452 matches
-
consumului de ketamine cu alcoool pot apărea dificultăți În funcționarea motorie, probleme respiratorii potențial fatale, convulsii și delir. Cercetătorii au semnalat În cazul consumului de steroizi, pe langă efectele somatice semnificative datorate perturbării sistemului endocrin, consumatorii pot suferi de gelozie paranoidă, iritabilitate extremă, iluzii și afectarea judecății determinată de sentimentele de invicibilitate. Efectele consumului pe termen scurt al cocainei conduc la simptome că: pupile dilatate, creșterea temperaturii corpului, tahicardie, hipertensiune, scăderea apetitului, neliniște psihomotorie, iritabilitate, insomnie, anxietate. Efectele cocainei sînt de
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
creierul, consumatorul experimentează un “coke crash” ce include depresie, iritabilitate și fatigabilitate. Dozele mari de cocaină și/sau consumate pe o perioadă mai lungă de timp poate duce adesea la paranoia. Fumatul cocainei poate produce În timpul consumului un comportament agresiv paranoid particular. Alte cercetări subliniază faptul că accesul rapid al cocainei la creier produce distorsiuni În perceperea semnalelor sociale și o tendință particulară de angajare În comportamente violente. În cazul consumului de heroină s-a constatat că folosirea ocazionala conferă oamenilor
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
direct reacții agresive și/sau violente (precum alcoolul, amphetaminele, cocaina, inhalanții) iar În cazul altor droguri modificările psihologice și psihopatologice date de consumul de drog (precum dezinhibiția, iritabilitatea, comportamentele compulsive, neliniștea psihomotorie, tulburările de dispoziție, ostilitatea, confuzia, anxietatea, depresia, ideația paranoidă și suicidara, alterările memoriei și judecății, iluziile și halucinațiile) pot genera cu ușurință comportamente agresive. Un alt aspect important și declanșator de comportamente agresive este perioada de sevraj În care starea somatica alterată și/sau dependența psihologică manifestată prin nevoia
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ilona Troiceanu, Alexandru Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1466]
-
se preta la așa ceva, Segal i-a spus pacientei că i-ar putea fi teamă ca „vorbind cu terapeuta sa, șaceastaț să nu reașeze boala în ea”. Apoi terapeuta a constatat: „După părerea mea, aceste interpretări i-au diminuat reacțiile paranoide imediate și i-au permis să rămână în încăpere și să comunice cu mine”. Meltzer (1975/1984) distinge diverse forme de patologii, în funcție de faptul dacă ele privesc mai mult latura de identificare sau latura proiectivă. În primul caz prevalează depunerea
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
până în secolul al XIX-lea, într-un minuscul canton al lumii: Europa Occidentală, ci să prezinte ceea ce este, în multiplicitatea lui, în policulturalismul lui, în politeismul lui de valori. Împotriva ambiției conceptuale (cine nu face concepte în zilele noastre?), ambiție paranoidă a voinței de cunoaștere, să revenim la ceea ce Heidegger numea "indicația formală". Indicația arată. Și aceluia căruia îi arătăm trebuie să vadă el însuși. Ceea ce trimite la necesitatea experienței vii, la aspectul prospectiv și progresiv al învățării. Acesta este relativismul
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
o "catastrofă a verbului"; - raționalizări, atașamente la detalii, construcții epice pe detalii, simbolism accentuat cu regresiune evidentă, fantezii non-structurale, cu percepții bizare de obiecte distruse, deteriorate, într-o alterare mai mult sau mai puțin importantă a expresiei globale; - în schizofrenia paranoidă pot apărea teme de persecuție. Testul Szondi oferă, conform concepției autorului, câteva sindroame patologice caracteristice: - sindromul disociației sau al schizofreniei paranoide, anxietate, legate de imaginea proprie în ochii celorlalți, de ceea ce alții vor spune, ar putea spune sau chiar spun
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
bizare de obiecte distruse, deteriorate, într-o alterare mai mult sau mai puțin importantă a expresiei globale; - în schizofrenia paranoidă pot apărea teme de persecuție. Testul Szondi oferă, conform concepției autorului, câteva sindroame patologice caracteristice: - sindromul disociației sau al schizofreniei paranoide, anxietate, legate de imaginea proprie în ochii celorlalți, de ceea ce alții vor spune, ar putea spune sau chiar spun despre subiect); Testul arborelui (KOCH) oferă următoarele semne specifice schizofreniei: - semne de degenerescență, când tabloul psihopatologic psihotic este avansat și apar
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
deformări semnificative ale trăsăturilor și liniilor (disproporții), modificări de conținut, în majoritatea lor de tipul abstractizării, simbolizării, contaminării. Inventarul de personalitate Minnesota (MMPI) conține o scală (scala 8) a schizofreniei, cu 78 de întrebări foarte variate, vizând simptome din schizofrenia paranoidă, hebefrenie, demență precoce. Scala nu este deosebit de sensibilă: ea diagnostichează schizofrenia la aproximativ 60% din cazuri, scoruri ridicate putînd fi obținute și de personalități puternic introverte, de structurile nevrotice vechi. Se recomandă atenție la interpretarea chestionarului Minnesota, mai ales datorită
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
boala afectivă este hipertimie, iar cea schizofrenă - o hipotomie. Ideile delirante din bolile afective sunt catatimice, pe cînd cele din schizofrenie nu sunt în corelație cu timia. Diagnosticul diferențial cu melancolia de involuție nu poate fi stabilit întotdeauna cu schizofrenia paranoidă cu debut tardiv și cu catatonia tardivă, deoarece ideile hipocondriace delirante și alte idei delirante pot lua un aspect bizar și grotesc, profund desprins de modificarea afectivă bazală. În aceste cazuri, numai păstrarea unei reactivități afective și a unei dispoziții
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
schizofrenia ca o "procesualitate morbidă”. De la Kraepelin și Bleuler, Kleist și Leonhard, Conrad și Snejnevski, Huber și mulți alții, până la ICD 10, DSM IV, s-a discutat delimitarea și oportunitatea distincției unor categorii clinice diferite. Formelor de schizofrenie simplă, catatonică, paranoidă, din conncepția lui Kraepelin și Schneider (hebefrenia fiind inclusă formei simple), li s-a agăugat pe parcurs și altele (schizofreniile pseudonevrotice, psihozele schizo-afective ș.a.) din dorința autorilor de o mai mare diversificare și perfecționare a descrierilor clinice (Berner, 1991), dar
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
la ora actuală, departajarea definitivă a acestor două ipoteze - poate mai puțin exclusive reciproc decât ar părea la prima vedere - astfel încât rămâne posibilă referirea în orice moment la schizofrenie sau, la fel de bine, la schizofrenii. 26 ușurință reduse la trei entități: paranoidă, hebefreno-catatonică, nediferențiată, forme ale căror valori sugerează distincția mai recentă a anilor '80 a lui Crow, în sindroame pozitive, negative și mixte 2 (Carpenter et al, 1998). Mai multe instrumente de diagnostic, dintre care unele special concepute pentru acest scop
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
a dovedit aparent normală în 270 (57.69%) din cazuri. Pentru restul de 198 (42.30%) din cazuri se înregistrează o structură de personalitate schizoidă în 53 (11.32%) cazuri, obsesiv-compulsivă în 5.34% (25) cazuri, ciclotimă 15 (3.20%), paranoidă 14 (2.99%), antisocială în 8 (1.70%) din situații și pasiv dependentă în 4 (0.86%) din situații. Pentru restul de 74 cazuri (15.81) fie nu sunt date fie numărul de cazuri a fost nesemnificativ statistic. Cum ar
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
ce este foarte asemănătoare din punct de vedere fenomenologic cu trăsăturile schizotipale) să sugereze nucleul acestei maladii. Date cumva asemănătoare (Holden 1987; McGuffin et al, 1991; Castle et al, 1993 etc.) Sunt raportate și pentru tulburările de personalitate de tip paranoid, în corelație mai ales cu un debut precoce al schizofreniei.în fine tulburări din clasa celor obsesiv compulsive, antisociale sau pasive, se regăsesc relativ frecvent descrise în debutul insidios/ pseudonevrotic al maladiei. Asemenea apropieri ne duc, fără îndoială, cu gândul
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
veniți să consulte pentru că sunt obsedați de teama de a deveni schizofreni. pe trăiri penibile, aparent autentic nevrotice. De asemenea, acuză tulburări cenestopate, care ar putea duce în cursul evoluției bolii la interpretari delitrante, în special pentru forma cu evoluție paranoidă. Simptomele nevrotice trezesc suspiciunea de schizofrenie numai când nu cedează la tratamentul obisnuit și au o evoluție trenantă, prelungită. - Manifestările isterice - Claude, 1926 a subliniat că manifestările isterice care se pot întîlni la pacienții tineri în debutul unei schizofrenii sunt
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
fete, unde psihiatrului îi revine dificila misiune de a discerne între o afecțiune nevrotică autonomă, sau un sindrom în cadrul debutului schizofreniei, titlu sub care pote să treacă primul puseu al bolii care va evolua ulterior, cel mai adesea sub formă paranoidă. Aceste tulburări sunt prea aproape de barajul gîndirii, de bizareriile de comportament, de manierismul schizofrenului, pentru a nu li se acorda întîietate în acest caz particular. Simptomele din această categorie par a se regăsi mai frecvent la tinerele fete, adesea după
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
delictual. 2. Formele acute de debut. Sunt numeroase și cele mai frecvente, îmbracând două aspecte: 2.1. Forme cu instalare rapidă și progresivă a sindromului disociativ. începutul cel mai caracteristic este evoluția pe un caracter schizoid cu apariția unei schizofrenii paranoide. Prezența semnelor cardinale ale sindromului discordant: bizareria, ambivalența, detașarea și impenetrabilitatea sunt semnalate la aceste cazuri. Bizareria schizofrenului este cea care își imprimă nota dominantă asupra întregului comportament încă din aceste prime faze, apărând ca o structură complicată și supraâncărcată
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
dincolo de 40 de ani, a fost definită de M. Bleuler prin următoarele criterii: - debut după 40 de ani (după 45 de ani - Ey), - simptome schizofrenice, - absența semnelor de deteriorare psihică (sindrom amnestic) sau neurologice, - predominanța netă la sexul feminin, - simptomatologie paranoidă, - simptomatologie somatică intricată (în special diminuarea auzului, patologie oculară), - trăsături premorbide de personalitate de tip schizoid sau paranoid, - evoluție cronică îndelungată, - ameliorare notabilă la administrarea de neuroleptice. După același autor, 2/3 din cazuri debutează până la 50 ani, 4
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
după 45 de ani - Ey), - simptome schizofrenice, - absența semnelor de deteriorare psihică (sindrom amnestic) sau neurologice, - predominanța netă la sexul feminin, - simptomatologie paranoidă, - simptomatologie somatică intricată (în special diminuarea auzului, patologie oculară), - trăsături premorbide de personalitate de tip schizoid sau paranoid, - evoluție cronică îndelungată, - ameliorare notabilă la administrarea de neuroleptice. După același autor, 2/3 din cazuri debutează până la 50 ani, 4% după 60 ani, în total ele reprezentând circa 15% până la 20% din totalul psihozelor discordante. Acceptată în special
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
o coloratura parafreniformă, depresiv-anxioasă, catatonică sau pe cea a agiției confuzionale, precum și tendința spre evoluție trenantă a delirului. Defectul terminal este mai rar și puțin grav, uneori existând doar o simplă reinserare socială (Constantinescu, 1976). Tabloul dominant este cel paranoid, cu delir tinzând spre sistematizare și spre aglutinare în tematica delirantă a conflictelor psihologice prepsihotice. în cadrul acestei forme trebuie adusă în discuție și controversata problemă a apartenenței nosologice a psihozelor halucinatorii cronice în cadrul schizofreniilor. încă Kraepelin consideră parafrenia ca
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
viitoarei victime: întâlnire, dispute, frustrări, intoxicații sau alcoolizări, gesturi interpretate ca având o semnificație amenințătoare, insultătoare, sau cu o valoare simbolică. Dacă periculozitatea paranoiacului este centrată exclusiv asupra celor pe care-i consideră ca fiind inamicii săi, cea a schizofrenului paranoid este mult mai puțin previzibilă. Cu toate că acești pacienți agresionează, de regulă, membrii familiei lor sau persoane bine cunoscute din anturajul lor apropiat, ei sunt capabili, în egală măsură, să acționeze asupra oricui și oriunde. Acest aspect aleatoriu, al previzibilitații victimei
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
schizofrenii care au comis astfel de acte periculoase nu erau cunoscuți ca atare la nivelul serviciilor de psihiatrie (Hafner & Boker, 1973; Taylor, 1987). Studiile mai recente arată că actele majore de criminalitate sunt comise, în special, de catre heboidofreni și deliranții paranoizi; celelalte subtipuri clinice (schizofrenie simplă, hebefrenică, hebefrenocatatonică), par mai puțin generatoare de infracțiuni grave. Astfel, într-un studiu pe 63 schizofreni delincvenți, 39 erau paranoizi și 23 heboidofreni (Addad & Benzech, l977). Repartiția principalelor categorii de infracțiuni comise de acești bolnavi
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
recente arată că actele majore de criminalitate sunt comise, în special, de catre heboidofreni și deliranții paranoizi; celelalte subtipuri clinice (schizofrenie simplă, hebefrenică, hebefrenocatatonică), par mai puțin generatoare de infracțiuni grave. Astfel, într-un studiu pe 63 schizofreni delincvenți, 39 erau paranoizi și 23 heboidofreni (Addad & Benzech, l977). Repartiția principalelor categorii de infracțiuni comise de acești bolnavi, este diferită de cea a delincvenților normali din stabilimentele penitenciare. Astfel, infracțiunile de violență gravă și omucidere reprezintă 53.9%, urmate de furturi (3o.l5
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
violență gravă și omucidere reprezintă 53.9%, urmate de furturi (3o.l5%) și vagabondaj 4.7%. Distribuția infracțiunilor pe subtipurile clinice pare să indice că furturile par a fi apanajul heboidofrenilor (65.2%), în timp ce agresiunile fizice aparțin în special schizofrenilor paranoizi (79.4%), care par mult mai periculoși și mai predispuși spre violență omucidară. Paranoizii, apar, pe de departe, ca fiind încărcați cu un grad mare de periculozitate, victimele cele mai expuse fiind din anturajul lor, persoanele cunoscute bolnavilor, părinții și
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
delincvența heboidofrenilor se apropie de cea a populației generale cu un procentaj crescut de delicte îndreptate împotriva bunurilor celorlalți și cu o motivație mai frecvent utilitară. Frecvența premeditării de aproximativ 10% nu variază în funcție de formele clinice delirante sau nu. Schizofrenii paranoizi acționează cel mai adesea singuri comparativ cu heboidofrenii, iar pulsiunile nemotivate nu reprezintă decât un procentaj relativ redus din cauzele invocate pentru pasajul la act (15.3% la paranoizi și 8.6% la heboidofreni). Delincvența în cazul schizofrenilor poate prezenta
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
aproximativ 10% nu variază în funcție de formele clinice delirante sau nu. Schizofrenii paranoizi acționează cel mai adesea singuri comparativ cu heboidofrenii, iar pulsiunile nemotivate nu reprezintă decât un procentaj relativ redus din cauzele invocate pentru pasajul la act (15.3% la paranoizi și 8.6% la heboidofreni). Delincvența în cazul schizofrenilor poate prezenta un oarecare grad predictiv în cazul bolnavilor care sunt obligați să evolueze într-un mediu familial caracterizat printr-un nivel foarte ridicat al expresiei emoționale sau a emoției exprimate
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]