, I-IV, Iași, 1682-1686
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]