703 matches
-
zile de la apariția șancrului, rămânând astfel toată perioada secundară și este inconstantă în perioada terțiară. 7.3.5. TRATAMENT Tratamentul este pur medical, doar erorile de diagnostic ajungând sub incidența tratamentului chirurgical. 7.4. INFECȚIILE MICOTICE O serie de levuri parazite pot provoca infecții la om, manifestate prin leziuni polimorfe ce pot simula: tuberculoza, tumorile, sifilisul, morva, etc. Varietatea manifestărilor clinice produsă de infecția micotică se explică prin polimorfismul lezional anatomo-patologic asociat: hiperplazie, infiltrație, scleroză, degenerescență. Infecția micotică poate afecta toate
Capitolul 7: INFECŢIILE CHIRURGICALE CRONICE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
a acțiunilor fitosanitare; determinarea gradului de atac (GA%) și a densității numerice (D.N.) a populațiilor de organisme dăunătoare și utile; utilizarea bioterapiei, care asigură menținerea echilibrului biocenotic în agroecosisteme, în special în livezi, vii, culturi perene, prin introducerea de noi paraziți și hiperparaziți; combaterea microbiologică, prin utilizarea de biopreparate pe bază de microorganisme patogene și a antagoniștilor agenților patogeni; folosirea metodelor genetice și fiziologice, prin utilizarea unor mijloace moderne, cum sunt: substanțele stimulative ale fitoalexinelor, transplantul genelor de rezistență etc.; aplicarea
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
pentru prima dată în 1902, iar Stakman a introdus termenul de "hipersensibilitate" în 1915. Primele cercetări sistematice au fost efectuate de către Holmes (1929), cu paraziți obligați. Mult mai târziu s-a demonstrat că hipersensibilitatea apare și în cazul ciupercilor facultativ parazite, ca și în cazul bacteriilor și virusurilor. La soiurile hipersensibile, ca urmare a penetrării agentului patogen, se produce brunificarea și moartea celulelor infectate, așa cum se întâlnește la unele soiuri de cartof la atacul ciupercii Phytophthora infestans. 3.4.1.4
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
autori ca: M. FUSS (1853), SIMONKAI (1859), ROMER (1893), SCHUR (1859), HASZLINSKY (1878), BUBAK (1907) etc. În Moldova preocupările de sistematică micologică sunt abordate de I.C. CONSTANTINEANU care publică în 1920 lucrarea “Les Uredinées de la Roumanie” ce cuprinde 273 specii parazite pe 592 specii de plante gazde. În aceeași perioadă mai apar unele lucrări elaborate de micologi ca: AL. POPOVICI, M. BRÂNDZĂ, C. PETRESCU etc. Perioada fitopatologică începe după primul război mondial, mai ales după înființarea Institutului de Cercetări Agronomice din
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
pe mediile de cultură naturale și sintetice dar există și o nouă grupă numită dysphagobacterii care sunt incapabile să se dezvolte pe medii sintetice și le întâlnim doar în xilemul și floemul plantelor bolnave. Micozele sunt boli produse de ciupercile parazite, organisme foarte divers constituite și încadrate sistematic în Filum Mycophyta sau Regnul Fungi, încr. Eumycota. Antofitozele, sunt bolile produse la plantele de cultură de antofitele parazite sau semiparazite. Acestea sunt din punct de vedere numeric relativ puține dar, prin sistemul
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
întâlnim doar în xilemul și floemul plantelor bolnave. Micozele sunt boli produse de ciupercile parazite, organisme foarte divers constituite și încadrate sistematic în Filum Mycophyta sau Regnul Fungi, încr. Eumycota. Antofitozele, sunt bolile produse la plantele de cultură de antofitele parazite sau semiparazite. Acestea sunt din punct de vedere numeric relativ puține dar, prin sistemul lor de parazitare produc pagube culturilor atacate. Antofitele existente la culturile agricole din țara noastră fac parte din fam. Santalaceae, Scrophulariaceae, Loranthaceae, Cuscutaceae și Orobanchaceae. 2
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
unul se hrănește cu substanțele nutritive elaborate de celălalt și se dezvoltă în detrimentul acestuia. F.V. KUPREVICI în lucrările sale consideră că inițial organismele heterotrofe au avut un mod de nutriție saprofit și apoi s-a ajuns la modul de nutriție parazit. Evoluția parazitismului se produce pe baza variabilității sistemului de enzime și de adaptare la mediul nutritiv al organismelor heterotrofe. Agenții patogeni au evoluat în timp de la organisme total saprofite, la organisme parazite facultative, apoi organisme saprofite facultative pentru ca cei mai
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
apoi s-a ajuns la modul de nutriție parazit. Evoluția parazitismului se produce pe baza variabilității sistemului de enzime și de adaptare la mediul nutritiv al organismelor heterotrofe. Agenții patogeni au evoluat în timp de la organisme total saprofite, la organisme parazite facultative, apoi organisme saprofite facultative pentru ca cei mai evoluați să prezinte modul de viață de paraziți obligați. Organismele saprofite obligate, trăind exclusiv pe resturile organice moarte nu produc pagube plantelor de cultură decât în măsura în care se grefează pe produse agricole perisabile
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
evoluați să prezinte modul de viață de paraziți obligați. Organismele saprofite obligate, trăind exclusiv pe resturile organice moarte nu produc pagube plantelor de cultură decât în măsura în care se grefează pe produse agricole perisabile ca, fructele, semințele, bulbii, rizomii etc. Organismele facultativ parazite trăiesc saprofit în natură pe diferite substrate dar în anumite condiții pot deveni parazite. Numeroasele ciuperci ce aparțin genului Fusarium, trăiesc ca saprofite în sol dar în condiții de secetă excesivă devin parazite pe rădăcinile sau tulpinile gramineelor producând boli
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
pe resturile organice moarte nu produc pagube plantelor de cultură decât în măsura în care se grefează pe produse agricole perisabile ca, fructele, semințele, bulbii, rizomii etc. Organismele facultativ parazite trăiesc saprofit în natură pe diferite substrate dar în anumite condiții pot deveni parazite. Numeroasele ciuperci ce aparțin genului Fusarium, trăiesc ca saprofite în sol dar în condiții de secetă excesivă devin parazite pe rădăcinile sau tulpinile gramineelor producând boli grave. Grupa organismelor facultativ parazite este deosebit de importantă din punct de vedere fitopatologic căci
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
pe diferite substrate dar în anumite condiții pot deveni parazite. Numeroasele ciuperci ce aparțin genului Fusarium, trăiesc ca saprofite în sol dar în condiții de secetă excesivă devin parazite pe rădăcinile sau tulpinile gramineelor producând boli grave. Grupa organismelor facultativ parazite este deosebit de importantă din punct de vedere fitopatologic căci dintre acestea, prin adaptare apar alți agenți patogeni saprofiți facultativ sau paraziți obligați, valoarea inoculului acestora fiind dificilă în apreciere. Organismele facultativ saprofite trăiesc ca parazite în cea mai mare parte
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
a vieții lor iar în perioadele nefavorabile devin saprofite. Din această grupă fac parte marea majoritate a agenților fitopatogeni care parazitează în perioada de vegetație a gazdelor iar în timpul repaosului vegetativ saprofitează resturile organice rămase pe sol (Venturia inaequalis). Organismele parazite obligate trăiesc ca parazite pe organismele vii fără a se putea acomoda vieții saprofite nici măcar în condiții de laborator. Din această grupă fac parte ciupercile din fam. Peronosporaceae, fam. Erysiphaceae și cele din ord. Uredinales care, au și o strictă
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
apoi pe măsură ce presiunea selecției crește, când se introduc în cultură soiuri rezistente, ele încep să se înmulțească și produc epidemii. În urma interacțiunilor foarte variate între gazdă și parazit apare specializarea fiziologică a patogenului care modifică rezistența gazdei. La unele ciuperci parazite obligate, saprofite facultativ sau parazite facultativ, există forme specializate și varietăți adaptate la o singură specie gazdă (Blumeria graminis, f. tritici, f.sp. hordei) și forme specializate sau varietăți care pot ataca mai multe specii (Fusarium oxysporum f.sp. solani
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
când se introduc în cultură soiuri rezistente, ele încep să se înmulțească și produc epidemii. În urma interacțiunilor foarte variate între gazdă și parazit apare specializarea fiziologică a patogenului care modifică rezistența gazdei. La unele ciuperci parazite obligate, saprofite facultativ sau parazite facultativ, există forme specializate și varietăți adaptate la o singură specie gazdă (Blumeria graminis, f. tritici, f.sp. hordei) și forme specializate sau varietăți care pot ataca mai multe specii (Fusarium oxysporum f.sp. solani). În cadrul luptei integrate, în vederea prevenirii
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de la plantele bolnave constituie de asemenea o sursă de conservare a virusurilor, micoplasmelor, bacteriilor și ciupercilor patogene. Plantele perene cultivate cât, din flora spontană, ca și insectele-vectori pot constitui de asemenea rezervoare de organisme patogene ca, virusuri, molicute sau ciuperci parazite. Plantele gazdă intermediare ca cele din ciclul Uredinalelor constituie nu numai un loc sigur de conservare a inoculului ci și o sursă de apariție a noilor rase fiziologice, căci în interiorul organelor lor au loc hibridările între diferite sușe ale aceluiași
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de densitatea inoculului și de frecvența infecțiilor seminale. Transmiterea prin vânt Curenții de aer pot transporta la distanțe uneori apreciabile sporii a numeroase specii de ciuperci, particule de sol contaminate sau vectori infecțioși și chiar bacterii. O parte dintre ciupercile parazite prezintă un mecanism de proiecție specializată a sporilor ca, proiectarea ascosporilor de pe apotecii prin presiunea exercitată de parafize. Cea mai mare parte a sporilor rezultați din înmulțirea vegetativă, asexuată și chiar sexuată sunt vehiculați de către vânt, dar pentru ca infecțiile să
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
agregat sau la pneurile tractoarelor, combinelor iar transportul produselor vegetale fără a fi condiționate în prealabil (sfeclă cu pământ pe ea, tuberculi etc.) induce posibilitatea vehiculării inoculului în zone ce nu erau contaminate. Transmiterea prin insecte, ciuperci de sol, plante parazite și vectori animali Virusurile, molicutele (micoplasmele), bacteriile și chiar sporii unor ciuperci pot fi ușor vehiculați de către insecte și vectori animali. Insectele din grupa afidelor, cicadelor, tripșilor, acarienilor și nematozii, transmit în mod curent virusurile sau micoplasmele pentru că ele se
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
prin zoosporii lor virusurile plantelor. De exemplu, virusurile pot fi transmise de ciuperci din genurile Olpidium, Synchytrium iar rizomania sfeclei este în mod curent transmisă prin zoosporii ciupercii Polymyxa betae. Păsările sunt agenți vectori ocazionali ai bacteriilor, ciupercilor și fanerogamelor parazite în măsura în care inoculul infecțios consumat odată cu părți din plantă rămâne viabil după trecerea prin tubul lor digestiv. Păsările migratoare au adus în Franța agentul patogen al focului bacterian al Pomoideelor, la 10-15 km în afara zonelor cunoscute ca fiind contaminate din Anglia
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
al Pomoideelor, la 10-15 km în afara zonelor cunoscute ca fiind contaminate din Anglia. Semințele de vâsc sunt deplasate de către păsări care consumă fructele și datorită viscinei semințele se lipesc de ciocul lor și vor fi duse la distanțe mari. Plantele parazite ( Cuscuta) pot fi vectori frecvenți ai virusurilor din plantele gazdă deoarece prin haustorii lor ele absorb paralel cu seva elaborată și virusurile existente, iar când ele vor parazita o plantă sănătoasă virusul va trece tot prin haustori în noua gazdă
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
se găsește în sucul plantei (contagium vivum fluidum). Natura virală a VMT este definitiv stabilită în 1935 când STANLEY obține paracristale iar în 1936 BAWDEN analizează virusul și constată că este o nucleoproteidă. Caracterele și proprietățile virusurilor Virusurile sunt entități parazite obligate, desfășurând activitatea lor numai în celulele vii. Se consideră că sunt parazite absolute întrucât procesul de dezorganizare și de sintetizare patologică este inițiat doar de ele, obligând celula parazitată să realizeze acest proces. Particula virală denumită și virion sau
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
asemenea, vectorii cei mai frecvenți ai fitovirusurilor; prin nematozi transmiterea este destul de frecventă, aceștia păstrând capacitatea de a retransmite virusul cel puțin 30 dezile ca în cazul speciilor Xyphinema index și X. italiae ce atacă vița de vie; prin ciupercile parazite cum ar fi: Olpidium brassicae ce transmite virusul necrozei tutunului, Synchytrium endobioticum ce transmite unele virusuri la cartof și Polymixa betae transmite virusul ce produce rizomania la sfecla de zahăr. Modificări citologice, anatomice și fiziologice induse de virusuri la plante
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
fiind cunoscute azi ca organisme de tip MLO (Mycoplasma Like Organism), denumire adoptată din cauză că înmulțirea acestor microorganisme prezintă o asemănare cu înmulțirea ciupercilor. Caracterele și morfologia molicutelor Molicutele sunt parazite facultative putând trăi în mod saprofit dar și în mod parazit. Corpul lor este alcătuit dintr-o celulă lipsită de o membrană celulară propriu-zisă prezentând doar o membrană citoplasmatică. Compoziția chimică este de natură nucleoproteică, având atât ADN, ARN cât și proteine. Faptul că posedă enzime induce proprietatea de a avea
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
sănătos; transmiterea prin vectori se realizează în majoritatea cazurilor prin cicade care în momentul hrănirii achiziționează micoplasma care apoi o vor retransmite la plantele pe care le vor ataca. Dintre vectorii micoplasmelor mai fac parte afidele, acarienii și chiar plantele parazite (cuscuta) ce iau micoplasma și o trec în organismele sănătoase parazitate mai târziu. Simptomele și determinarea micoplasmelor produc la plante boli grave cu evoluție sistemică întrucât multiplicarea lor rapidă în floem duce la blocarea circulației substanțelor nutritive spre rădăcini provocând
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
în urma atacului hipertrofierea caliciului și lignificarea fructelor ce nu ajung să se coacă și să aibă culoarea roșie caracteristică. Agentul patogen Mycoplasma are particule sferice, eterogene cu diametrul de 50-80 µm în diametru, ușor deformabile. Epidemiologie Mycoplasma este cunoscută ca parazită pe 80 specii de plante ce aparțin la 10 familii botanice. Transmiterea agentului patogen în natură este asigurată de speciile genului Cuscuta și de insectele Hyalestes obsoletus, Euscelis plebejus și Macrosteles laevis. La speciile lemnoase transmiterea mycoplasmei se realizează prin
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ce pot transmite micoplasma. 4.3. Bacteriile fitopatogene Această grupă de organisme fitopatogene a început a fi cercetată din secolul trecut când BURRILL (1881) a studiat arsura merilor, iar E.P. SMITH a pus bazele fitobacteriologiei. Bacteriile sunt organisme heterotrofe, facultativ parazite. STAINIER dă definiția unanim acceptată a bacteriei care "este o celulă procariotă fără nucleu organizat, fără forme evoluate de înmulțire (meioză, mitoză) cu material genetic ce se găsește în citoplasmă și se numește nucleoid" Corpul bacteriilor este un dermatoplast alcătuit
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]