335 matches
-
a) nevrită chirurgicală, urmarea unui traumatism sau a unei supurații prelungite; b) nevrită optică retrobulbară sau axială, inflamație a nervului optic în porțiunea posterioară punctului de pătrundere a vaselor centrale retiniene în nerv; c) nevrită interstițială hipertrofică progresivă; d) nevrită parenchimatoasă, cu alterarea tecii de mielină și apoi a nevraxului (Rusu, 1983). NEVROPATIE (< fr. névropathie, cf. gr. neuron - nerv, pathos - suferință) - Termen prin care se descrie generic orice afecțiune a sistemului nervos; neuropatie, nevroză. Poate produce paralizii, slăbiciuni musculare și parestezii
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
în jurul acetabulumului. Zona mută ascultatoriu reprezintă perioada de liniște la ascultația cu stetoscopul a unei artere în timpul măsurării presiunii sângelui cu un sfigmomanometru (Martin, 2005). Zona incerta este porțiunea anterioară a formației reticulate, iar zona pulmonară reprezintă segmentul pulmonar, unitate parenchimatoasă pulmonară, anatomică și funcțională (Rusu, 1983). Bibliografietc "Bibliografie" Ajuriaguerra, J. de, Auzias, M., Coumes, F., Denner A. (1980), Scrisul copilului, vol. I, Editura Didactică și Pedagogică, București. Albert, A. (1969), Rééducation neuromusculaire de l’adulte hémiplégique, Masson, Paris. Albu, A
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
anemie pernicioasă. Reversibilă prin dietă sau vitaminoterapie, afecțiunea poate determina sechele neurologice. </footenote>. Fierul Fierul se găsește în hem, în hematii și în celulele musculare; este stocat sub formă de feritină sau hemosiderină la nivelul fagocitelor mononucleare și în celulele parenchimatoase hepatice. La un adult de 70 kg se găsesc aproximativ 2,5 mg de fier în hemoglobină, aproximativ 150 mg în mioglobină, aproximativ 15 mg la nivelul enzimelor tisulare și aproximativ 1 g de fier este stocat. O cantitate foarte
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
poate impune intervenția chirurgicală fără nici o explorare prealabilă. În urma managementului adecvat al politraumatizatului se precizează ierarahizarea leziunilor ce impun tratament în urgență imediată (scala Arnaud)[11]: 1 - insuficineța cardio-circulatorie acută, 2 - insuficiența respiratorie acută; 3 - plăgi/rupturi ale viscerelor abdominale parenchimatoase sau ale pediculilor vasculari; 4 - leziuni cranio-cerebrale expansive; 5 - leziuni ale viscerelor cavitare abdominale; 6 - alte leziuni. 4.4.2. TRAUMATISMELE CRANIO-CEREBRALE SI ALE COLOANEI VERTEBRALE Trebuie investigate anamnestic (de la pacient sau aparținători) circumstanțele traumatismului, dacă a fost însoțit de
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
etc.); tipul de tehnică (de ex.: gastro-entero-anstomoze anterioare, posterioare etc.); variante de sutură (fire în omega, surjet etc.); utilizarea materialelor de sutură; materiale protetice. 18. Incidente și accidente intraoperatorii Sunt notate: incidentele și accidentele hemoragice, lezarea unor organe cavitare sau parenchimatoase etc. 19. Îngrijiri postoperatorii - (vezi 4.6) 20. Complicații postoperatorii: Sunt prezentate în funcție de frecvență și momentul apariției (complicații precoce, tardive etc.) și măsurile terapeutice pe care le impun. 21. Particularitatea cazului încheie o prezentare „magistrală” de caz.[17] Aprecierea prezentării
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
perioada imediat următoare, cu atât mai mult cu cât imaginea radiologică a unui hemotorax poate masca o hernie diafragmatică sau leziunea diafragmatică să nu asocieze hernia diafragmatică imediat după accident. O opacitate bazală pe filmul radiologic, dată de un viscer parenchimatos herniat, poate fi apreciată ca fiind expresia unui hemotorax și astfel, hernia posttraumatică scapă diagnosticului în faza acută [1, 2]. În condițiile existenței acestui procentaj ridicat de hernii în faza cronică este absolut obligatorie explorarea diafragmului la pacienții cu traumatisme
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
posttraumatice, prin posibilitățile deosebite de separare a diverselor entități histologice (țesut grăsos, mușchi, os etc.). 2. Examenele radioizotopice pulmonare și hepatice pot furniza date importante în diagnosticul herniilor diafragmatice posttraumatice. 2a. Scintigrafia hepatică, examen izotopic, permite aprecierea poziției ficatului, viscer parenchimatos ce se poate angaja frecvent într-o hernie posttraumatică dreaptă, dar și stângă (lobul stâng hepatic) [33]. În lipsa acesteia se poate recurge la arteriografia hepatică pentru clarificarea modificărilor de poziție a ficatului. 3. Ecografia toraco-abdominală, metodă neinva-zivă și neiradiantă, lipsită
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
lipsită de nocivitate, permite explorarea motilității diafragmului și leziunilor acestuia atât în faza acută cât și în cea cronică. Aceasta poate decela, pe lângă prezența revărsatelor lichidiene pleurale și peritoneale, ascensiunea în hemitoracele respectiv a vicerelor abdominale, mai ales a celor parenchimatoase (ficat, splină). Diagnosticul de certitudine de ruptură de diafragm și/sau hernie diafragmatică este dificil de stabilit pe baza examenului ecografic. 4. Ecocardiografia este utilizată în diagnosticul herniilor diafragmatice posttraumatice, furnizând informații despre prezența revărsatelor pericardice și integritatea anatomică a
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
eventualelor leziuni ale acesteia presupune efectuarea toracotomiei prin spațiul VI sau VII intercostal. Prezența în cavitatea toracică a viscerelor abdominale este semnul de certitudine al unei soluții de continuitate la nivelul diafragmului cu hernierea consecutivă intratoracică a organelor cavitare sau parenchimatoase intraperitoneale sau retroperitoneale. În absența posibilităților tehnice de realizare a examenului IRM foarte frecvent diagnosticul de hernie retrocostoxifoidiană (mai ales atunci când prin fanta Larrey se angajează intratoracic numai grăsimea properitoneală sau ligamentul rotund, sau când sacul herniar conține numai epiploon
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
Laparotomia își găsește importanța, ca metodă invazivă de explorare a diafragmului, mai ales în traumatismele abdominale sau toraco-abdominale (fiind cea mai bună metodă de diagnostic a leziunilor diafragmatice în plăgile diafragmatice), în care pe lângă rezolvarea unor leziuni traumatice ale viscerelor parenchimatoase sau cavitare peritoneale, precum și a celor retroperitoneale, presupune obligatoriu explorarea atentă a celor două hemidiafragme [1, 2, 18]. Controlul riguros al cavității abdominale și implicit a integrității diafragmului în cursul intervențiilor chirurgicale efectuate prin laparotomie, poate identifica o hernie diafragmatică
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
peretelui colecistic îngroșat a fost determinată folosind în special computer tomografia, putând diferenția astfel îngroșările parietale de tip benign și malign [15]. Acest comportament poate fi urmărit și cu ajutorul examinării RM multifazice cu substanță de contrast (timp arterial, porto-venos și parenchimatos), identificând stratificarea peretelui și tipul de captare parietală. În 15%-25% din cazuri carcinomul veziculei biliare poate fi o leziune polipoidă intralumenală, de obicei limitată la peretele muscular și având un prognostic mai bun comparativ cu celelalte două tipuri tumorale
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez, Pompilia Radu () [Corola-publishinghouse/Science/92175_a_92670]
-
de primă intenție în evaluarea pacienților cu suspiciune de cancer pancreatic [5,18], sensibilitatea metodei fiind raportată între 76% și 92% [19-22]. ADENOCARCINOMUL PANCREATIC DUCTAL Este o tumoră hipovasculară și de aceea, pe secțiunile cu contrast i.v. în fază parenchimatoasă pancreatică apare hipodens față de parenchimul pancreatic din jur. Tumora continuă însă să acumuleze substanța de contrast, motiv pentru care în faze mai tardive poate deveni izodensă față de parenchimul pancreatic normal și să fie astfel omisă diagnosticului [4]. Chiar și în
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Mircea Grigorescu () [Corola-publishinghouse/Science/92189_a_92684]
-
formării unui tromb, de obicei puțin aderent, într-o venă a extremităților, una a bazinului, la nivelul venelor cave sau vena profundă a gâtului. TVP mai poate fi localizată și la nivelul sinusurilor venoase craniene sau la nivelul diferitelor organe parenchimatoase inclusiv la nivelul venei porte [1, 10, 12, 15, 20, 28]. Stabilirea diagnosticului de TVP cât mai precoce este deosebit de importantă deoarece extensia trombozei se poate face rapid, boala fiind potențial letală (prin embolie pulmonară) sau invalidantă prin sindromul posttrombotic
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
multe din situațiile de acest gen. Un pneumotorax posttraumatic persistent cu pierderi aeriene continue și plămân neexpansionat, poate ascunde o leziune majoră de căi aeriene. La toți pacienții cu indicație chirurgicală, este necesară o bronhoscopie cu bronhoscopul rigid/flexibil. Leziunile parenchimatoase sau efracțiile unor blebs-uri, pot genera pierderi aeriene persistente deși drenul toracic a fost corect poziționat. Prin CTM se poate identifica și trata leziunea. Pe o serie de 11 pacienți, Carrillo, în 1998 [6], a efectuat rezecție pulmonară la 10
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin, Gabriel Cozma () [Corola-publishinghouse/Science/92093_a_92588]
-
NOȚIUNI DE HISTOLOGIE ALE FICATULUI Organizarea structurală a ficatului în elemente parenchimatoase, interstițiale, vasculare și ductale se bazează pe funcțiile sale multiple și pe poziția sa între tractul digestiv și restul corpului. Unitatea funcțională a ficatului este reprezentată de lobulul hepatic sau, alternativ (după Rappaport), de acinul hepatic. Acesta din urmă este
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liliana Resiga, Rareș Buiga, Alexandru Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/92127_a_92622]
-
supraadăugate pe parcursul vieții. Boli ca hipertensiunea arterială (HTA), boala cardiacă ischemică, insuficiența cardiacă (IC), a căror incidență crește odată cu vârsta, se suprapun peste schimbările induse de îmbătrânire (7). La nivelul cordului se constată hipertrofia ventriculului stâng (VS), spre deosebire de majoritatea organelor parenchimatoase care tind să se atrofieze odată cu vârsta. Hiper trofiaeste rezultatul creșterii rezistenței la ejecția din VS, din cauza scăderii elasticității și a complianței aortice (8). Microscopic se poate evidenția scăderea numărului de miocite și hipertrofia celor remanente. Nu este definită o
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Silvia Iancovici, Andreea Mitescu, Maria Dorobanțu () [Corola-publishinghouse/Science/91965_a_92460]
-
aproximativ 2-4% pe an. MAV au tendința să se mărească cu înaintarea în vârstă și deseori progresează de la leziuni cu flux mic la naștere, la leziuni cu flux mediu sau crescut la persoanele adulte. Malformațiile arterio-venoase sunt clasificate în: 1. parenchimatoase - subclasificate în: Piale, Subcorticale, Paraventriculare, Combinate; 2. durale; 3. mixte parenchimatoase și durale (rare). Angiografia cerebrală oferă un diagnostic final dar totodată ne permite gradarea MAV după criteriile propuse Spezler și Martin. Această gradare se bazează pe date precum dimensiunea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
înaintarea în vârstă și deseori progresează de la leziuni cu flux mic la naștere, la leziuni cu flux mediu sau crescut la persoanele adulte. Malformațiile arterio-venoase sunt clasificate în: 1. parenchimatoase - subclasificate în: Piale, Subcorticale, Paraventriculare, Combinate; 2. durale; 3. mixte parenchimatoase și durale (rare). Angiografia cerebrală oferă un diagnostic final dar totodată ne permite gradarea MAV după criteriile propuse Spezler și Martin. Această gradare se bazează pe date precum dimensiunea malformației (mică sub 3 cm -1 p., medie 3-6 cm - 2
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
secundare sunt date de hemoragia intracerebrală/subarahnoidiană, în funcție de localizarea și extensia hemoragiei. Evoluția este agravată de apariția hidrocefaliei obstructive prin blocajul drenajului de LCR. Starea clinică și prognosticul sunt corelate cu cauza hemoragiei, distensia ventriculară, prezența HSA și gravitatea leziunii parenchimatoase. TRATAMENTUL Tratamentul IVH constă în primul rând în rezolvarea cauzei: cliparea anevrismului rupt, excizia/embolizarea MAV, excizia tumorii, evacuarea hematomului intracerebral compresiv, controlul HTA, corectarea tulburărilor de coagulare etc. [3], concomitent cu terapia nespecifică a tulburărilor metabolice, cardiovasculare, respiratorii, administrarea
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
Probele de laborator (Hb, număr trombocite, probe de coagulare și VSH) au fost normale. S-a practicat ecografia de părți moi, care a evidențiat voluminoase formațiuni nodulare, etalate din plan hipodermic până la nivelul peretelui posterior, ajungând în contact cu organele parenchimatoase retroperitoneale, cu grosime între 1 și 2 cm, ce infiltrează musculatura dorsală (mușchii paraspinali de partea dreaptă și musculatura intercostală), determină estomparea capsulei hepatice și nu infiltrează capsula renală, disecă pediculul vertebral de partea dreaptă, fără a invada spațiul ependimal
Revista Medicală Română by Adriana Dănilă () [Corola-journal/Journalistic/92289_a_92784]
-
stenoza de arteră renală sau de determinări anormale de laborator, precum hipopotasemia în hiperaldosteronism. Cauzele cele mai frecvente de hipertensiune arterială secundară pot fi grupate în funcție de grupa de vârstă, astfel la copii și adolescenți, până la 18 ani domină boala renală parenchimatoasă, urmată de coarctația de aortă, la adulții tineri, cu vârste cuprinse între 19 și 39 de ani, cele mai frecvente cauze sunt stenoza de arteră renală prin displazie fibromusculară, urmată de disfuncție tiroidiană. În categoria de vârstă între 40 și
Revista Spitalului Elias by ANDREI ROŞU, ALEXANDRA NICORESCU, CARMEN-GABRIELA BARBU () [Corola-journal/Journalistic/92050_a_92545]
-
fi clasificate în funcție de vârstă. Trebuie avut în vedere că aceste categorii nu sunt absolute, diferitele cauze putându-se întrepătrunde. Astfel, la copii și adolescenți (de la naștere și până la 18 ani) cea mai frecventă cauză de HTA secundară este boala renală parenchimatoasă. Aici se pot include glomerulonefritele, anomalii congenitale sau nefropatia de reflux. Uneori hipertensiunea la această grupă de vârstă nu este clinic manifestă, astfel că diagnosticul trebuie să fie unul de excludere. Coarctația de aortă este a doua cea mai frecventă
Revista Spitalului Elias by ANDREI ROŞU, ALEXANDRA NICORESCU, CARMEN-GABRIELA BARBU () [Corola-journal/Journalistic/92050_a_92545]
-
suficient de mult peste doza sau expunerea maximă la om , indicând faptul că aceste efecte au fost limitate sau fără relevanță pentru utilizarea clinică . Acestea au inclus : toxicitate corticosuprarenaliană dependentă de doză ( acumularea pigmentului lipofuscină și/ sau pierdere de celule parenchimatoase ) la șobolan după 104 săptămâni , la doze de 20- 60 mg/ kg și zi ( de 3- 10 ori valoarea medie la starea de echilibru a ASC 11 la doza maximă recomandată la om ) și creșterea carcinoamelor corticosuprarenaliene și adenoamelor/ carcinoamelor
Ro_3 () [Corola-website/Science/290763_a_292092]
-
suficient de mult peste doza sau expunerea maximă la om , indicând faptul că aceste efecte au fost limitate sau fără relevanță pentru utilizarea clinică . Acestea au inclus : toxicitate corticosuprarenaliană dependentă de doză ( acumularea pigmentului lipofuscină și/ sau pierdere de celule parenchimatoase ) la șobolan după 104 săptămâni , la doze de 20- 60 mg/ kg și zi ( de 3- 10 ori valoarea medie la starea de echilibru a ASC 23 la doza maximă recomandată la om ) și creșterea carcinoamelor corticosuprarenaliene și adenoamelor/ carcinoamelor
Ro_3 () [Corola-website/Science/290763_a_292092]
-
suficient de mult peste doza sau expunerea maximă la om , indicând faptul că aceste efecte au fost limitate sau fără relevanță pentru utilizarea clinică . Acestea au inclus : toxicitate corticosuprarenaliană dependentă de doză ( acumularea pigmentului lipofuscină și/ sau pierdere de celule parenchimatoase ) la șobolan după 104 săptămâni , la doze de 20- 60 mg/ kg și zi ( de 3- 10 ori valoarea medie la starea de echilibru a ASC 35 la doza maximă recomandată la om ) și creșterea carcinoamelor corticosuprarenaliene și adenoamelor/ carcinoamelor
Ro_3 () [Corola-website/Science/290763_a_292092]