545 matches
-
socială și protecție a copilului. Valorificînd propria sa experiență și conjugînd această expertiză acumulată în ani de implicare în comunitate cu o competență interdisciplinară care reunește deopotrivă perspectiva sociologică, psihologică, antropologică, teologică, istorică și juridică, autorul pledează pentru o relație partenerială între preot și instituțiile abilitate ale statului, care poate spori efectiv eficacitatea intervenției. Totodată, cercetarea deopotrivă calitativă și cantitativă ce însoțește registrul teoretic al volumului consolidează conturul unei lumi românești care continuă să fie ancorată în rădăcinile tradiției și care
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
unde acestea pot beneficia de servicii sociale, suport psihologic, suport și consiliere în vederea dezvoltării abilităților privind îngrijirea copilului și autogospodărire, formarea deprinderilor de igienă personală, asigurarea hranei zilnice. Pentru derularea în bune condiții a programelor din cadrul acestui serviciu, în urma convenției parteneriale din 17 martie 2008, au venit ca parteneri: * Consiliul Județean Caraș-Severin sumele alocate au fost utilizate după cum urmează: cheltuieli de întreținere (energie electrică, gaz, apă, salubritate etc.); * Primăria Caransebeș a finanțat componenta din bugetul proiectului destinată fondului de salarii pentru
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
alte țări ale Europei). 3. Operaționalizarea conceptelor Măsurare Gradul de implicare al Bisericii în activitatea DGASPC Trei factori măsurabili 1. Prezența formală a preoților în DGASPC 2. Prezența unor spații destinate actului de cult al Bisericii în cadrul DGASPC 3. Caracterul partenerial propriu raporturilor Biserică-DGASPC 4. Obiective generale: 4.1. Examinarea sistematică a implicării formale a Bisericii în cadrul instituțiilor publice de ocrotire a copilului din România 4.2. Analiza comparativă a implicării formale a Bisericii în cadrul instituțiilor publice de ocrotire a copilului
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
în România și în alte state ale Europei 5. Obiective specifice: 5.1. Studierea ponderii implicării preoților în cadrul DGASPC; 5.2. Investigarea prezenței asocierilor simbolice cu valorile și practicile religios-creștine pentru beneficiarii instituționalizați din DGASPC; 5.3. Examinarea naturii caracterului partenerial propriu raporturilor din Biserică și DGASPC; 5.4. Analiza interregională a specificului implicării Bisericii în activitatea DGASPC; 5.5 Explorarea particularităților naționale în structurarea relației Biserică-instituții specifice de protecție a copilului (relație Stat-Biserică în asistența socială). 6. Ipotezele cercetării: * Ipoteza
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
România incidența implicării preoților este majoritară. * Ipoteza 2: Centrele de plasament din cadrul DGASPC la nivel de România au realizat spații destinate actului de cult într-o pondere consistentă. * Ipoteza 3: Raporturile reciproce dintre Biserică și DGASPC se structurează pe tipare parteneriale consistente * Ipoteza 4: Distribuirea regională a modalității de implicare a Bisericii în activitatea DGASPC se structurează similar * Ipoteza 5: Implicarea Bisericii în activitatea instituțiilor specifice de protecție a copilului se structurează distinct în România / statele vest-europene. Culegerea informațiilor și primirea
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
realizată printr-un act de subiectivitate personală, ci vom vedea mai jos este datorată în mare măsură parteneriatelor încheiate între Biserica locului și DGASPC de la nivelul județului respectiv. Ipoteza 3: Raporturile reciproce dintre Biserică și DGASPC se structurează pe tipare parteneriale consistente Situația relațiilor dintre DGASPC-uri și Biserica locală la nivelul României, potrivit cu expunerea grafică, arată în felul următor: Graficul 11. Relația DGASPC-urilor cu Biserica locului la nivelul României Privitor la relația DGASPC-urilor cu Biserica locului (însemnând legături
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
formală nesistematică; 3. nicio colaborare absență colaborare. Graficul 12. Validarea Ipotezei 3 Ipoteza 3 este validată științific prin intermediul prezentării grafice de la Graficul 12. Raporturile de colaborare reciprocă dintre instituția DGASPC a județului respectiv și Biserica locului se structurează pe tipare parteneriale consistente. Avem aproape 2/3 dintre județe cu parteneriate formale sistematice, iar restul cu colaborare formală nesistematică, excepția fiind județul Vâlcea, care nu are nicio formă de colaborare între cele două. Ipoteza 4: Distribuirea regională a modalității de implicare a
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
de interese cele mai diverse, dacă este garantul finalităților, obiectivelor și activităților împărtășite de către cei mai mulți dintre concitadinii săi, dacă este un manager capabil să facă interdependente și coerente politica, economia, sociocultura, dacă stăpânește cu măiestrie cele mai cu miză jocuri parteneriale, dacă este un strateg capabil să construiască o viziune colectivă a locului orașului în lumea actuală mondializată, în care decidenții se înmulțesc, aparatul municipal crește și ... izolează cetățenii. Primarii orașelor actuale nu mai au prerogativele de a enunța singuri interesul
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
valorificarea certitudinilor și a informației, obținută sub forma unor experiențe sau Învățăminte. În funcționarea unor asemenea organizații, determinante sunt procesele desemnate generic prin sintagma celor “3 i”, respectiv inovare (crearea de cunoștințe noi), Învățare (asimilarea de cunoștințe noi) și interactivitate partenerială referitoare la cunoaștere. Cunoașterea reprezintă un concept care atrage, de regulă, numeroase discuții și controverse. Informația este formată din date organizate, În timp ce cunoașterea este abilitatea de a utiliza informația În mod efectiv, acordându-i sensul de structuri cognitive care ghidează
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
valorificarea certitudinilor și a informației, obținută sub forma unor experiențe sau Învățăminte. În funcționarea unor asemenea organizații, determinante sunt procesele desemnate generic prin sintagma celor “3 i”, respectiv inovare (crearea de cunoștințe noi), Învățare (asimilarea de cunoștințe noi) și interactivitate partenerială referitoare la cunoaștere. Cunoașterea reprezintă un concept care atrage, de regulă, numeroase discuții și controverse. Informația este formată din date organizate, În timp ce cunoașterea este abilitatea de a utiliza informația În mod efectiv, acordându-i sensul de structuri cognitive care ghidează
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
contextului social în care trăim. Noile realități sociale și profesionale cer flexibilizarea rolurilor și translația dinspre un model patriarhal de socializare și relaționare de gen, bazat pe valorizarea inegală/ierarhizarea genurilor, încă dominant în multe societăți europene, spre un model partenerial, construit pe flexibilizarea rolurilor de gen și valorizarea egală a acestora, ca și a atributelor, a capacităților/competențelor sociale și profesionale feminine și masculine. În societatea românească actuală coexistă și se confruntă modele de feminitate și masculinitate concurente, insuficient conturate
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
inegal, statul trebuie să învețe să-și recalibreze puterea în relația cu marile afaceri și cu instituțiile politice internaționale, și să-și manevreze flexibil autoritatea între granițele proprii. Întărirea poziției politice și suveranitatea față de ceilalți actori sociali înseamnă diversificarea modelelor parteneriale. Oricum, puterea statului nu poate crește decât stimulată de contraputerea celorlalți actori și, în mod deosebit, de critica puterii exercitată de către societatea civilă. În această relație, statul și actorii sociali, instituționalizați sau nu, își consolidează reciproc existența și eficiența. Fenomenul
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
interpretări echivoce: pentru 95% dintre manageri și 83% din personalul de execuție, noțiunea "parteneri" face referire clară la agențiile guvernamentale cu care firmele întrețin relații strânse. ONG și alți reprezentanți ai societății civile sunt foarte puțin vizibili în potențialul relațiilor parteneriale (9%, manageri vs. 1% personal execuție). Această stare de fapt, din punctul nostru de vedere, se datorează (i) rolului coercitiv autorizat al agențiilor guvernamentale (de la amenzi până la dispunerea suspendării activității și închiderea firmei) și (ii) din cauza slabei reprezentări a societății
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
a victimei. 8. Principiul centrării pe persoană. Acest principiu presupune centrarea pe nevoile persoanei și implicarea ei activă în toate deciziile ce o privesc. 9. Principiul parteneriatului. Politica în domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie trebuie să includă mecanisme parteneriale: grupurile și organizațiile reprezentative (comunitate locală, organizații nonguvernamentale, organizații ale grupurilor cu risc etc.) trebuie implicate în procesul de proiectare a politicilor în domeniu. 10. Principiul abordării multidisciplinare. Asigurarea accesului beneficiarilor la servicii, în funcție de nevoile identificate, într-o abordare multidisciplinară
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
ce preț să o abordeze. Am argumentat că o exploatare mai sofisticată a politicii de momeli și amenințări asociată cu ajutoarele și împrumuturile internaționale este un act necesar, deși nu suficient, și că definirea terenului comun necesar obținerii unei abordări parteneriale cu națiunile beneficiare ar trebui să rămână o prioritate diplomatică. (218) Deși procesul de tranziție nu poate fi grăbit, poate fi ajutat pe parcurs. Prin urmare, semnele apariției, în 2003, a unui potențial acord între țările donatoare și cele beneficiare
Corupţia politică : înăuntrul şi în afara statului-naţiune by Robert Harris [Corola-publishinghouse/Science/932_a_2440]
-
a intereselor acestora într-o societate cu mare deficit de parteneriat de gen și crase inegalități de șanse în privința accesului la putere și resurse publice. Aparent PIN este un „partid” care se opune ideal modelului patriarhal: conducerea sa este 50% partenerială, chiar dacă partea ei feminină este în poziție formal secundă. Înaintașele noastre care au făcut un veac de eforturi pentru recunoașterea drepturilor civile și politice ale femeilor din această țară ar putea jubila la gândul unui perfect tandem de gen. Ce
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
și feminiștii din Vest au acționat pe mai multe coordonate: a) au introdus încă acum 40 de ani studiile de profil, atât pentru ca să cerceteze situația socială, politică și culturală a femeilor, cât și pentru a produce oferte de valori publice parteneriale, androgine și ginomorfice; b) au făcut proiecte politice pentru combaterea sexismului în mass-media, educație, guvernare; c) au făcut mișcări ample pentru diferite categorii de drepturi, de tipul „Reclaiming the night” (împotriva violurilor și asalturilor sexuale) sau „Our bodies, ourselves” (împotriva
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
și comprehensive (A. Miroiu, 2001), În schimb, guvernanța 3 este o „altfel de guvernare”, o alternativă la acțiunea guvernamentală, care vizează (re)distribuirea puterii În spațiul public printr-o renegociere a autorității și o abordare incrementală a deciziei În rețele parteneriale: parteneriate sociale (guvern - patronat - sindicate), parteneriat public-privat (structuri de stat - mediul de afaceri) sau parteneriat civic (autorități publice - societate civilă). Negocierea colectivă a deciziei fundamentează o nouă perspectivă asupra puterii, o dispersare a autorității publice prin rețele interactive și se
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
asupra modului de efectuare a prelucrărilor în cadrul postului de lucru anterior, pentru a putea adăuga propriile prelucrări și de a pregăti controlul pe care îl va efectua postul de lucru următor; controlul ierarhic, exercitat pe fiecare nivel de responsabilitate; controlul partenerial, care se realizează prin delegarea unor competențe între diferitele paliere de responsabilitate. Alături de aceste forme de control intern, atașate intrinsec activităților curente ale fiecărui post de lucru, managerul poate stabili și alte forme de control intern care intră în lanțul
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
Controlul monitorizat de UCASMFC, în structura căruia avem: (1) Controlul procedural, care trebuie să acopere între 50-90% din totalul activităților de control care se organizează în cadrul entităților. Controlul procedural cuprinde autocontrolul cu formele lui: controlul mutual, controlul ierarhic și controlul partenerial, respectiv fostul control operațional și control concomitent, care trebuie să fie implementat în procedurile de lucru operaționale. Procedurile operaționale de lucru trebuie să conțină integral cadrul normativ care reglementează domeniul, activitățile de control disipate pe fluxul proceselor, responsabilitățile și documentele
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
apărare colectivă, gestionarea crizelor și securitatea prin cooperare".715 Având în vedere diferența de capacități politico-militare dintre ONU, NATO și UE, în măsura în care se identifică în mod real obiective comune în regiune, fiecare organizație ar trebui să promoveze și dezvolte programe parteneriale astfel încât să devină operaționale și funcționale în contextul conflictual al Orientului Mijlociu. 3.3.3. Uniunea Europeană și strategia de securitate pentru Orientul Mijlociu Conflictele regionale înregistrate în anii 1990, alături de luptă împotriva terorismului internațional, i-au determinat pe liderii europeni să
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Politică Europeană de Vecinătate a fost construită pe structura Strategiei de Securitate Europene (2003), transformarea și adaptarea periodica (aș putea spune) a formulei de parteneriat euro-mediteranean (și implicit euro-palestinian și euro-israelian) demonstrând interesul evident al Uniunii Europene în coagularea raporturilor parteneriale cu state care, chiar dacă nu sunt poziționate din punct de vedere geografic în vecinătatea apropiată, constituie elemente importante și deloc de neglijat în viziunea economico-politico-militară a organizației europene. Deși, în esență, Politica Europeană de Vecinătate înlocuiește Parteneriatul Euro-Mediteranean această reia
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
de dezvoltare economică, ar trebui să se bucure de un statut special în relațiile sale cu UE, pe bază de reciprocitate și interes comun";747 astfel, odată cu adoptarea Planului de Acțiune UE/Israel s-au pus bazele unei noi relații parteneriale care să ajute la promovarea stabilității, securității și bunăstării în întreaga regiune.748 Principiul condiționalității pozitive se regăsește și în Planul de Acțiune UE/Israel, implicarea europeană în respectarea priorităților convenite depinzând în egală măsură de gradul de angajament față de
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
care ne-am angajat: Afganistan, Irak, Bosnia? Mihai-Răzvan Ungureanu: Bosnia și Herțegovina este alt caz, este UE. Politica noastră este politica celui care s-a angrenat în operațiuni multinaționale, nu cu gândul de a valorifica politic sau propagandistic o cooperare partenerială, ci de a susține în modul cel mai serios, mai autentic al cuvântului reconstrucția unui stat care, înainte de a avea prezența unei forțe multinaționale, producea terorism sau era o sursă de insecuritate politică sau militară. Acesta e cazul Afganistanului și
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
și o societate de comunicații. - Din punct de vedere al politicii în societate, în relația dintre sexe, se profilează un sistem postpatriarhal. în familie, în viața profesională și în sfera publică se dezvoltă în mod clar o mai extinsă relație partenerială dintre bărbat și femeie. - Din punct de vedere al culturii politice, ne îndreptăm către o cultură postideologică. în viitor, ea va fi o cultură cu o mai mare orientare pluralisto-holistică. - Din punct de vedere al politicii reglioase, se profilează o
Hans Küng - Iudaismul by Edmond Nawrotzky-Törok () [Corola-journal/Journalistic/11393_a_12718]