473 matches
-
productivitate superioară. De exemplu, Ruminococcus albus produce, În cultură pură, acetat, etanol, H2 și CO2. În cultură mixtă cu bacterii metanogene, parazitat carevasăzică, produce numai acetat și CO2, deci utilizează superior resursele. Și aș mai spune că, chiar lupoaia, care parazitează floarea-soarelui, ori cuscuta, aduce un beneficiu, deși unul manifestat nu la nivelul interesului plantei, mai precis al cultivatorului, ci la acela al biocenozei. Anume, parazitul constituie un factor limitativ În privința impactului plantei asupra mediului, care o poate conduce chiar la
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
efect reductiv asupra solului, și o leguminoasă, măzărichea, care, ea Însăși o simbioză cu un heterotrof, bacteria Rhizobium, are un efect reductiv minim. Decât că e vorba, În cadrul unei relații Între autotrofe propriu-zise, din nou de un „autotrof“, excedentar energetic, parazitat de un „heterotrof“, deficitar energetic. Firesc deci ca autoinhibiția care se instalează consecutiv viețuirii exclusive a unui autotrof, orzul, via substanța alelopatică secretată În sol, să fie diminuată În cazul culturii mixte, cu urmarea firească a unei productivități superioare. Iar
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
are nevoie pentru a-i rămâne compatibilă. Dar bănuiesc că plictisesc deja cu un curs de ecologie. Așa că mă Întorc, bionic, spre societatea noastră, românească, și ea parazitată - la propriu - de o etnie cam tuciurie, fără nici un beneficiu precum planta parazitată de ciupercă: În fond, societatea e alcătuită din oameni, adică din animale. Activă e deci doar conotația diversității, a complicării relațiilor - cu ghilimele - biocenotice, dar și a limitării dezvoltării, pe care vreau s’o cred compensată printr’un impuls dat
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
a ales doi discipoli, pe care i-a orientat către cercetarea unor mari grupe de insecte parazitoide. Este vorba de profesorul Mihai Constantineanu, care a abordat cunoașterea familiei Ichneumonidae și de profesorul Petru Șuster, care a cercetat familia Tachinidae (care parazitează larvele unor insecte) și familia Syrphidae, ale căror larve sunt afidifage. Școala de entomologie de la Iași se găsește acum la a patra generație. Profesorul Ioan Borcea a fost un entomolog de mare clasă. A abordat cunoașterea afidelor, a zoocecidiilor și
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
1993) și a primit dreptul de a conduce doctorate în domeniul Biologiei (Zoologie și Ecologie). În domeniul cercetării științifice s-a specializat, sub îndrumarea reputatului profesor Mihai Constantineanu, în studiul parazitoizilor din ordinul Hymenoptera, familiile: Ichneumonidae, Chalcididae, Braconidae, Aphidiidae; care parazitează pe specii dăunătoare, cu precădere pe specii de lepidoptere dăunătoare la culturile agricole. A studiat și descris acțiunea complexelor de parazitoizi asupra populațiilor de lepidoptere dăunătoare culturilor agricole de varză (Plutella maculipennis, Pieris brassicae etc.), rolul parazitoizilor în menținerea echilibrului
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
regulă, au scris despre cenzură cei care n-au avut niciodată contact direct cu DGPT. Autorii în cauză primeau observațiile și verdictul prin intermediul redacției editurii ori publicației cu pricina; distorsionările, ca și împăunările de tipul "eu te-am salvat" au parazitat întotdeauna înțelegerea exactă a rolului și locului cenzurii în întreg eșafodajul represiunii cultural-ideologice. Mai întâi, o observație elementară: cenzorii erau și ei oameni. Mai încuiați, mai descuiați, mai curajoși, mai fricoși, mai rău intenționați ori cu disimulate bune intenții, unii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
a ales doi discipoli, pe care i-a orientat către cercetarea unor mari grupe de insecte parazitoide. Este vorba de profesorul Mihai Constantineanu, care a abordat cunoașterea familiei Ichneumonidae și de profesorul Petru Șuster, care a cercetat familia Tachinidae (care parazitează larvele unor insecte) și familia Syrphidae, ale căror larve sunt afidifage. Școala de entomologie de la Iași se găsește acum la a patra generație. Profesorul Ioan Borcea a fost un entomolog de mare clasă. A abordat cunoașterea afidelor, a zoocecidiilor și
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
generic apare și În zicători atestate În centrul Europei - În Polonia, de exemplu : „Mă chinuiești ca evreii pe Isus” și „Toți sunt Împotriva mea ca evreii Împotriva lui Isus” <endnote id="(70, p. 177)"/>. Mai multe legende populare românești au parazitat povestea evanghelică a uciderii lui Isus. Una dintre ele se referă la obiceiul Înroșirii ouălor de Paști. Iată o versiune bucovineană a acestei legende, culeasă de Simeon Florea Marian la sfârșitul secolului al XIX-lea : „Zice că Într-o zi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sunt implicate într-o multitudine de procese și sisteme fiziologice, cât și patologice. Acestea includ semnalizarea celulară, traficul molecular, funcția sistemelor imun, vascular și reproductiv. Unii patogeni precum HIV (virusul SIDA), salmonella (bacil al febrei tifoide) sau protozoarul malariei (ce parazitează interiorul hematiilor) au capacitatea de a „deturna” funcțiile plutelor pentru scopurile proprii, de exemplu pentru a putea avea acces la interiorul unei celule. 5.1.3. Proteinele Membranare Există 2 categorii: proteine integrale (intrinseci) care sunt monotopice, multisubunitare, unisau multi
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
și rect. iar În vezica urinară provoacă hematurie, cistite și cancer renal. În alte zone naturale, boala prezintă o anumită formă de dermatită, numită „pruritul Înotătorului”, Întâlnită la persoane care se scaldă În lacuri și iazuri În care trăiesc melci, parazitați de vermii trematozi. Tratamentele se execută ca la malarie. 12. STRONGILOIDIAZA Este o boală parazitară a intestinelor, provocată de un nematod mic din specia Strongyloides stercoralis sau Anguillula intestinalis. Masculul are lungimea de numai 0,7-0,9 mm iar femela
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
unul canal privilegiat de îndoctrinare în societatea românească din jumătatea de secol sacrificată totalitarismului, nefiind considerată o metodă bună de "educație". Dar a fost la rândul ei acaparată de gigantica mașinărie propagandistică și întrebuințată ca atare. Lozincile și exemplele doctrinare parazitau chiar și creațiile destinate copiilor sub 10 ani915, într-o paranoia sistemică istovitoare.916 Nu este vorba aici de a face proces de intenție scenariștilor ori desenatorilor care au fost implicați în acest mecanism, ori de a evalua din punct
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
diferite. Totuși, unele ciuperci, de exemplu Mucor hiemalis sunt patogene numai prin miceliul de sex mascul. Faza nucleară. Majoritatea ascomicetelor infectează plantele în haplofază în timp ce bazidiomicetele sunt patogene în dikariofază. Specializarea fiziologică. Agenții patogeni paraziți obligați prezintă forme specializate, care parazitează numai anumite soiuri și linii ale plantelor gazdă (ex. Ustilago nuda). Hibridarea. Unii agenții patogeni au predispoziție pentru hibridare, fapt care explică prezența unui număr mare de biotipuri existente la unele specii (Puccinia graminis cuprinde cc. 300 biotipuri sau rase
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
biologic întâlnit destul de frecvent în natură. Hiperparaziții, având o virulență pronunțată, inhibă considerabil dezvoltarea, reproducerea și răspândirea agenților fitopatogeni pe seama cărora se dezvoltă. Dintre hiperparaziții agenților fitopatogeni, menționăm câteva specii mai frecvent întâlnite în țară la noi: Darluca fillum care parazitează pe diferite specii ale genului Puccinia și Ampelomyces quisqualis care este hiperparazit pe miceliul și conidiile unor ciuperci din familia Erysiphaceae. În practică, modul de aplicare al hiperparaziților este diferit după caz: prin stropiri cu suspensii de spori sau micelii
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
Vasilescu, apărută în 1995 și distinsă cu Premiul Asociației Scriitorilor din București. A mai publicat în „Luceafărul”, „Suplimentul literar-artistic al «Tineretului liber»”, „Dreptatea literară”, „Contrapunct”, „Arc”, „Nouăzeci”, „Contemporanul - Ideea europeană”, „Literatorul”, „Poesis”, „artPanorama”, „Vatra”, „Playboy”. În Evenimentul zilei, carte care parazitează și recontextualizează poetic materia „trivială” din ziarul cu același nume, poate fi văzut un gest de marketing și frondă tipic pentru generația ’90, dar și o formă de dezafectare a unui real agresiv, prin preluarea și depășirea lui în poezie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290453_a_291782]
-
al poeziei Cenaclului de Luni de la Filologia bucureșteană: citadinismul frust, boema generației beat, antilirism și antimetaforă, invazia obiectuală, poetic este absolut tot ne-poeticul, insurgență imagistică, poză hippy, realitatea îngropată în poem (Caragiale și Joyce, Beatles și Ginsberg), realismul cinic parazitat de psihedelismul devorator al inflației lexicale, parodierea marilor școli poetice, cultul derizoriului, nebunia asociativă (biologie și bucătărie, neurologie și metafizică, ginecologie și cabala etc.) - în fine, tot ce putea stârni și înnebuni izolaționismul dictatorial al politicii românești din anii ’80
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286129_a_287458]
-
Astfel este necesar un „obiect bun”, salvator, care, în persoana lui Winnicott, ajută copilul să-și constituie niște bune imagini parentale. Pe măsură ce starea copilului se va îmbunătăți, vom asista la disiparea proiecțiilor acestor personaje fantasmatice înspăimântătoare rezultând din clivaj, care parazitau relația mamă - copil. Prin procesul clivajului, terapeutul poate deveni purtătorul unor aspecte negative ale obiectului, în scopul protejării părintelui „bun”, extern sau intern. Declarațiile Melaniei Klein (1932/1978), evocând experiența sa de terapeut cu micuța Ruth, sunt revelatoare în această
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
foarte bune sau pot aduce avantaje nutriționale solului (păpădia, trifoiul alb sălbatic din pășune). 5.1. Prejudiciile produse de buruieni Buruienile, aceste plante care interferă cu activitățile agricole pot fi dăunătoare din mai multe puncte de vedere. Astfel, unele pot parazita direct cultura de plante în anumite regiuni cum ar fi Africa, India sau America, iar în Europa spre exemplu această problemă este nesemnificativă. Altele sunt otrăvitoare, precum iarba rea din pășuni, care de obicei se evită de șeptelul viu la
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
patogeni, după cum reiese din tabelul 6.4. 6.6.2. Combaterea agenților patogeni și a dăunătorilor Combaterea biologică. în țara noastră, în unii ani s-a observat că miceliul și organele sporifere ale speciei Podosphaera leucotricha (Ell.etEv.)Salm. sunt parazitate de ciuperca Ampelomyces quisqualis de Bary. Această hiperparazită limitează foarte mult frecvența și intensitatea atacului de făinare, așa cum s-a constatat în bazinul pomicol Dîmbovița, la pomii netratați (Victoria Șuta și colab., 1974). Numărul mare de picnidii de Ampelomyces modifică
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
Ampelomyces quisqualis de Bary. Această hiperparazită limitează foarte mult frecvența și intensitatea atacului de făinare, așa cum s-a constatat în bazinul pomicol Dîmbovița, la pomii netratați (Victoria Șuta și colab., 1974). Numărul mare de picnidii de Ampelomyces modifică culoarea miceliului parazitat din alb, cu aspect făinos, în alb murdar, reducând considerabil numărul conidiilor de Oidium farinosum Cke. Pentru combaterea păianjenilor tetranichizi, se recomandă răspândirea în plantațiile de măr a speciilor de acarofagi din genurile Typhlodromus și Phytoseiulus în proporția un prădător
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
anatomo-clinică și cea etiologică. CLASIFICAREA ANATOMO-CLINICĂ: I. Pericardita acută: A. uscată (fibrinoasă); B. lichidiană. II. Pericardita cronică: A. lichidiană; B. adezivă; C. constrictivă. CLASIFICAREA ETIOLOGICĂ: I. Pericardite infecțioase: A. virală; B. bacteriană; C. tuberculoasă; D. micotică; E. alte infecții (sifilis, parazitară). II. Pericardite neinfecțioase: A. pericardita acută idiopatică (benignă); B. pericardită epistenocardică (în infarctul miocardic acut); C. uremie; D. neoplasme (în tumori primare ale pericardului, tumori metastatice ale pericardului); E. mixedem; F. colesterolică; G. chilopericard; H. traumatisme; I. anevrism aortic (rupt
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
se și limpezesc în condensul manifestării. De ce forma limpede e forma ascunsă, cea care marchează tocmai lipsa din câmpul vizibilului? Prin forma aceasta se vede ca prin apă, iar ceea ce se vede nu e spectacolul ce sare în ochi, decorul parazitând imaginea; ce se vede se ascunde în limpezimea însăși, se pune în vedere ca gol care arată nu dispariția, ci apariția inversă, imaginea întoarsă pe dos, perspectiva răsturnată: "Și golul alb al casei s-a lărgit,/ culorile-s cu fețele
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
p. 112), "infinit nevăzutul acestui puțin/ Răsfrânt în oglinzi infinite" (Aparență, în vol. Pasărea Phœnix, Editura Cartea Românească, București, 1986, p. 73). 5 Imaginea supraexpusă a lumii nu dă nimic de văzut, căci ea se voalează în chiar aparența care parazitează și orbește vederea. În schimb, în lumea obscură, în manifestarea ei eclipsată, filmul poetic developează imagini ale esenței inaparente. Așa se explică, în poezia lui P. Creția, recurența acestei dezvăluiri epifanice, în care faptul-de-a-fi e pus în paranteză, suspensie ce
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Cei mai onești dintre ei ajung să-și reproșeze pasivitatea și imobilismul într-o situație în care o procedură eroică (dar riscantă) ar fi putut salva viața bolnavului. Ca și în alte domenii ale vieții, economice și sociale, progresul este parazitat de interese lipsite de scrupule, care ajung să deterioreze relațiile firești, care ar trebui să existe între oameni. Mai există un aspect. Știința progresează, iar uneori ajunge să facă lucruri considerate odinioară ca miracole. Televiziunile se bat în a fi
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92230_a_92725]
-
întâlnită pe gramineele cultivate și spontane, în anii cu precipitații abundente și în special pe plantele căzute la pământ în urma atacului de îngenuncherea plantelor și pătare în ochi, sau pe plantele doborâte de vânt. Ciuperca este saprofită sau câte odată parazită și produce doar o depreciere calitativă a semințelor în condiții de umiditate excesivă, când se întârzie recoltarea, ca în anul 1997. Simptome. Organele aeriene ale plantelor pot fi invadate de această ciupercă ce produce aglomerări miceliene de culoare brună-negricioasă, la
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
Boala este prezentă și pe plantele de laptele câinelui care au frunzele lățite, îngroșate, aproape circulare cu puncte mici, negre (fructificații cu spori mici), pe fața superioară și cupe mici (fructificații cu spori turtiți), portocalii, vizibile pe fața inferioară. Ciuperca parazitează și diferite specii de latir. În cursul perioadei de vegetație sporii sunt răspândiți de vânt și picăturile de ploaie, iar transmiterea ciupercii de la un an la altul se face prin intermediul sporilor de rezistență și prin miceliul de infecție din rădăcinile
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]