3,503 matches
-
este Tudor-Tîrgu Jiu. Să ne ajute cel de Sus." Simți cum i se usucă gura. Totul se învălmăși în mintea lui, acum chiar că i-ar trebui un pahar cu apă. Cantacuzino era în posesia unui secret de gradul zero, parola garnizoanei pe două zile, două zile anume hotărîte pentru acțiunea grupului de la Arsenal, cu siguranță. Nu era o glumă, nu era o mascaradă, un carnaval. Era un complot în toată legea, periculos și cu un mare sprijin chiar dinlăuntrul puterii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
anume hotărîte pentru acțiunea grupului de la Arsenal, cu siguranță. Nu era o glumă, nu era o mascaradă, un carnaval. Era un complot în toată legea, periculos și cu un mare sprijin chiar dinlăuntrul puterii care urma să fie răsturnată! Arătîndu-i parola, Cantacuzino i-a demonstrat ca el și complotiștii sînt de fapt stăpîni pe situație, că lovitura plănuită este de fapt o formalitate, oameni puternici o așteaptă. Basarab Cantacuzino intră aducînd pe palme o tavă pe care se afla un pahar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
o extremă gravitate și importanță. Trebuie să decidem acum și aici cînd vom acționa. Nu ne rămîn decît cîteva ore, o zi poate. Avem la dispoziție planul de acțiune, oamenii repartizați după obiective, într-un ceas pot fi în posesia parolei de mîine și poimîine. Totul este de partea noastră, nu avem decît să începem. Vom răzbate sau vom pieri!" Inginerul Corvino a propus ca dată a acțiunii ziua de mîine, înțelegeți, mîine dimineață la ora șase, înainte de a veni lumea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
O zărise Într‑o seară târzie a anului o mie nouă sute nouăsprezece, de cum debarcase de pe Franken, În Hamburg. Era o seară cenușie de noiembrie, iar felinarele străzii clipeau În ceață. A doua zi urma să intre În legătură cu Apparatul (printr‑o parolă prestabilită), iar până atunci trebuia să treacă neobservat, să nu se remarce prin vreun gest, vreo vorbă, prin ținută Între sutele și miile de marinari care debarcaseră În acea zi. Ieșise pe „strada păpușilor“ laolaltă cu camarazii săi abțiguiți - dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
cizma sa de husar căreia Îi fusese desprins pintenul. „Domnilor, sunt gata!“ Aleasă anume pentru simplitatea‑i cazonă, scurtă ca ordin, fermă precum o sabie trasă din teacă, dar atât de rece, acel enunț trebuia să fie pronunțat ca o parolă, fără patos, ca atunci când spui după o beție: „Noapte bună, domnilor!“. Deși atunci i se păru că nu‑i prea reușise. Vocea Îi era pură și sonoră, silabele tăioase, mesajul simplu, dar Întrucâtva Înmuiat, ca o plesnitură. Din ziua În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
Întunecoase unde mirosea a cerneală tipografică, se tipăreau pamflete de culoarea sang de beuf și se Întocmeau documente de identitate false, cu nume teribil de fanteziste. Era o viață plină de capcane, de pericole și de exaltări, când, conform unei parole prestabilite, erau găzduiți tipi bărboși și fete cu mâini clorotice care, din superbe mantouri de blană, scoteau pistoale deloc feminine. Un astfel de tip bărbos, cu ochi incandescenți, care, după o noapte de veghe, fumând pe Întuneric, va denunța În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
ar fi sesizat nemulțumirea, ori el era relaxat, se aplecase către sine cu destulă minuțiozitate, acum ajunsese cu relatarea la viața lui de zi cu zi, îl auzi spunând: Dimineața roua e foarte rece. Și vorbele lui sunau ca o parolă. Ce minunat să poată exista o zi ca aceasta! Dimitrie se încălzise și-și descheiase sacoul. La pantalon purta curea lată, abdomenul îi era suplu, se vedea că acordă atenție condiției sale fizice, contactul zilnic cu soarele, cu vântul îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
pe post de Jdanov și după legile lui Jdanov. La Iași, Mișa Novicov pe post de Răutu. Pentru opozanți folosea apelative grele: burjui, trădători, mișei, ielemente ostile, contaminate de "bacilul Atlanticului". "Să lovim fără cruțare în dujmani", decreta Mișa, port parola Centrului. Titlul întreg al almanahului (ales de proful ilegalist, cel cu "reacționarul Maiorescu") era "Pentru pace și cultură. Luptăm". Si dă-i si luptă, neicusorule. De sarcină s-au achitat, de vreme ce jalnicul almanah a devenit revistă. În '55, "Iașul" mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
răspunde Roja, povestioară comună, noi o să ne ocupăm de altceva, nu simți că s-a schimbat aerul? Articole de cosmetică, drogherii, o farmacie, citește literele multicolore răsucite în acolade, Crinul, Ghiocelul, Violeta. Astea ar fi numai bune de nume conspirative, parole sau nume de cod, nu ți se pare? — Nu era cazul să vă înghesuiți toți trei pe bancheta din spate, zice șoferul, mai era un loc în față, le face semn. — Nu-ți face griji, i-o întoarce nepoliticos Curistul
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
să-l certe domnul Președinte. — Puteți să-mi spuneți orice, eu nu cred nimic pînă nu mă conving singur, zice Sena. — Atunci n-ai decît să aștepți în mașină, zice domnul Președinte sărind sprinten pe trotuar, dacă intervine ceva știi parola, îi amintește. După cîte mi-au văzut ochii, începe Sena să pună cap la cap gîndurile ce-i trec pin minte, slabă încercare de a induce pe cineva în eroare! De-a lungul celor opt, nouă luni de cînd îi
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
emită primele ordine, să facă manevre cu taburile la Palat, să ceară împrăștierea primelor grupuri de pe bulevard. Vi s-a urît cu binele, au început să-i treacă prin ciur pe toți, fiecare trebuia să se legitimeze, să bolborosească o parolă sau să fluture vreun însemn, care nu știți despre ce e vorba, hai, ușcheala, cît încă mai aveți ocazia, dacă vă e dragă viața. Cam pe unde eram eu la ora asta? încearcă Roja să-și amintească, pe undeva la
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
sub amenințarea armelor, fiind nevoiți să păstreze o anumită distanță de siguranță de la poartă, se grupaseră în semicerc înaintea soldaților. Înarmat? Neînarmat? Nici să nu vă treacă prin cap pifanilor să mă atingeți că vă ia mama dracului. Na-vă parola și lăsați-mă să intru, numai așa poți să răzbești dacă nu vrei ca pînă la Dumnezeu să te mănînce sfinții. Nu trebuie să le dai timp să se dumirească, pînă să-și dea ei seama că au fost fraieriți
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
E abia în Drumul Taberei, vine încoace ca să monteze nu știu ce aparate, camere de luat vederi sau așa ceva, dar cineva îi tot pune bețe în roate, s-ar putea să întîrzie puțin, începe Santinelă să turuie. — Tocmai de aceea cere-i parola, spune-i că nu mai poți aștepta și gata, îl întrerupe Gulie. O să vă întîlniți voi înăuntru mai tîrziu. — Dacă ar fi fost așa de simplu, crezi că n-aș fi făcut-o pînă acuma? se apără Santinelă. O ține
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
și așa i s-au dat deja cîteva planuri peste cap. Nu mai e sigur nici dacă o să-l lase să vorbească cu țara în direct. Zice că e posibil ca domnul Președinte sau Mortăciune să fi schimbat între timp parola. Cică de cînd și-a luat Picioruș de Ghips mîna de pe situație. — Te pomenești că și-a găsit chiar acum momentul să-ți țină morală, zice Gulie. Dacă nu te ține, nu te ține. Numai să nu vii mai încolo
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
nici cel mai mic gest care ar fi putut să dea de bănuit, observ că sînt cu glonț pe țeavă, cu atît mai bine, înseamnă că zona e fierbinte, că merită să-ți încerci norocul, să vînturi nenorocita aia de parolă în stînga și-n dreapta pînă se obișnuiește toată lumea cu tine și te lasă intri peste tot după pofta inimii, să le sufli în ceafă cameramanilor, să-ți bagi nasul în ciornele aruncate la gunoi, să intri în vorbă cu
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
asupra Aeroportului Internațional Otopeni. Băieții au fost treziți pe la trei dimineața, armele li s-au împărțit pe la cinci, și în timp ce luau micul dejun li s-a făcut un instructaj scurt din care nu s-au ales cu nimic clar în afara parolei pe care le-a comunicat-o locotenentul care comanda subunitatea. Camioanele erau gata de plecare, așteptau de aproape o jumătate de oră cu motoarele pornite. Militarii au urcat pe rînd pe platforme și s-au înghesuit pe băncile de sub prelate
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
înghesuit pe băncile de sub prelate. După ce s-au verificat efectivele, au părăsit incinta Școlii și au luat-o cu viteza melcului spre nord, pe Șoseaua Națională. După mai puțin de un kilometru, ajung la primul punct de control. Se schimbă parolele, li se ordonă să coboare fiecare pe carosabil, sînt identificați și apoi lăsați să și continue drumul. Pînă să ajungă la ultima intersecție și să cotească pe drumul spre Aeroport, mai dau peste încă două filtre identice, care transmit Marelui
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
au strigat și mai tare: „Radu s-o țucat cu Richi, Richi s-o țucat cu Radu!“ Iar acum, În noiembrie ’89, Între căderea lui Honecker și congresul lui Ceaușescu, Într-o sală Înghețată a culturii sindicale, tocmai asta fusese parola de recunoaștere: „Ne jucam cînd eram mici, m-ai pus o dată să Închid ochii...“ Nu continuase, simțind că nu se poate să nu-mi amintesc. Sărutul acela furat și nevăzut de cei șapte ani ai ei era tot ce aveam
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
se spusese nimic la urcarea lui Isaia) până pe pământ. În fiecare cer, Preaiubitul își schimbă înfățișarea, confundându-se cu unul dintre îngerii cerului respectiv. Camuflarea dovedește caracterul docetist al textului. În plus, la fiecare cer i se cere câte o parolă de intrare. Dar cel mai șocant episod, pentru un creștin ortho-dox, îl constituie nașterea. La două luni după ce rămâne însărcinată, Maria constată cu uimire că burta i s-a retras, în timp ce Iosif are viziunea nașterii fiului său, Isus. Prin urmare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
că dacă ar fi o medalie de câștigat numai lui i-ar fi putut fi prinsă în piept. Cu Ucu fusesem un fel de amic, pentru că numai mie îmi povestea despre gagici, eu eram singurul lui poștaș secret care ducea parole la domiciliul doamnei Valy, nevasta băcanului din colț, care mă plătea generos și nu mă lăsa să plec până când nu repetam de foarte multe ori răspunsul ciudat, criptat desigur, și aproape că tremuram ca insul acela din fabula lui Esop
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
scatoalce și mi-a recomandat să nu-i mai calc pragul doamnei Valy, lăsându-mă, doar pentru puțin timp, fără sursă de câștig, pentru că Ucu, întreprinzător cum era, și-a găsit o altă duduie către care căram și mai dihai parolele. Acum, Ucu, se vede treaba, mă lăsase șomer pe relația parolelor. Plecase de câteva luni în armată, dăduse de veste că va veni într-o permisie, îmbrăcat la patru ace verzi, să moară cartierul, nu alta, dar, deși era parolist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
doamnei Valy, lăsându-mă, doar pentru puțin timp, fără sursă de câștig, pentru că Ucu, întreprinzător cum era, și-a găsit o altă duduie către care căram și mai dihai parolele. Acum, Ucu, se vede treaba, mă lăsase șomer pe relația parolelor. Plecase de câteva luni în armată, dăduse de veste că va veni într-o permisie, îmbrăcat la patru ace verzi, să moară cartierul, nu alta, dar, deși era parolist de felul lui, s-a întors în coșciug. Venise însoțit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
pe creștet. Iar mama lui Ucu, ieșită și ea în prag, a început să strige disperată: "Criminalilor, mi-ați omorât băiatul!" Soldații au intrat cu Ucu în apartament, în vreme ce eu, ca și cum ar fi trebuit să preiau de la Ucu încă o parolă, i-am urmat, deși zâmbetul în draci al civilului îndrăgostit de mine îmi spunea imperativ că asta nu era cea mai bună decizie a vieții mele. Atunci când doi dintre soldați s-au așezat la cele două capete ale sicriului, în timp ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
am spus că nu există nimeni mai nimerit pe lume decât prietenul meu soldat, ca să-i povestească toată istoria. Când m-am uitat mai bine, flăcări asemănătoare jucau și în ochii doamnei Valy. Erau aceleași flăcări care ardeau pe vremea parolelor lui Ucu, și mi-am dat seama că rezolvasem dintr-un foc mai multe ecuații, cum începusem să pricep, la școală, că se numesc lucrurile complicate ale vieții. Fiecare în parte a ținut să-mi spună două secrete. Soldatul m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
amicul lui, soldatul mărturisitor, însă mi-am dat seama că Ucu s-a prins de fază, pentru că, la sfârșit, mi-a spus cam așa: "Asta e viața, piciule, prietenul meu e de milioane, Valy știe o mie și una de parole, iar când se găsește și unul ca tine, poștaș pentru toate parolele lumii, fericirea este ca și asigurată..." Și pe când Ucu schimbase registrul, trecând la povestea cu plumbii care-l ciuruiseră, civilul prieten s-a apropiat de mine, gata-gata să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]