1,079 matches
-
liberă camera în care se făcea tomografia, apoi te-au vârât în tunelul de examinare. Trauma era în zona temporală. În spatele geamului, medicul reanimator a cerut radiologului să facă alte secțiuni, mai apropiate. Au văzut profunzimea și întinderea hematomului dincolo de parenchimul cerebral. Hematomul de contralovitură nu era încă vizibil. Dar nu ți-au injectat în venă soluția de contrast, se temeau de complicații renale. Au telefonat imediat la etajul trei, să pregătească sala de operații. Doctorița a întrebat: — Cine e de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
stimularea terminațiilor nervoase senzitive și modificarea nespecifică a calibrului și permeabilității vaselor mici (produsă de acțiunea directă a agentului etiologic). Acțiunea directă a oricăruia dintre agenții etiologici ai inflamației poate afecta vasele mici, colagenul, proteinele necolagene interstițiale și celulare ale parenchimului ce suportă agresiunea. Aceste fenomene alterative eliberează și/sau activează o serie de mediatori și enzime (antigene self) care reprezintă mecanismul de declanșare (trigger mechanism) a fenomenelor reacționale. Altfel spus, inflamația ar putea reprezenta reactivitatea structurilor organismului care se traduce
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
forma lenticulară, situate între acestea. La exterior rădăcina este protejată de o rizodermă. Foarte curând rădăcina trece la structura secundară. La nivelul analizat (fig. 1), rizodermă cu peri absorbanți s-a exfoliat, exoderma are celule cu pereții subțiri, dar suberificați, parenchimul cortical cuprinde 3-4 straturi de celule mari, cu pereți anticlini de diviziune pe alocuri, iar endoderma este de tip primar, formată din celule mici, alungite tangențial, cu îngroșări Caspary vizibile în pereții radiari. Cambiul a produs un inel extern subțire
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
vizibile în pereții radiari. Cambiul a produs un inel extern subțire de liber secundar și un corp lemnos central foarte gros, în totalitate lignificat. Liberul este format din tuburi ciuruite și celule anexe spre interior și din multe celule de parenchim spre exterior. Lemnul secundar este diferențiat în două zone: • una axială, în care se observă cele patru fascicule de lemn primar, ale căror vase de metaxilem ocupă locul măduvei; • una externă foarte groasă, în care predomină libriformul și în care
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
groase s-a diferențiat deja felogenul, care a produs 1-2 straturi de suber spre exterior și mai multe straturi de feloderm spre interior; limita dintre feloderm și liberul secundar este greu de precizat; un indiciu ar fi colenchimatizarea elementelor de parenchim liberian. În axa rădăcinii nu se mai observă lemnul primar, iar vasele au diametrul mai mare și lumen de contur neregulat. IV.2. Tulpina plantulei este formată din hipocotil, epicotil și tulpina propriu-zisă, foliată, iar la planta matură tulpina aeriană
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
cel mai intern reprezintă o endodermă, formată din celule puternic alungite tangențial. Țesuturile conducătoare formează două inele concentrice de grosime aproximativ egală: unul de liber și altul de lemn. Inelul de liber cuprinde tuburi ciuruite, celule anexe și celule de parenchim liberian spre interior și numai celule din ultima categorie spre exterior. Inelul de lemn este străbătut de mai multe raze medulare uniseriate, celulele componente fiind vii. Toate elementele de lemn au pereții moderat îngroșați și intens lignificați; vasele sunt rare
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
vii. Toate elementele de lemn au pereții moderat îngroșați și intens lignificați; vasele sunt rare și diferă puțin ca diametru fața de elementele libriforme. Așadar, cele două inele concentrice de țesut conducător își au originea în activitatea cambiului. În grosimea parenchimului celulozic central se disting șiruri de vase cu orientare diferită, iar axa organului este ocupată de 3-5 vase centrale de lemn primar. Structura detaliată mai sus caracterizează, de fapt, regiunea de trecere de la rădăcină la tulpină. În lungul hipocotilului, spre
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
vase centrale de lemn primar. Structura detaliată mai sus caracterizează, de fapt, regiunea de trecere de la rădăcină la tulpină. În lungul hipocotilului, spre nodul cotiledonar, structura se menține în general aceeași, cu deosebirea că centrul organului este ocupat de un parenchim medular format din celule foarte mari, iar în parenchimul perimedular se disting vase de lemn primar sub formă de lame, adesea divergente care, de fapt, corespund viitoarelor fascicule ce vor pătrunde în cotiledoane. Treptat se individualizează două perechi de fascicule
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
caracterizează, de fapt, regiunea de trecere de la rădăcină la tulpină. În lungul hipocotilului, spre nodul cotiledonar, structura se menține în general aceeași, cu deosebirea că centrul organului este ocupat de un parenchim medular format din celule foarte mari, iar în parenchimul perimedular se disting vase de lemn primar sub formă de lame, adesea divergente care, de fapt, corespund viitoarelor fascicule ce vor pătrunde în cotiledoane. Treptat se individualizează două perechi de fascicule mici, opuse, iar de o parte și de alta
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
sub forma a două inele concentrice, de grosime asemănătoare, separate de o zona cambială pluristratiticată. În axila cotiledoanelor, în concavitățile de pe laturile epicotilului, se observă muguri care au 2 sau 4 primordii foliare. Pețiolul cotiledonului prezintă epidermă cu peri tectori, parenchim fundamental de tip meatic și două fascicule conducătoare de tip colateral, dispuse față în față. În lungul epicotilului (foto 51), conturul secțiunii transversale devine pătratic-hexagonal, cu coaste atenuate. Epiderma se menține cu celule izodiametrice, din loc în loc fiind vizibili perii
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
secretori; aceștia din urmă sunt scurți, de tip Mentha, cu baza unicelulară, ovat-piriformă, cu pedicelul unicelular, foarte scurt, cu glanda octocelulară, acoperită de o cuticulă comună. În coastele principale, 1-2 straturi corticale hipodermice au celule de tip colenchimatic, iar în parenchimul cortical extern se observă două cavități aerifere alungite tangențial. Între cele două inele de țesut conducător, cambiul este pluristratificat. Razele medulare, vizibile mai cu seamă la nivelul inelului lemnos, sunt uniseriate; nu se deosebesc vasele de lemn de celelalte elemente
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
observă două cavități aerifere alungite tangențial. Între cele două inele de țesut conducător, cambiul este pluristratificat. Razele medulare, vizibile mai cu seamă la nivelul inelului lemnos, sunt uniseriate; nu se deosebesc vasele de lemn de celelalte elemente ale xilemului. În parenchimul perimedular sunt vizibile puține vase de lemn primar, dispuse în serii radiare. Cum bine se cunoaște din literatura de specialitate, dispoziția frunzelor de la speciile de Labiatae este opusă și decusată. Secțiuni efectuate la nivelul nodurilor sau în imediata lor vecinătate
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
au structură tipic primară. Pe măsură ce se individualizează baza frunzei, lateral fiecărui fascicul foliar se edifică câte un fascicul foarte mic, de tip colateral închis. La un nivel superior al nodului, conturul secțiunii transversale devine aproximativ eliptic; în unele celule de parenchim cortical se observă pereți de diviziune, iar între fasciculul foliar și arcurile caulinare se individualizează un cordon de procambiu ce va pătrunde în mugurul axilar. La baza internodului următor (foto 53), conturul secțiunii transversale prin epicotil este pătratic, cu două
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
momentul trecerii de la faza vegetativă la cea reproducătoare. În structura tulpinii, colenchimul hipodermic formează 2-3 straturi de celule. Structura internodului tulpinal este doar primară (foto 56), vasele de lemn fiind dispuse în șiruri radiare separate de numeroase raze parenchimatice, uniseriate; parenchimul perimedular este ușor colenchimatizat. Colenchimul hipodemic de la fața internă a țesutului conducător este de tip tangențial și nu de tip angular cum se afirmă în literatura de specialitate pentru toate speciile de labiate. În unele celule epidermice și de colenchim
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
de o cuticulă comună, puternic bombată. De asemenea, se observă stomate vizibil proeminente deasupra epidermei. Scoarța este diferențiată în țesut colenchimatic tangențial spre exterior și țesut clorenchimatic spre interior. Colenchimul este mai gros în coaste; la limita dintre colenchim și parenchim, sau numai în acesta din urmă, se disting cavități aerifere alungite tangențial. Comparând datele privind stadiile din dezvoltarea perilor glandulari, numărul și distribuția acestora pe organele vegetative și de reproducere, cu cele referitoare la activitatea biosintetică a unei enzime implicate
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
multe (6) fascicule libero-lemnoase de tip colateral deschis, din care două opuse sunt foarte mari, compuse. Liberul este format din tuburi ciuruite și celule anexe, iar lemnul are vase cu pereții groși, intens lignificați, dispuse în șiruri radiare separate de parenchim celulozic. Măduva este parenchimatic-celulozică, de tip meatic, formată din celule mult mai mari decât cele ale parenchimului cortical. La nivel inferior, conturul secțiunii transversale se menține același, dar pe două laturi se schițează câte o coastă proeminentă (cu fascicule ce
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
este format din tuburi ciuruite și celule anexe, iar lemnul are vase cu pereții groși, intens lignificați, dispuse în șiruri radiare separate de parenchim celulozic. Măduva este parenchimatic-celulozică, de tip meatic, formată din celule mult mai mari decât cele ale parenchimului cortical. La nivel inferior, conturul secțiunii transversale se menține același, dar pe două laturi se schițează câte o coastă proeminentă (cu fascicule ce vor intra în frunzele opuse). Elementele mecanice de la periferia liberului devin veritabile fibre de sclerenchim, cu peretele
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
țesut mecanic interfascicular, împreună cu zonele de lemn secundar, formează un inel sclerificat și lignificat continuu, mai gros în dreptul fasciculelor 49 principale; la fața internă a acestora din urmă rămâne vizibil lemnul primar, cu vase dispuse în șiruri radiare separate de parenchim celulozic. Măduva este groasă, formată din celule foarte mari în centru, cu pereții foarte subțiri, celulozici. Parenchimul perimedular este format din celule cu numeroase punctuații, ceea ce amintește de structura hidrocitelor. Treptat, spre baza tulpinii, perii tectori devin mai rari, fibrele
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
în dreptul fasciculelor 49 principale; la fața internă a acestora din urmă rămâne vizibil lemnul primar, cu vase dispuse în șiruri radiare separate de parenchim celulozic. Măduva este groasă, formată din celule foarte mari în centru, cu pereții foarte subțiri, celulozici. Parenchimul perimedular este format din celule cu numeroase punctuații, ceea ce amintește de structura hidrocitelor. Treptat, spre baza tulpinii, perii tectori devin mai rari, fibrele sclerenchimatice periliberiene au pereții mult mai groși, inelul sclerificat și lignificat (lemn secundar și raze medulare) este
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
alungite radiar, cu pereții mai subțiri decât cei ai fibrelor libriforme, dar intens lignificați; • vasele de lemn sunt dispersate neregulat în masa fundamentală de libriform; • pe alocuri, inelul de lemn cuprinde trei zone distincte: ¾ lemn primar (cu vase separate de parenchim celulozic); ¾ lemn secundar (cu vase separate de libriform); ¾ lemn secundar (reprezentat numai de libriform ale cărui celule au dispoziție strict radiară); • liberul formează un inel subțire, elementele din vecinătatea cordoanelor de fibre sclerenchimatice având pereții mai îngroșați; • în componența liberului
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
secundar (reprezentat numai de libriform ale cărui celule au dispoziție strict radiară); • liberul formează un inel subțire, elementele din vecinătatea cordoanelor de fibre sclerenchimatice având pereții mai îngroșați; • în componența liberului secundar intră tuburi ciuruite, celule anexe și celule de parenchim. La nivelul internodurilor inferioare, colenchimul din coaste devine în cea mai mare parte angular; în poziție hipodermică, pe seama straturilor de colenchim se diferențiază, pe alocuri, felogenul; acesta formează mai multe straturi de suber spre exterior, peste care epiderma se menține
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
cele patru laturi ale tulpinii; o colenchimul este vizibil mai cu seama în coaste; în grosimea liberului se observă grupe de sclereide sau sclereide izolate, cu pereții foarte îngroșați, străbătuți de numeroase punctuații sub formă de canalicule; o celulele de parenchim liberian formează șiruri radiare; o inelul de lemn secundar este foarte gros, cu vase dispersate neregulat în masa de libriform, dar distribuite uniform pe circumferința organului; o lemnul primar este vizibil sub formă de vase dispuse în șiruri radiare scurte
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
observându-se în lumen; o razele medulare sunt în majoritatea lor uniseriate, dar se observă și raze biseriate; o conturul secțiunii transversale este aproape circular; o periderma se află sub epiderma persistentă pe o parte a circumferinței organului și sub parenchimul cortical pe o alta parte; în acest ultim caz felogenul a rezultat din diferențierea unui strat cortical mijlociu sau a unui strat de colenchim; Pe alocuri se observă periderme locale de formă inelară, suberul înconjurând o porțiune de țesut colenchimatic
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
amintește de cei ai primulaceelor și geraniaceelor. În poziție hipodermică se află țesut colenchimatic pluristratificat la cele două fețe și în aripile latero-adaxiale, fiind mai adesea de tip tangențial, mai rar de tip angular, ca în coastele latero adaxiale. În parenchimul fundamental, de tip meatic, se află trei fascicule conducătoare dispuse pe un arc, cel median fiind mult mai mare, toate având la maturitate elemente de sclerenchim la periferia liberului. De regulă, în pețiolul frunzei de la diverse specii de Salvia, numărul
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
de la diverse specii de Salvia, numărul fasciculelor conducătoare variază între 3 și 5 (Toma și colab., 1995). Toate fasciculele au structură primară, cu liber format din tuburi ciuruite și celule anexe, iar lemnul, din șiruri radiare de vase separate de parenchim celulozic. Histogeneza limbului foliar (foto 59-64) Primordiile foliare foarte tinere (fig. 10) au formă trapezoidală în secțiune transversală, cu bazele mari față în față. Structura lor este tipic meristematică, formată dintr-un țesut omogen, cu celule izodiametrice, bogate în conținut
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]