243 matches
-
complexe în particular în regiunea bifurcațiilor. Simulările numerice ale fenomenelor fizice se bazează pe calitatea de discretizare a domeniului urmată de buna integrare a motorului de modulare geometrică cu multidomeniul NavierStokes. Simularea fluxului sanguin se realizează prin interpolare (ex. studiile parametrice cu estimarea variației unghiului unei anastomoze asupra fluxului din vas) și extrapolare (ex. pentru informații care sunt experimental inaccesibile (cum ar fi stresul de forfecare) determinate din date cuantificabile (cum ar fi profilurile de velocitate a fluxului). STANFORD VIRTUAL VASCULAR
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
de grame Pe baza acestor valori s-a determinat: • Indicele de nutriție BODY MASS INDEX. Acesta s-a calculat după formula „Greutatea corporala x Înălțimea (în metri ) 2 „ 5. Prelucrarea datelor 5.1. Greutatea corporală Indicatorii principali ai statisticii descriptive parametrice pentru valorile greutății corporale comparativ la cale doua testări sunt prezentați sub formă tabelară (tabelul nr. 1) și sub forma grafică (graficul nr. 1 ) Valorile pragului de semnificație al Testului T obținut în urma analizei valorilor greutății corporale a subiecților testați
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Liliana Becea () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_787]
-
obținut în urma analizei valorilor greutății corporale a subiecților testați in 1972 comparativ cu cei testați in 2005 este prezentat în tabelul numărul 2 5.2. Înalțimea În tabelul 3 și în graficul 2 sunt prezentați indicatorii principali ai statisticii descriptive parametrice pentru valorile înălțimii corporale, comparativ la cale doua testări. În tabelul numărul 4 este prezentat pragul de semnificație al Testului T obținut în urma analizei valorilor înălțimii corporale a subiecților testați in 1972 și în 2005 . 5.3. Indicele de nutriție
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Liliana Becea () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_787]
-
BMI (calculat după formula BMI= G x I2 ) a subiecților investigați în anul 1972 este realizată în graficul nr. 3. Graficul nr. 4 prezintă valorilor indicelui de nutriție BMI a subiecților investigați în anul 2007. Indicatorii principali ai statisticii descriptive parametrice pentru indicelui de nutriție Body Mass Index, comparativ la cale doua testări sunt prezentați sub formă tabelară (tabelul nr. 5) și sub forma grafică (graficul nr. 5 ) Valorile pragului de semnificație al Testului T obținut în urma analizei valorilor indicelui de
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Liliana Becea () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_787]
-
Trăsăturile neinterpretabile trebuie verificate prin intermediul unei trăsături interpretabile de același tip și cu aceeași valoare, în relație specificator−centru (trăsăturile φ ale unei categorii funcționale sunt șterse de către trăsăturile φ ale unui DP, în poziția de specificator al acestuia). Variația parametrică este legată de forța trăsăturilor: în franceză, acordul puternic determină deplasarea verbului; în engleză, unde acordul este slab, verbul nu se deplasează. În versiunea inițială a PM, Cazul e verificat, nu atribuit. Flexiunea (I) verifică trăsătura de Caz nominativ. În
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Numele nominativ și ergativ reprezintă nivelul descriptiv corespunzător Cazului structural verificat în Spec,AgrS; numele acuzativ și absolutiv corespund cazului structural verificat în poziția Spec,AgrO (Laka 2006: 375). Laka (2006: 376) susține că gramaticile nominative și ergative reprezintă variații parametrice minimale ale mecanismului general de atribuire a Cazului structural. În bască nu există dovezi că rolurile tematice și Cazurile ar fi disociate (motiv pentru care atât Cazul inerent, cât și cel structural pot explica situația din bască). Laka (2006: 390
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
se poate pasiviza), legate de verbe ditranzitive. În germană și în latină există pasive impersonale intranzitive (morfemul pasiv nu absoarbe cazul), dar nu există pasive impersonale tranzitive: din cauza Blocării Cazului acuzativ; inacuzativele funcționează ca pasivele asimetrice. Regula este o alegere parametrică. Analizând raportul dintre relațiile tematice și Caz, Reinhart (1996: 47) ajunge la concluzia că acuzativul este o marcă de valență care arată că verbul ia două argumente sintactice. Operația de saturare (vezi infra, 5.3.3.2.) care se aplică
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
pentru că sunt rezultatul aceleiași operații derivative (reducere), dar nu au aceeași structură argumentală. Reinhart și Siloni (2005) numesc operațiile care afectează valența unui predicat operații de aritate. Aceste operații sunt universale, dar nivelul la care se aplică este o alegere parametrică: (a) Lexicon: ebraică, engleză, rusă, maghiară, neerlandeză; (b) Sintaxă: limbile romanice, sârbo-croată, cehă, greacă, germană. Aceste operații sunt: reflexivizarea, expletivizarea (decauzativizarea) și saturarea. Și în acest studiu, autoarele pledează împotriva analizei inacuzative a reflexivelor. (A) Reflexivizarea este operația care generează
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
un morfem independent, identic ca realizare cu persoana 3 a reflexivului) din limba italiană are două utilizări, una argumentală și cealaltă nonargumentală. Cinque (1988: 530) precizează că statutul de argument sau de nonargument al elementului si este rezultatul unei alegeri parametrice; spre deosebire de si nonargumental, si argumental este asociat cu un rol tematic la toate nivelurile de reprezentare; si nonargumental trebuie să se combine cu acordul în persoană. Potrivit lui Cinque (1988: 531), si nonargumental apare numai în propozițiile finite (cu verbe ergative
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
rol tematic extern și a cazului intern (reflexive inerente). Autorul precizează că si impersonal, si mediu și cliticele reflexive argumentale sunt formate la nivelul sintaxei; cliticele reflexive nonargumentale sunt produse prin procese lexicale; în română nu există si nonargumental (opțiune parametrică neactualizată). 6.2.3. Dobrovie-Sorin (1998: 399) își propune să demonstreze că pasivizarea inergativelor depinde de analiza inergativelor ca tranzitive cu obiect nul. Autoarea arată că italiana, spaniola, portugheza au un se nominativ, asemănător cu one din engleză și cu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
and accelerated). În SPSS, tehnica bootstrap este implementată numai parțial. Totuși, datorită capabilităților de programare, în SPSS se pot folosi mici programe, macro-uri, care să acopere această funcționalitate. Bootstrap este o tehnică alternativă la inferența statistică bazată pe ipoteze parametrice când acestea sunt puse sub semnul întrebării sau când inferența parametrică este imposibilă sau necesită formule complicate pentru calcularea erorilor standard. Bibliografie 1. Chernick Michael R., Friis Robert H., Introductory Biostatistics for the Health Sciences Modern Applications Including Bootstrap, John
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
datorită capabilităților de programare, în SPSS se pot folosi mici programe, macro-uri, care să acopere această funcționalitate. Bootstrap este o tehnică alternativă la inferența statistică bazată pe ipoteze parametrice când acestea sunt puse sub semnul întrebării sau când inferența parametrică este imposibilă sau necesită formule complicate pentru calcularea erorilor standard. Bibliografie 1. Chernick Michael R., Friis Robert H., Introductory Biostatistics for the Health Sciences Modern Applications Including Bootstrap, John Wiley & Sons, 2003. 2. Efron Bradley, Tibshirani Robert, An Introduction to
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
2004</call-num><urls><related-urls><url>http://www.loc.gov/catdir/toc/ecip0418/2004013712.html </url></related-urls></urls></record></Cite></EndNote>(2004) enumeră câteva. Indicii trebuie să fie: specifici, adică legați în mod clar de rezultatele căutate; măsurabili, adică să fie parametrici sau sub formă de ranguri; utilizabili pentru ghidarea politicilor sociale; senzitivi, adică să se schimbe atunci când o fac și condițiile sociale. disponibili - colectarea datelor pentru construirea indicatorului trebuie să fie o sarcină relativ simplă, chiar atunci când nu sunt public disponibili
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sînt normal distribuite etc.; 3.lotul de subiecți este redus etc. Asemenea factori reduc puterea cercetării noastre în detectarea diferențelor sau a corelațiilor reale în populație atunci cînd acestea există. 6.1.3. Testarea normalității unei distribuții Toate metodele statistice parametrice (testele t, corelația, ANOVA, regresia liniarăetc.) au la bază condiția de normalitate a distribuției variabilelor cantitative: distribuția scorurilor acestor variabile nu diferă semnificativ de o distribuție normală. Atunci cînd condiția de normalitate a distribuției nu este îndeplinită, se recomandă: 1
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
3. Corelația Kendall și coeficientul de corelație Kendall t Condiția de aplicare: ambele variabile sînt ordinale și fie au un număr redus de categorii (de exemplu, 3), fie există un număr ridicat de ranguri egale. 6.3. Teste t (teste parametrice) Testele t sînt teste de comparare a mediilor. Există trei tipuri de teste t: -testul t pentru un eșantion (One-Sample T Test) 6.3.1. Testul t pentru un eșantion (One-Sample T-Test) Scop. Aplicarea acestui test urmărește compararea mediei
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
ca de exemplu: adâncimea de săpare, lățimea de săpare, adâncimea de scarificare, gradul de compactare etc. I.1.3. Stabilirea condițiilor minime în care se acceptă "nivelul tehnic de capabilitate" al echipamentelor în scopul asigurării performanțelor de lucru la "niveluri parametrice de prag" pentru sistemul de evaluare și atestare a echipamentelor în vederea emiterii "Raportului de inspecție tehnică" de către entitatea care a realizat inspecția tehnică. I.1.4. Asigurarea menținerii parametrilor de lucru ai echipamentelor tehnologice la "niveluri de prag" pe întreaga
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264729_a_266058]
-
de capabilitate - însușire a unui echipament de a fi capabil să execute operații tehnologice la un nivel de performanță stabilit, cu respectarea cerințelor de calitate și a cerințelor esențiale de securitate și sănătate în muncă care îi sunt aplicabile. ● Nivel parametric de prag - valoarea maximă sau minimă a unui parametru peste, sau sub care, nivelul tehnic de capabilitate al unui echipament tehnologic este necorespunzător. ● Echipament tehnologic - reprezintă totalitatea mașinilor, utilajelor, instalațiilor complexe, scule, unelte, dispozitive, aparate, folosite pentru executarea mecanizată a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/264729_a_266058]
-
de capabilitate - însușire a unui echipament de a fi capabil să execute operații tehnologice la un nivel de performanță stabilit, cu respectarea cerințelor de calitate și a cerințelor esențiale de securitate și sănătate în muncă care îi sunt aplicabile. ■ Nivel parametric de prag - valoarea maximă sau minimă a unui parametru peste, sau sub care, nivelul tehnic de capabilitate al unui echipament tehnologic este necorespunzător. ■ Agregat - material granular utilizat în construcții. Un agregat poate fi natural, artificial sau reciclat. ■ Stație de producere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265110_a_266439]