1,059 matches
-
respectiv 10% fiind tumori cu celule scuamoase sau anaplazice [1]. La examinarea în modul B, carcinomul de vezicula biliara se poate prezenta sub mai multe forme:formațiune tumorala în patul colecistului cu obliterarea parțială sau totală a lumenului sau invazia parenchimului hepatic adiacent (cel mai frecvent mod de prezentare) (fig. 209). Dacă aceste leziuni sunt mici, sunt dificil de pus în evidență din cauza că fac corp comun cu parenchimul hepatic. Frecvent aceste tumori prind în interiorul lor un calcul, ce devine imobil
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareş Buiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92173_a_92668]
-
în patul colecistului cu obliterarea parțială sau totală a lumenului sau invazia parenchimului hepatic adiacent (cel mai frecvent mod de prezentare) (fig. 209). Dacă aceste leziuni sunt mici, sunt dificil de pus în evidență din cauza că fac corp comun cu parenchimul hepatic. Frecvent aceste tumori prind în interiorul lor un calcul, ce devine imobil;îngroșare asimetrica a peretelui colecistic, cu pierderea stratificației (în 20-30% din cazuri);formațiune polipoidă, imobila, de obicei mai mare de 1 cm, vascularizata la examinarea Doppler (fig. 210
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareş Buiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92173_a_92668]
-
1,2]. Carcinomul de colecist trebuie diferențiat de: procese inflamatoare veziculare (colecistita cronică, colecistita acută), îngroșarea de altă natură a peretelui vezicular (insuficiență cardiacă congestiva, hipoalbuminemie), adenomiomatoză, polipi veziculari, sludge biliar, respectiv de alte patologii maligne (metastaze) [2]. Prezența invaziei parenchimului adiacent, a metastazelor hepatice și a dilatărilor de cai biliare din vecinătate sunt semne indirecte ce pledează pentru natură malignă a leziunilor. Dimensiunea polipilor reprezintă un alt indiciu indirect al caracterului malign/benign al acestora. Astfel, riscul de malignitate al
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareş Buiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92173_a_92668]
-
a leziunilor hepatice , în cazul colecistului această afirmație nu este întotdeauna valabilă. Apariția precoce a acestui fenomen (la 35-60 secunde de la administrare) este întâlnită mai ales in tumorile maligne (fig. 212) [7]. În această fază, fenomenul de wash-out accentuează delimitarea parenchimului tumoral (cu wash-out prezent) de cel non tumoral (fără wash-out), ceea ce permite o apreciere reală a gradului de invazie tumorala locală [8]. Combinația hipercaptare sau izocaptare în faza arterială cu wash-out până la 35 s de la administrare și dimensiunea leziunii are
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareş Buiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92173_a_92668]
-
se transformă în pupe. După 8 - 14 zile apar adulții, care se hrănesc o perioadă și apoi intră în diapauză hiemală. Plante atacate și mod de dăunare. Adulții produc perforații în limbul foliar, iar larvele se dezvoltă în frunze, rozând parenchimul dintre cele două epiderme. Din cauza atacului frunzele se usucă. Măsuri de prevenire și combatere. Se aplică aceleași măsuri specificate la puricele negru al verzei. Gărgărița galicolă a verzei - Ceuthorrhynchus pleurostigma Marsh., ordinul Coleoptera, familia Curculionidae Sin: Centhorrhynchus sulcicolis Marsh Răspândire
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Pteromalus puparum L., Hemiteles melanarius Grav. și Coccygomimus instigator F. parazitează pupele în procent de 10 - 35 %. Plante atacate și mod de dăunare. Larvele produc pagube mari în culturile de varză și conopidă. La început, larvele rod epiderma inferioară și parenchimul frunzelor. Mai târziu, larvele rod toate frunzele, din care rămân numai nervurile principale, atac cunoscut sub numele de “scheletuirea frunzelor” (fig. 14). Măsuri de prevenire și combatere. Diminuarea pierderilor de recoltă produse de agenții patogeni și dăunători în culturile de
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
2 - 3 generații pe an și iernează în stadiul de crisalidă. Ouăle sunt depuse izolat pe frunze. Plante atacate și mod de dăunare. Atacă diferite specii de crucifere: Brassica oleracea, Raphanus raphanistrum, Reseda luteola, Erysium officinale. Atacă frunze, rozând din parenchimul frunzelor, iar atacurile sunt mai puțin intense. Populațiile de Pieris rapae L. sunt controlate de un complex de specii parazitoide, din care unele sunt comune cu ale celorlalte specii de Pieris (Mustață Gh., 2001). Măsuri de prevenire și combatere. Se
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
de dăunare. Buha verzei este un dăunător polifag; pe lângă speciile crucifere: varză, conopidă, muștar, rapiță etc., se întâlnește frecvent pe sfeclă, tutun, mazăre, unele plante medicinale (mătrăguna), plante ornamentale (dalii, crizanteme). Larvele care apar rod la început epiderma inferioară și parenchimul frunzelor, apoi perforează limbul foliar sub formă de orificii neregulate. Pagube mai mari le produc omizile din ultimele vârste, care pătrund în căpățâna de varză sau inflorescențele de conopidă, în care rod galerii mari (fig. 15 d). În aceste galerii
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
florilor are loc împerecherea. Femela depune ouăle în grupe de 50 - 200, pe partea inferioară a frunzelor. Prolificitatea unei femele poate fi de până la 1000 ouă. Incubația durează 5 - 12 zile; iar larvele care apar și care se hrănesc cu parenchimul frunzelor. Evoluția larvelor durează 30 - 35 de zile. Larvele mature părăsesc plantele coboară în sol, unde se transformă în pupe, stadiu în care iernează. Plante atacate și mod de dăunare. Buha legumelor este un dăunător polifag, ce produce pagube la
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
în grupe mici (2 - 4), pe partea inferioară a frunzelor diferitelor plante crucifere (varză, conopidă, ridichi,gulii etc). O femelă poate depune 80 - 120 de ouă. Incubația durează 3 - 7 zile, iar larvele care apar pătrund în frunze, unde rod parenchimul, rozând mine caracteristice. După o perioadă de hrănire de 415 zile, larvele părăsesc minele și trec pe partea inferioară a frunzelor, unde trăiesc în colonii, înfășurând mai multe frunze cu fire de mătase. Larvele sunt foarte mobile și la cea
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
gracilis Grav. Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător specific culturilor de crucifere, cum ar fi: varza, conopida, gulia, muștarul hreanul etc. Cele mai mari pagube le produce la varză și conopidă. La apariție, larvele sunt miniere distrugând parenchimul frunzelor. Apoi larvele trec pe partea inferioară a frunzelor, unde rămân până la dezvoltarea completă. Frunzele atacate capătă un aspect plumburiu și se usucă (fig. 104 g). În anii de invazii, larvele pot ataca inflorescențele, în care rod galerii. Pagubele produse
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
superioară a frunzelor tinere. Pentru depunerea pontei, femela roade cu ovopozitorul o cavitate mică, în care depune câte un singur ou. O femelă poate să depună 250 - 400 ouă. Larvele apar după 3 - 5 zile și evoluează ca miniere în parenchimul frunzelor, hrănindu-se cu mezofilul acestora. Durata stadiului de larvă este de 3 - 8 zile. În mod obișnuit, într-o singură frunză se pot dezvolta până la 10 - 15 larve, care produc tot atâtea galerii. Larvele mature părăsesc parenchimul și se
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
miniere în parenchimul frunzelor, hrănindu-se cu mezofilul acestora. Durata stadiului de larvă este de 3 - 8 zile. În mod obișnuit, într-o singură frunză se pot dezvolta până la 10 - 15 larve, care produc tot atâtea galerii. Larvele mature părăsesc parenchimul și se transform în pupe în straturile superficial ale solului. Musca minieră se dezvoltă în condiții optime de temperatură de 27 - 280 C, când durata unei generații este de 15 zile. Sub 14 - 160 C larvele se împupează și intră
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător oligofag, ce atacă specii de liliacee cultivate și spontane. Pagubele cele mai mari se înregistrează în culturile de ceapă și usturoi. Adulții rod frunzele și inflorescențele, iar larvele se hrănesc cu parenchimul frunzelor. La exterior, frunzele sunt roase sub forma unor dungi longitudinale între nervuri, iar în interior, sub forma unor leziuni cu contur neregular. În urma atacului, plantele stagnează în creștere, iar producția este mică și de calitate inferioară. Măsuri de prevenire
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
părăsesc locurile de hibernare și trec pe diferite plante din flora spontană și apoi pe cele cultivate. Reproducerea este sexuată sau partenogenetică. Din ouăle femelelor nefecundate apar numai femele. Ouăle sunt depuse de femele pe frunzele plantelor, fiind introduse în parenchim cu ajutorul ovipozitorului. O femelă poate depune între 80 - 100 de ouă. După Harris, o generație de Thrips tabaci Lind. se poate dezvolta în 16,3 zile la temperatura de 250 C, perioada de incubație 6 zile, stadiile larvare 6,1
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
de dăunare. Omida fructelor este un dăunător polifag ce atacă peste 120 specii de plante cultivate și spontane: porumbul, soia, bumbacul, ricinul, tomatele, ardeiul, pătlăgelele vinete, fasolea, mazărea, năutul, bobul, bamele, măselarița etc. În primele vârste omizile rod epiderma și parenchimul frunzelor, producând perforații ovale. La atac puternic, plantele pot fi parțial defoliate. Începând din vârsta a III-a, larvele pătrund în fructe, unde rod galerii mari. În aceste galerii se instalează diferite bacterii și ciuperci saprofite, ducând la putrezirea acestora
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
Plante atacate și mod de dăunare. Este un dăunător oligofag, ce atacă specii de liliacee cultivate și spontane. Pagubele cele mai mari se înregistrează în culturile de ceapă și usturoi. Adulții rod frunzele și inflorescențele, iar larvele se hrănesc cu parenchimul frunzelor. La exterior, frunzele sunt roase sub forma unor dungi longitudinale între nervuri, iar în interior, sub forma unor leziuni cu contur neregular. În urma atacului, plantele stagnează în creștere, iar producția este mică și de calitate inferioară. Măsuri de prevenire
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
de culoare brună (fig. 42 c). Biologie. Iernează în stadiul de adult în depozite, sub acoperișuri sau în alte locuri. Prezintă o generație pe an. Plante atacate și mod de dăunare. La început, larvele pătrund în frunze, hrănindu-se cu parenchimul, apoi rod galerii în pețiol și în tulpini. În unii ani produc pagube mari la semicerii de morcov, pătrunjel și păstârnac, diminuând producția de semințe. Măsuri de prevenire de combatere - Recoltarea la timp a culturilor semincere și condiționarea semințelor. - La
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
de efectuare, cu toate că tehnica lor este ceva mai pretențioasă - în special atitudinea ce trebuie luată față de cele două bonturi pancreatice restante. Este vorba de pancreatectomiile corporeale sau bine-numite de autor - intermediare, ce au diverse indicații, cu gîndul de a păstra parenchim glandular în afecțiuni pancreatice corporeale benigne. Autorul a găsit indicațiile acestor tipuri de operații, fie în traumatismele care au distrus corpul pancreasului, lăsînd în condiții bune pancreasul drept și stîng, fie în formațiunile tumorale benigne, solide sau chistice. Tehnica rezecțiilor
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
surprins la un moment dat cu o mare hemoragie, care a putut fi stăpînită cu mare greutate datorită cauzei care o generase. Se știe, vena portă, care trece pe fața dorsală a capului pancreasului, poate, uneori, să fie „îngropată” în parenchimul glandular. La acest nivel, vena portă primește unele colaterale, niște venule scurte, aproape fără traiect, care se varsă direct în venă. Aceste vene pot fi foarte ușor lezate, „smulse” în timpul disecției, smulgere care duce la mari hemoragii, generate de „decuparea
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
la raporturile posterioare ale pancreasului. Dacă abordul pancreasului ridică deseori probleme, datorită celor expuse, manipularea organului, secțiunea acestuia, dar îndeosebi sutura lui, pot pun la grea încercare pe cei mai iscusiți tehnicieni. Aceasta cel puțin din două motive: mai întîi - parenchimul pancreasului fiind în întregime glandular, adică format din acini, tubi excretori de mici dimensiuni, pînă la marile canale excretoare, țesuturi care nu constituie un „material” dintre cele mai bune, de rezistență la cusut, adică, mai pe de-a dreptul spus
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
întotdeauna pot fi recuperate prin îngurgitare, iar compensarea lor pe cale parenterală sau mai fiziologic - pe cale digestivă, întîmpină greutăți. Mai mult, și asta se întîmplă ori de cîte ori secționăm pancreasul și apoi îl refacem, atît secțiunea cît și suturarea parenchimului lezează acinii glandulari, dar și canalele excretoare care, punînd în libertate enzimele proteolitice, generează în zonă fenomene de pancreatită acută, cu sau fără peritonită enzimatică, depinzînd de întinderea „leziunii” parenchimului pancreatic. Cu toate greutățile descrise și altele pe care le
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
pancreasul și apoi îl refacem, atît secțiunea cît și suturarea parenchimului lezează acinii glandulari, dar și canalele excretoare care, punînd în libertate enzimele proteolitice, generează în zonă fenomene de pancreatită acută, cu sau fără peritonită enzimatică, depinzînd de întinderea „leziunii” parenchimului pancreatic. Cu toate greutățile descrise și altele pe care le vom cunoaște din descrierile tehnice, chirurgia pancreasului trebuie să se facă respectînd cu o rigurozitate deosebită toate perceptele impuse în privința calității bonturilor pancreatice restante și, în primul rînd, respectarea
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
splenic, lucru important în pancreatectomiile stîngi sau în splenectomii. Pancreasul este prins de peretele posterior al abdomenului, fiind despărțit de fascia decolabilă a lui Treitz. Capul pancreasului posterior are raporturi cu canalul coledoc, care este situat într-un șanț în parenchimul pancreasului, apoi cu arcadele vasculare duodeno-pancreatice, cu vena cavă inferioară, marginea internă a rinichiului drept, a ureterului și pediculului renal drept. Marginile capului pancreasului au următoarele raporturi: cea superioară - cu prima porțiune a duodenului; cea dreaptă - cu porțiunea a doua
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
pentru abordarea căruia se impune o serie de manevre de îndepărtare a viscerelor situate anterior glandei. 2. Dificultăți majore, uneori, în explorarea sa, cît și în manevrarea glandei, cu scopul de a rezeca porțiuni patologice localizate la nivelul său. 3. Parenchimul pancreasului, fiind format din acini glandulari și canalicule de excreție, ridică probleme în suturarea segmentelor de pancreas restante, atît în suturile interglandulare, cît și în suturile între glandă și tubul digestiv, de obicei. 4. Obligativitatea ca după pancreatectomiile drepte să
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]