939 matches
-
omenire pe parcursul istoriei. Dacă i se adaugă un adjectiv: arheologică, agrară, națională, tehnologică etc., evident, definiția se va Încadra la domeniul respectiv. În sens originar, cultură Însemna lucrarea pământului, În strânsă legătură cu verbul latinesc colo, colere [mai ales cu participiul: cultus, a, um]: a lucra, a Îngrijii. Cultus Însemna cult religios, Închinare, adorare adusă zeilor. Cultul În sensul culturii Însă nu mai are o semnificație prea profundă astăzi. Termenul de cultură a fost astfel preluat În antropologie din agricultură, dar
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
și de solidaritate (relație de presupunere reciprocă). Lingvistica structurală considera drept sintagmă un grup de elemente lingvistice formînd o unitate într-o organizare ierarhizată (există sintagme nominale compuse din substantiv, articol și adjectiv, sintagme verbale compuse din verb auxiliar și participiu, sintagme adjectivale "prea puțin interesant"). Conceptul de sintagmă definit îm manieră strict relațională este aplicabil tuturor planurilor limbajului. Se poate vorbi de sintagme narative, constituite din mai multe enunțuri narative care se presupun reciproc. SINTAGMATIC (opus lui paradigmatic) Orice obiect
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
haine și obiecte din gospodărie, își fac casele la fel, țes același model pe ștergare. Rudenia se manifestă prin proximitate și asemănare, uniformitate, imitație. Odată stabilite, relațiile de rudenie persistă, indiferent de destinul familiei: fostul soț, fostul cuscru (unde „fost”, participiul verbului „a fi”, nu are semnificația ieșirii din relație ca „ex”, ci reflectă doar o transformare în timp) , copilul din prima căsătorie, mamă de-a doua. Apelative desemantizate ca „frate”, „soro”, „taică”, „maică”, „uncheașule”, „mătușică”, folosite de persoane străine de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
se pare că provine din verbul rsâaâ = „a lega”1, în timp ce alții socotesc cuvântul biblic rsâm* = „a transmite” adevărata rădăcină a cuvântului masora. În perioada posttalmudică, pentru desemnarea tradiției fixării pronunțării textului biblic se folosește cuvântul hrsm (mosera), socotit un participiu qal al verbului rsm. Sub influența acestui cuvânt, în locul formei anterioare trwsm (masoret), apare cuvântul trswm (moseret). În rândurile cercetătorilor încă există neînțelegeri legate de ortografierea corectă și de sensul cuvântului masora: , hrwsm, hrwsm hrswm sau trswm. Unii preferă scrierea
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
un exercițiu de vizualizare a galaxiei, acest nucleu este mai pregnant decât ferestrele, care apar mai degrabă gravitând semantic în jurul nucleului prim decât constituind un nucleu în sine. 15 Dumitru Irimia insistă asupra perspectivei dinamice dezvoltate de adjectivele provenind din participii verbale. "Valoarea lor expresivă se accentuează în construcțiile în care, prin planul lor semantic, adjectivele sugerează existența unor cauze, agenți etc." (Irimia: 2012, 72). În contextul nuvelei a cărei lectură propunem, colț [...] painjinit exprimă nu atât vechimea, cât învechirea ca
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
ceea ce cuvîntul fixează în literă, nelăsînd astfel subiectului posibilitatea deplinei coincidențe cu sine și "obligîndu-l" la neostoita găzduire responsabilă a Celuilalt. Și nu în ultimul rînd, păstrarea formelor de substantive verbale utilizate de Lévinas, fără înlocuirea ultimului (Dédire) cu un participiu trecut, deci pasiv, subliniază și procesualitatea continuă, trecerea, curgerea veșnică a tăcerii ileității în cuvîntul înscris temporar pe chip. Bejamin Fondane, cu moartea pe moarte călcînd... Avea un secret legat de etică (Kierkegaard), pentru că a trăi, spunea el, "înseamnă a
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
dependenței față de verb(topica)”. În funcție de planul semantic sau de structura subordonatului cu dublu regent simultan, mai intervin elementele de relație și articolul. Flexiunea este orientată de acord și, mai rar, de recțiune. Când se realizează prin nume(pronume) sau prin participiu(în structuri simple, multiple infrapropoziționale sau analitice), subordonatul cu dublu regent simultan se acordă în gen și număr cu regentul nominal: Baba, de venin, se smulse odată din piuă-n sus și rupse lanțurile, lungindu-se slabă și mare până-n
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Flora Șuteu, vorbind despre atributul circumstanțial, afirma că „o construcție gerunzială, precum cea din exemplul: Pe respectabila doamnă am văzut-o ieșind de la el, poate fi interpretată ca având valoarea unui atribut circumstanțial”, denumire extinsă de Mioara Avram și „asupra participiilor trecute”. Astfel, orice construcție gerunzială atributivă poate fi înglobată în definiția atributelor circumstanțiale, deoarece și atributele gerunziale determină un substantiv și exprimă în același timp o idee referitoare la predicat. Gerunziul mormăind exprimă acțiunea ,,a mormăi” sub forma unei însușiri
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
de vedere sintactic, în primul rând, ca un circumstanțial. Totuși, funcția atributivă a dus la crearea unor gerunzii care exprimă categoria genului și a numărului și care sunt deci adevărate adjective gerunziale. Atributul circumstanțial se exprimă: i. prin adjective și participii care se acordă cu regentul nominal în gen, număr și caz: Din izvoare și din gârle Apa sună somnoroasă (M. Eminescu, op. cit., p. 93) Aici se încadrează după părerea noastră și adjectivele provenite prin conversiune din adverbe (care la unii
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
a pleca etc.) sau tranzitive folosite în mod absolut: Mâncară la început tăcuți și flămânzi. Mult mai rare sunt cazurile când numele predicativ circumstanțial însoțește un verb tranzitiv. Numele predicativ circumstanțial se exprimă printr-un adjectiv, locuțiune adjectivală, gerunziu și participiu cu valoare adjectivală: a) adjectiv: În timpul acesta noi ne urmam drumul liniștiți. Se întorsese destul de vesel acasă. b) locuțiune adjectivală: Se va întoarce cu inima frântă. Toți copiii dumisale o așteptau cu ochii boldiți. c) gerunziu cu valoare adjectivală: Nu
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
vesel acasă. b) locuțiune adjectivală: Se va întoarce cu inima frântă. Toți copiii dumisale o așteptau cu ochii boldiți. c) gerunziu cu valoare adjectivală: Nu după multă vreme s-a întors suferindă. Ruinele se înălțau fumegânde. Apa țâșnea clocotindă. d) participiu devenit adjectiv, la care, ca și la gerunziu, ideea de acțiune să fie complet ștearsă, nerămânând decât ideea de stare, de calitate. Niște babe s-au întors de la biserică speriate. Și crângurile se întind desfrunzite, cafenii, cu o ușoară pâclă
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
39). Predicatul circumstanțial exprimat prin adjectiv poate determina substantivul sau pronumele cu funcție de complement direct în propoziție: Am găsit-o bolnavă. Și-a găsit mama după ani de zile sănătoasă. Predicatul circumstanțial poate fi exprimat prin locuțiuni adjectivale, gerunzii și participii cu valoare adjectivală. a) Participiu cu valoare adjectivală: Trecătorii se întorceau mirați. Oamenii se priveau uimiți. Adjectivul cu funcție de predicat circumstanțial se acordă în gen, număr și caz cu subiectul propoziției. b) Gerunzii cu valoare adjectivală: Atunci tu prin întuneric
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
adjectiv poate determina substantivul sau pronumele cu funcție de complement direct în propoziție: Am găsit-o bolnavă. Și-a găsit mama după ani de zile sănătoasă. Predicatul circumstanțial poate fi exprimat prin locuțiuni adjectivale, gerunzii și participii cu valoare adjectivală. a) Participiu cu valoare adjectivală: Trecătorii se întorceau mirați. Oamenii se priveau uimiți. Adjectivul cu funcție de predicat circumstanțial se acordă în gen, număr și caz cu subiectul propoziției. b) Gerunzii cu valoare adjectivală: Atunci tu prin întuneric te apropii surâzândă (M. Eminescu
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
la subiectul sau obiectul propoziției. El este cerut, în general, de verbe intranzitive, verbe de mișcare sau de verbe tranzitive cu valoare absolută. Predicatul circumstanțial are dublă funcție, funcție determinativă și predicativă. El poate fi exprimat prin adjective, locuțiuni adjectivale, participii și gerunzii cu valoare adjectivală. În cazul când predicatul circumstanțial este exprimat printr-un adjectiv, se face acordul cu subiectul sau obiectul al cărui determinant principal este. Predicatul circumstanțial poate fi exprimat printr-un substantiv însoțit de prepoziția ca. Substantivul
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
expresie adjectivală perifrastică sau chiar locuțiune adjectivală: Și trist (simplu), cu fruntea înclinată (perifrastic), ascult străvechiul cântec sfânt. Ca proveniență morfologică, atributul predicativ poate fi: a) adjectiv propriu-zis ori de origine verbală sau substantivală: El vine trist și gânditor. b) participiu cu valoare verbală Slova de foc și slova făurită împerecheate se mărită. Adjectivul de origine verbală, în funcție de atributul predicativ, poate fi forma veche de gerunziu adjectival (adjectivat): Atunci prin întuneric te apropii surâzândă. c) adjectiv numeral, adjectiv nehotărât: Plecat-am
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
care oglindește nu o însușire directă a acțiunii verbale - ca în: privesc clipind - ci una a obiectului direct al acțiunii predicative ,,relevată” de aceasta. De aceea este un gerunziu atributiv cu un accent predicativ. b) Adjectivul, mai ales cel participial, participiul cu valoare verbală, și gerunziul atributiv - când au funcție de atribut predicativ - pot fi urmate de compliniri; substantivul de determinare atributivă: Dar într-însul cine-mi șade, când pe-o rână, când pe coate, pe covoare verzi culcați și de arme
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
atent. Elevul pare atent. După cum observăm, în subordonată poate apărea atât un auxiliar pasiv (1), cât și un verb activ-copulativ (2). În procesul derivării structurilor cu verbe impersonale, transformarea de pasivizare are loc doar când determinantul este actualizat printr-un participiu pasiv (fenomen marcat ca în exemplul (1) prin apariția auxiliarului pasiv în subordonată). Când însă un dublu subordonat simultan dintr-o structură cu verb impersonal este exprimat printr-un substantiv, adjectiv, pronume și numeral, atunci nu mai putem vorbi despre
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
subordonată este activ-copulativ: (1) S-a nimerit ca odaia mea să fie a doua / o mansardă / spațioasă. Odaia mea s-a nimerit a doua / o mansardă / spațioasă. Când însă dublul subordonat simultan de pe lângă verbul în discuție este actualizat printr-un participiu, atunci, în unele cazuri, verbul din subordonată poate fi interpretat fie ca activ (vezi (2a)), fie ca pasiv (vezi (2b)): (2a) S-a nimerit / ca odaia mea să fie mobilată (în opoziție cu nemobilată). Odaia mea s-a nimerit mobilată
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
opoziție cu nemobilată). Odaia mea s-a nimerit mobilată. (2b) S-a nimerit / ca odaia mea să fie mobilată (de către cineva). Odaia mea s-a nimerit mobilată. Acest fenomen, exemplificat în enunțurile (2a, 2b), se explică prin faptul că există participii care au o dublă citire: activă (când participiul este format de la un verb intranzitiv) și pasivă (când participiul este al unui verb tranzitiv). Mai vădit este acest aspect în exemple de tipul Merele se arată coapte, unde avem, deopotrivă, două
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
mobilată. (2b) S-a nimerit / ca odaia mea să fie mobilată (de către cineva). Odaia mea s-a nimerit mobilată. Acest fenomen, exemplificat în enunțurile (2a, 2b), se explică prin faptul că există participii care au o dublă citire: activă (când participiul este format de la un verb intranzitiv) și pasivă (când participiul este al unui verb tranzitiv). Mai vădit este acest aspect în exemple de tipul Merele se arată coapte, unde avem, deopotrivă, două interpretări: activă (1) și pasivă (2): (1) Se
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
mobilată (de către cineva). Odaia mea s-a nimerit mobilată. Acest fenomen, exemplificat în enunțurile (2a, 2b), se explică prin faptul că există participii care au o dublă citire: activă (când participiul este format de la un verb intranzitiv) și pasivă (când participiul este al unui verb tranzitiv). Mai vădit este acest aspect în exemple de tipul Merele se arată coapte, unde avem, deopotrivă, două interpretări: activă (1) și pasivă (2): (1) Se arată / că merele sunt coapte (la soare). (2) Se arată
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
cineva. Materialul trebuie expus succint.), cât și un conjunctiv pasiv cu reflexivul se. (Ex.: Pasivizarea: Trebuie materialul să se expună succint de către cineva. Materialul trebuie expus succint.) Fenomenul acesta are loc doar când dublul subordonat simultan este exprimat printr-un participiu pasiv. Din cele expuse, observăm că amalgamarea celor două propoziții din structura de bază are ca efect o concentrare semantico-sintactică. Subliniem că, între cele două propoziții din structura de adâncime (în cazul tiparului cu verb impersonal) se stabilește, de fiecare
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
se poate realiza în două moduri. Cel dintâi constă în pasivizare, suprimarea agentului, „ridicare”, elidarea lui a fi și a conjuncției. Această modalitate de derivare are loc doar când impersonalul este determinat de un dublu subordonat simultan exprimat printr-un participiu pasiv. Spre exemplu: Se cuvine / ca cuvine încurajat. Evidențiem că, în astfel de situații, verbul impersonal poate intra în relație și cu un subiect gramatical, păstrându-și valoarea impersonală. De exemplu: Copilul trebuie încurajat. Precizăm însă că „nu toate structurile
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
de situații, verbul impersonal poate intra în relație și cu un subiect gramatical, păstrându-și valoarea impersonală. De exemplu: Copilul trebuie încurajat. Precizăm însă că „nu toate structurile cu verb impersonal care au un dublu subordonat simultan actualizat printr-un participiu acceptă un subiect cu trăsătura [+ Personal]”. Spre exemplu, să înlocuim verbul a se cuveni din enunțul Cineva se cuvine să încurajeze rezultatul cu a se dori (a se vrea), admițând posibilitatea legării lui de un subiect personal: Cineva se dorește
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
subordonat simultan de pe lângă un verb care își dobândește contextual valoarea impersonală (materializat prin orice clasă morfologică, vezi ex. 1 ), dar și atunci când dublul subordonat simultan determină un verb intrinsec impersonal (exprimat printr-o parte de vorbire diferită de cea a participiului, vezi ex. 2): 1) S-a constatat / că ea (casa) este a treia / alta / altfel / o vilă / frumoasă / locuită. 2) S-a nimerit / ca proba să fie alta / aceeași / corectă / prima / un test. Așadar, în astfel de cazuri, etapa esențială
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]