KorAP: Find »[drukola/base=parietal & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...9 10 11 ...55 >

1,373 matches

Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068

fibre elastice, fibre de colagen, fibre musculare netede) apar modificări de distensibilitate (fig. 4.21). La aceasta se adaugă și intervenția vasomotricității. Influenței exercitate de diversele componente normal prezente în perelele arterial patologic se adaugă acumulările lipidice, fibroza intimei, calcificările parietale, toate aceste modificând proprietățile biomecanice ale regiunii afectate. Impactul structurii asupra biomecanicii arteriale se traduce prin: 1. comportamentul constitutiv complex: perete aproape incompresibil, viscoelatic, cu stress rezidual; nonliniaritate caracteristică. 2. deformare multiaxială, finită. 3. anizotropie. 4. heterogenitate (compoziție celulară și

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
o "complianță oscilatorie" și o "complianța a vaselor mici". Probemele care survin în cursul evaluării complianței/rigidității vasculare sunt în principal următoarele (O'Rourke): 1. în fiecare punct proprietățile elastice ale peretelui arterial sunt nonliniare; 2. în diferite puncte proprietățile parietale fizice și histochimice pot fi diferite; 3. undele de presiune se deplasează pe segmente arteriale lungi și sunt reflectate în unele segmente pentru a interfera ulterior cu unda următoare. Aceasta este explicația utilizării în prezent a numeroși indici-surogat ai rigidității

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
este explicația utilizării în prezent a numeroși indici-surogat ai rigidității arteriale 48: Determinarea PWV este considerată acum metoda cea mai simplă de apreciere a rigidității arteriale 12. Prin estimarea acestui parametru: poate fi evaluat rolul etiologic potențial al scăderii distensibilității parietale; pot fi demonstrate modificări arteriale discrete; poate fi apreciat un marker de risc precoce; pot fi evaluate efectele arteriale ale unor medicamente. Determinarea PWV nu ia însă în considerație diametrele vasculare. Din formula Moens-Korteneg se poate determina valoarea velocității undei

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
raportul volum sistolic/ presiunea pulsului (această estimare nu ia în considerație caracterul pulsatil al circulației sângelui prin artere). Hunziker și colab. stabilesc rolul predictiv al unui indice al rigidității arteriale (elastanța specifică = produsul dintre modulusul elastic Young E și grosimea parietală) pentru riscul de evenimente cardio-vasculare. Structura majorității arterelor este astfel formată încât odată cu creșterea distensiei complianța se reduce, pereții acestora devenind rigizi. Grosimea peretelui arterial este mare (aorta 0.83-1.39 mm la naștere, 1.49-1.59 mm la pubertate

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
nu și a celor musculare 7. Complianța vasculară nu depinde doar de structura peretelui, ea fiind dependentă și de gradul de umplere al vasului. S-a stabilit o relație indirectă între factorii de risc cardiovascular și complianța aortei 44. Rigiditatea parietală arterială este asociată cu reducerea volumului fluxului arterial la nivelul membrelor inferioare la pacienții cu diabet zaharat. În AOMI se constată o reducere semnificativă a complianței arterelor femurale comune comparativ cu grupul de control. Această constatare reamintește faptul că afecțiunea

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
pacienții cu diabet zaharat. În AOMI se constată o reducere semnificativă a complianței arterelor femurale comune comparativ cu grupul de control. Această constatare reamintește faptul că afecțiunea are la bază apariția plăcilor de aterom (atero -) dar și modificări ale distensibilității parietale (-sc eroza). l Complianța arterială este de asemenea un factor important în evaluarea permeabilității grefoanelor arteriale (compliance mismatch). Impedanța arterială este constituită din ansamblul de rezistențe care se opun debitului sanguin pulsatil: rezistențe pure (forțele de frecare) - legea Poiseuille; inerția

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
în evaluarea permeabilității grefoanelor arteriale (compliance mismatch). Impedanța arterială este constituită din ansamblul de rezistențe care se opun debitului sanguin pulsatil: rezistențe pure (forțele de frecare) - legea Poiseuille; inerția la accelerare a masei sanguine; capacitanța sistemului arterial (funcția de elasticitate parietală determinată de proprietățile viscoelastice arteriale). Impedanța se poate calcula cu ajutorul formulei următoare: unde Z - impedanța caracteristică; ρ densitatea sângelui; c - velocitatea undei pulsului; A - aria lumenului vascular; rraza vasului. Milnor (1979) arată că lungimea arborelui arterial și frecvența cardiacă sunt

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
RM fiecare dintre aceste metode prezentând o serie de limite. Practic, utilitatea lor se rezumă la investigarea trecerii de la leziunea endotelială (injurie primară) la disfuncția endotelială (generalizată) și ulterior la modificările regionale/locale determinate de aceasta până la apariția leziunilor arteriale parietale (placa de aterom) și vulnerabilitatea acestora pentru ruptură. S-a spus că, practic, chirurgul vascular tratează în primul rând o leziune fiziologică și nu una anatomică, element care a susținut dezvoltarea explorărilor funcționale în arteriopatia obliterantă. Mult lăudate inițial, aceste

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
Analiza în dinamică a traseului substanței de contrast previne exagerarea importanței leziunilor vasculare. Reducerea progresivă a calibrului vasului "în muștiuc de flaut" până la obstrucția completă din cazul trombozelor poate fi diferențiată de aspectul "în cupolă" întâlnită în embolia arterială. Calcificări parietale pot fi evidențiate în intimă și în medie. În cazul anevrismului de arteră poplitee se poate observa semnul “dog leg” (deformare în unghi ascuțit al lumenului arterei poplitee asociată sau nu cu dilatarea arterei). 2. Localizarea leziunilor (topografie). Afectarea femuro-poplitee

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
media severității stenozelor la fiecare sediu lezional cu calcularea unui scor numit “indice de extindere a aterosclerozei”: scor 0 - normal; scor 1 - prezența a 1 sau 2 plăci; scor 2 - peste 2 plăci; scor 3 - peste 2 plăci cu neregularitate parietală continuă. Poziția extremă o adoptă Sullivan care (pentru afectarea coronariană) adună proporția de leziuni aterosclerotice din fiecare teritoriu vascular cuantificând procentul de stenoză (sau diametrul absolut al lumenului) ca o variabilă continuă 17. Abordarea globală a cuantificării conduce la calculul

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
sediului leziunii. 2. Identificarea numărului leziunilor - leziuni unice sau multiple. 3. Analiza geometrică a arterei: rază, lungime, unghiul bifurcațiilor. Raportul arteră principală artere secundare (modificări în aria de secțiune la nivelul bifurcațiilor) reprezintă un determinant important al diferențelor în stresul parietal de forfecare (wall shear stress), unghiul de bifurcare fiind un parametru mult mai puțin important pentru acest stress (Ethier și colab.). Analiza cantitativă a leziunilor. Cuantificarea are ca obiectiv abordarea severității segment specifică (segmente analizate categorial, exponențial sau continuu). Analize

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
acest stress (Ethier și colab.). Analiza cantitativă a leziunilor. Cuantificarea are ca obiectiv abordarea severității segment specifică (segmente analizate categorial, exponențial sau continuu). Analize dimensionale. Deoarece operăm cu proiecții 2 D ale arterei practic utilizăm “distanțe” între cele 2 borduri parietale nu “diametre”. După construirea liniei de centru a lumenului diametrele vor fi măsurate prin construirea de linii perpendiculare pe linia de centru, “distanța” calculându-se între punctele unde linia diametrului intersectează fiecare din cele două borduri arteriale. Analiza cantitativă a

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
poziționarea transductorului coaxial cu vasul pentru că planul de scanare este perpendicular pe axul vasului ceea ce face cu atât mai dificilă menținerea poziției coaxiale cu cât este mai larg vasul (poziția oblică a transductorului duce la o îngroșare artefact a structurilor parietale). Interpretare: Evoluția USIV face ca afirmația lui Mahan să fie extrem de exactă: “angiografia oferă doar o imagine a siluetei vasculare, în schimb USIV ne oferă posibilitatea de a defini limitele plăcii ateromatoase și de a obține o imagine completă pe

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
pentru că hematiile generează în mod spontan semnale de mică intensitate. Actualmente sunt disponibile două tehnici 18: 1. Tehnica de imagistică clasică. Sângele circulant în mod laminar nu are semnal. Există deci un contrast natural între peretele și lumenul vasului. Plăcile parietale au un semnal intermediar. Zonele calcificate sunt vizualizate cu dificultate din cauza lipsei de semnal. 2. Tehnica de angiografie cu rezonanță nucleară. Vizualizează fluxul sanguin circulant. Metodă promițătoare pentru câmpuri de talie mică. Pot fi obținute imagini ale axelor arteriale analoge

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
baza cărora se pot efectua studii CFD. Avantaje Dezavantaje tehnică neinvazivă; calitatea examenului alterată (segment aorto-iliac) prin artefacte de origine respiratorie sau prin peristaltismul intestinal; absența radiațiilor ionizante; imagini fals pozitive create de fluxul turbulent confundat cu tromb mural, plăci parietale; caracterizare superioară a țesutului moale; acoperire insuficientă în cazul segmentelor vasculare lungi; permite arteriografia fără substanță de contrast; preț prohibitiv. utilă la pacienții cu insuficiență renală (fără substanță de contrast); permite a realiza imagini în trei planuri. Indicații: evaluarea arterelor

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
în spirală această dispunere fiind determinată probabil de două elemente anatomice: curbura vasului la nivelele respective (cu afectarea hemodinamicii locale); modificările bruște ale rigidității țesuturilor perivasculare. Explorarea in vivo a leziunilor aterosclerotice precoce a început prin studii morfologice (evidențierea îngroșării parietale în zonele cu stress de forfecare redus - Zarins, 1983) continuând cu studiile angiografice (evaluarea ZDF - zones of delayed contrast filling - și a ER - edge roughness Smedby, 1993). Toate aceste cercetări au dobândit coordonate noi odată cu implicarea în cercetare a analizei

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
variabilitate a direcției vectorului de velocitate. Placa, având originea pe curbura internă a arterei, crește într-un mod circumferențial interesând eventual și curbura externă. Simulările pe computer evidențiază clar efectul curburii asupra mecanicii fluidelor în artere confirmând prezența unui stres parietal de forfecare redus și a fluxului helicoidal secundar adiacent curburii interne a vasului. În fig. 6.2 este prezentată reprezentarea grafică longitudinală a ariei de secțiune pentru fiecare segment analizat al arterei femurale superficiale. Linia dreaptă de deasupra curbei reprezintă

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
ale fluxului pulsatil cu ajutorul RMN într-un model idealizat de aortă abominală în condiții de repaus. 1994 - JE Moore dovedește faptul că îngroșarea intimală în aorta abdominală distală se corelează pozitiv cu oscilația stressului de forfecare și negativ cu stressul parietal mediu de forfecare. 1995 -Ch. Taylor analizează un flux stabil într-un model de aortă abdominală în condiții de repaus și efort - observă o regiune de recirculare a fluxului și stress parietal de forfecare redus la nivelul peretelui aortic posterior

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
oscilația stressului de forfecare și negativ cu stressul parietal mediu de forfecare. 1995 -Ch. Taylor analizează un flux stabil într-un model de aortă abdominală în condiții de repaus și efort - observă o regiune de recirculare a fluxului și stress parietal de forfecare redus la nivelul peretelui aortic posterior infrarenal care apare în repaus și dispare la efort. 1995 - M. Lei et al studiază rolul gradientului de stress parietal de forfecare în aterogeneză. 1995 - Ch. Taylor decrie fluxul pulsatil într-un

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
repaus și efort - observă o regiune de recirculare a fluxului și stress parietal de forfecare redus la nivelul peretelui aortic posterior infrarenal care apare în repaus și dispare la efort. 1995 - M. Lei et al studiază rolul gradientului de stress parietal de forfecare în aterogeneză. 1995 - Ch. Taylor decrie fluxul pulsatil într-un model al aortei abdominale la repaus și efort moderat. 1995 - K. Perktold și Rappitsch studiază interacțiunea fluid-structură (prin FEMmetoda elementelor finite). 1996 - H. Kunov descrie o metodă de

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
pulsatil într-un model al aortei abdominale la repaus și efort moderat. 1995 - K. Perktold și Rappitsch studiază interacțiunea fluid-structură (prin FEMmetoda elementelor finite). 1996 - H. Kunov descrie o metodă de analiză a timpului de rezidență a particulelor la nivel parietal. 1997 - Proiectul ViVa (Virtual Vascular Project) este inițiat de către grupul european EUREKA 1. Un program care efectuează analiza CFD este numit uzual “solver” și generează rezultate numerice prezentate ca o listă de numere ce reprezintă parametrii calculați (velocități, presiuni, stressuri

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
din ceea ce poți face și recunoaște limitele”. Modelarea fluxului prin artere este dificilă, în principal, deoarece: sistemul prezintă numeroase ramificații, fiecare bifurcație fiind sursa unor distorsiuni majore ale fluxului (ramificările, bifurcațiile și curburile arteriale sunt regiuni cu flux complex); structura parietală arterială este implicată prin distensibilitate în stabilizarea fluxului iar viscoelasticitatea joacă rol în atenuarea undei pulsului prin cele două tipuri de fibre (elastină și colagen); pulsatilitatea arterială asigură variația fluxului în timp (val în aorta ascendentă apoi reducerea sub jumătate

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
de arborizație fiind creat prin adăugarea de noi segmente și optimizarea arborizației în funcție de scopul precizat (volum minim pentru o normă stabilită de bifurcare) rezultând structuri realiste similare mulajelor obținute prin coroziune a arterelor reale. Modelarea materialelor din peretele arterial. Complianța parietală are efecte semnificative asupra fluxului sanguin arterial astfel încât modelarea realistă a arterei cuprinde, în afara preocupării pentru utilizarea unor geometrii arteriale reale și a unor condiții adecvate de flux, luarea în considerație și a complianței parietale 11. Ecuația de bază pentru

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
materialelor din peretele arterial. Complianța parietală are efecte semnificative asupra fluxului sanguin arterial astfel încât modelarea realistă a arterei cuprinde, în afara preocupării pentru utilizarea unor geometrii arteriale reale și a unor condiții adecvate de flux, luarea în considerație și a complianței parietale 11. Ecuația de bază pentru mișcarea parietală este: ( unde h - grosimea peretelui; ρw - densitatea peretelui; E - modulusul Young, νraportul Poisson; r - raza vasului; P - presiunea; λ deplasarea peretelui. Peretele arterial poate fi considerat: rigid (modulus de elasticitate care tinde la

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
efecte semnificative asupra fluxului sanguin arterial astfel încât modelarea realistă a arterei cuprinde, în afara preocupării pentru utilizarea unor geometrii arteriale reale și a unor condiții adecvate de flux, luarea în considerație și a complianței parietale 11. Ecuația de bază pentru mișcarea parietală este: ( unde h - grosimea peretelui; ρw - densitatea peretelui; E - modulusul Young, νraportul Poisson; r - raza vasului; P - presiunea; λ deplasarea peretelui. Peretele arterial poate fi considerat: rigid (modulus de elasticitate care tinde la infinit); flexibil (modulus de elasticitate finit). Pentru

Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]