43,651 matches
-
rup gînduri în neștire,/ visuri iar te înfirip,/ împletire, despletire/ din liane de nisip.// O secundă de iubire/ pentru veci ți-ar da un chip:/ dorul de încremenire/ strigă-n setea lui Oedip,// împletire, despletire!" (Asupra lumii) Constatăm o atracție particulară a lui C. D. Zeletin către imaginea pietrei, sugerînd un "clasicism" natural: "Aud lăuntric ziua căzînd în săptămîni,/ ca pietrele desprinse prin beznă din fîntîni" (Ziua). Sau: " Mișcarea se încarcă în simțuri; orice rază/ dă timpului o daltă și dalta
C. D. Zeletin - 70 by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11836_a_13161]
-
ca elev pe Horia Bernea și pe mulți arhitecți însemnați de astăzi. Căsătorit cu o urmașă a familiei Movilă din Tara Românească, verișoară cu Mircea Vulcănescu, Aurel Vasilescu era un om al unei alte lumi. In perioada interbelică fusese profesor particular al copiilor istoricului Ioan C.Filitti și în casa lui Constantin Argetoianu. Funciarmente nu putea să adere la noul regim, ceea ce a avut drept consecință retragerea în intimitatea familiei - ca și în cazul multor altor intelectuali - și mai ales ceea ce
Despre pictorul Aurel Vasilescu by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/12916_a_14241]
-
Intr-un recent apărut dicționar al artiștilor români dintre 1890 - 1945, alcătuit de Mircea Deac, figurează ca participant la Saloanele Oficiale din perioada interbelică, dar nu beneficiază de o fișă biografică. Majoritatea covârșitoare a tablourilor sale se află în colecții particulare și poate că acest fapt a contribuit la puțina cunoaștere a pictorului și la și mai redusa lui mediatizare. Un film documentar a fost realizat de curând și a fost difuzat la televiziune iar o mică expoziție, aproape confidențială, i-
Despre pictorul Aurel Vasilescu by Mihai Sorin Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/12916_a_14241]
-
nu stărnească dispute măcar și numai pentru simplul fapt că el este suspect ontologic, dacă se poate spune așa. În clipa în care o formă culturală iese din cadrele imaginarului pur sau din acelea, și ele cvasifictive, ale unor cazuri particulare, și se raportează nemijlocit la modele acreditate sau, cum este cazul Patimilor�, la episoade exemplare din destinul umanității, percepția lor nu poate fi detașată de reperul pe care singure și-l fixează. A citi, de pildă, Viața lui Iisus a
Între materialismul istoric și Twin Peaks by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12880_a_14205]
-
netăgăduit eficacitatea principiului naționalităților pentru propagarea civilizațiunii. Experiența făcută cu tînăra Românie va fi desigur un îndemn pentru diplomația europeană să urmeze mai departe cu aplicarea acestui roditor principiu, și întrucît privește pe celelalte mici naționalități rămase încă fără stat particular. Dar, ca toate principiile, și acesta de care vorbim are un mic inconvenient, neglijabil fără-ndoială, însă destul de caracteristic pentru a merita să fie constatat.[...] În genere, statele au fost rezultatul necesar al societăților. Societatea a fost rădăcina vie din
Politică și cultură de I. L. Caragiale () [Corola-journal/Journalistic/12933_a_14258]
-
sculptorul. Dar în egală măsură s-ar putea aminti pictorul, desenatorul, teoreticianul, profesorul, actantul în happening și în performance, poetul ș.a.m.d. Personalitatea lui și întregul său profil cultural sînt abuziv minimalizate, însă, dacă ne referim doar la aspecte particulare și nu luăm în calcul orizontul larg al proiectului său. Pentru că Paul Neagu reprezintă acea categorie de artiști sau, mai curînd, acel caz de artist, pentru care fragmentarea și ofensiva pe orizontală nu sînt decît o materie primă, piese constitutive
Geometria și visul by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12963_a_14288]
-
idee prin cap dacă nu era concepută în Zgîrie-nori. După Álvaro, n-aveam să supraviețuiesc crampelor pricinuite de trei mese pe zi la orele cuvenite. Alfonso, în contraofensivă, a protestat pentru samavolnicia lor de a se amesteca în viața mea particulară, și a îngropat subiectul punînd pe tapet o problemă despre urgența de a se lua măsuri radicale pentru soarta „Crónicii”. Cred că în fond se simțeau vinovați de harababura vieții mele, dar erau prea delicați ca să nu-mi întîmpine hotărîrea
Gabriel García Márquez A trăi pentru a-ți povesti viața by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/12964_a_14289]
-
dau o ținută mai științifică acestuia - tabel cronologic (p. 13-15), studiu introductiv lipsit de verbiajul exaltat, exclusiv teologic, al editorilor de formație clericală, foarte util pentru cunoașterea vieții, operei și pregătirii literare și teologice a lui Lactanțiu și a aspectelor particulare ridicate de De mortibus persecutorum (DMP) (titlu, datare, conținut, izvoare, valoare literară) (p. 17-39), note conținând lecțiuni, explicații de termeni, trimiteri la elemente apropiate din alte surse, date utile despre personalități și evenimente ș.a. (p. 163-200), anexe cu liste de
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
roman (atât din imperiu, cât și din Dacia), de aceea se preocupă de conturarea unei metodologii proprii de cercetare. Autoarea face distincție între „religia armatei” și „religia militarilor”, fapt care-i permite să analizeze atât cultele oficiale, ci și cele particulare, ale soldatului ca individ religios (în special în capitolele al III-lea și al IV-lea); de asemenea, realizează o investigație antropologică a militarilor și a religiei din mediul acestora; în sfârșit, urmărește un studiu gradual, pornind de la grupuri (uni
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
în vederile scriitorului un simptom dramatic la maximum. | remarc|m că, dincolo de asemenea observații generale, cărora unii le-ar putea reproșa „banalitatea“ (cu toate că unui real repetitiv nu i se poate opune decît repetarea criticii!), Bujor Nedelcovici descinde și la cazuri particulare, consemnînd dezamăgiri în legătură cu diverse personalități. Nu o dată raportîndu-se la cele de foarte bună reputație, ca o probă a unei mentalități dezinhibate, exemplar neconvenționale. Scriitorul ne arată astfel că nu acceptă împărțirea apriorică în „buni“ și „răi“, un maniheism uneori prea
O privire ageră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13040_a_14365]
-
Ion Simuț Proprietar și director al Editurii brașovene „Aula”, scriitor important (poet și critic) al generației ’80, publicist cu atitudini inconformiste în viața literară, Alexandru Mușina e unul dintre editorii particulari pricepuți, competenți, cu devotament pentru carte și pentru scriitorul contemporan. În 2000, a inițiat colecția „Canon”, a cărei coordonare a încredințat-o, am impresia, mai mult formal, criticului Alexandru Cistelecan. E o serie de mici monografii (o sută de pagini
Jocul cu canonul (I) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13043_a_14368]
-
Urs de Argint pentru cea mai bună muzică. Drept să spun, n-am remarcat muzica (o fi bine? o fi rău? Se spune că în film muzica bună nici nu se remarcă). Filmul vorbea despre dragostea patologică și despre cazul particular (inspirat și el din viață) al unui bărbat care o pune pe iubita lui să slăbească până la 40 de kilograme, și femeia slăbește, pentru că îl iubește. În realitate, femeia a fost până la urmă și omorâtă de dement, dar mai interesant
Femeile, sfinte și monștri cu față umană by Iulia Blaga () [Corola-journal/Journalistic/13071_a_14396]
-
considerente, nu e greu să deduceți că autorul pe care vi-l propun de data aceasta are parte, de la bun început, de o primire pozitivă. Și - totuși - nu numai datorită subiectului pe care îl alege, ci mai ales, pentru felul particular și fermecător în care acesta își scrie cartea. Așadar, Ștefan Baștovoi, Iepurii nu mor. Un roman apărut de curând la Editura Polirom, aflat la a doua ediție. Pe scriitorul basarabean îl cunoaștem încă din anii '90, de când acesta convinge critica
Copiii marelui U.R.S.S. by Iulia Iarca () [Corola-journal/Imaginative/9046_a_10371]
-
puși. Astfel, se spune că o fată, fiind pusă strigoaică pe un câine, după ce a Îmbătrânit și a murit, s-a prefăcut În lup și a mâncat toți câinii din sat.“ Această credință descrisă de Tudor Pamfile este un caz particular, deosebit de cele care afirmă, pur și simplu, că cei născuți cu căiță vor fi pricolici (n.n.: tocmai Între aceste contradicții, trebuie căutat...”Adevăratul LUP”!). b) “Pricoliciul se face din oameni sau femei cu coadă“ (cf. Mușlea, Bârlea). Tot această coadă
PRICOLICIUL ȘI... ÎNVIEREA! folclor sacral daco-românesc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]
-
nu se pierde cu totul. Acte extreme de revirginizare semantică a limbajului sînt elocvente în cazul lui Mallarmé, al simboliștilor, suprarealiștilor, expresioniștilor, al construcțiilor hermetice. Ca imagine cu totul insolită a lumii, ca lume revirginizată chiar, poemul e un univers particular. El se constituie în finitudinea limbajului. Prin experierea specifică a acestei finitudini, el sugerează infinitatea, afirmă Doinaș cu depărtat ecou romantic: "poemul - un univers verbal finit - ne transmite, ca un ghioc sonor, sugestia universului infinit". Pe de altă parte, în virtutea
Șt. Aug. Doinaș, teoretician al poeziei by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/9324_a_10649]
-
haina lui multe semnificații. Poet el Însuși - și Încă de marte altitudine - George Popa atribuie „spațiului”conotații diverse și adesea neașteptate. Astfel, „spațiul cel mai dinamic din câte au fost vreodată zugrăvite În lirica universală”, dar „incaptabil”, datorită semnificației sale particulare „este metafora plastică a dorului unei ființe superioare”. Aceasta transpune poetic drumul Luceafărului către Demiurg. Altfel spus, de această dată Demiurgul este văzut ca entitate (situată spațial mai În adânc) și nu ca „sine profund transtemporal”. Totul se reduce În
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
calde! Toate scrierile lor sunt acte și servesc la edificare. Acolo nimic nu se conformează vanității stilului, căutării limbajului elevat, armoniei frazelor cizelate”3. Starea spre care aspiră Părinții filocalici este aproape de viața îngerilor. Și această asemănare dă un sens particular ascezei din ajunuri, din posturi, în castitate: în viața îngerească nu dormi, nici nu mănânci, ești neîntinat. Ea spune de asemenea și sfârșitul acesteia: „Angeli eorum semper vident faciem Patris” (Mt. 18, 10). Spre această veșnică și sublimă contemplare tinde
Cunoaşterea lui Dumnezeu la Părinţii filocalici. In: Învăţătura filocalică despre Întruparea Domnului Hristos by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/146_a_135]
-
și folclorul era permis numai în «formă politică corectă», cu alte cuvinte, potrivit normelor realismului socialist: armonizările major-minor à la Dunaievski erau binevenite, chiar și orientalismele modale, în stilul lui Haciaturian, erau încă permise, în schimb Stravinski fusese anatemizat. Modul particular în care tarafurile sătești își armonizau muzica, adesea «de-a-ndoaselea» și cu multe disonanțe, era privit ca incorect. În partea a patra a Concertului Românesc există un pasaj, în care un fa diez se aude în contextul lui Fa major. Acesta
György Ligeti şi balada Mioriţa. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_481]
-
raporteze la tradiția care însoțește opera pe care o urmărește, deci să fie un bun cunoscător al genului. Dacă nu are aceste calități, spectatorul va resimți variabilele ca pe niște goluri și va declara că nu înțelege opera. Un caz particular este participarea activă a spectatorului, care se folosește de propria imaginație pentru a intui el însuși soluții pentru variabilele care au rămas nedeterminate. Mai ales copiii au tendința de a reacționa astfel. Pentru a demonstra acest fapt am întreprins o
Particularități ale teatrului liric by Raluca Pașcalău () [Corola-journal/Science/83154_a_84479]
-
Dacă în primul caz descris cei mai importanți determinanți ai variabilelor erau dirijorul și soliștii, iar mijlocul principal de codificare era muzica, acum rolul decisiv îl are regizorul și vizualul are aceeași pondere ca și muzica în codificare . Astfel, forma particulară pe care o ia o anumită operă la un moment dat este rezultatul determinării variabilelor ei de către un complex de factori printre care: stilul, concepția, personalitatea, inspirația, ideologia, mentalitățile, tradiția, curentul artistic, experiența, repertoriul, limba, distribuția, vocalitatea, tehnica, dispoziția, decorul
Particularități ale teatrului liric by Raluca Pașcalău () [Corola-journal/Science/83154_a_84479]
-
Medicală În lucrarea de față se urmărește elaborarea unui model teoretic cu privire la calculul rezultantei ce acționează asupra capului femural, care combinate cu rezultatele experimentale obținute cu o platformă dinamometrica, să permită evaluarea reacțiunii de la nivelul șoldului pentru cazuri particulare. S-au luat în considerare forțele ce acționează la nivelul capului femural și s-a creat un model teoretic. Aplicând acest model pe un caz real se pot obține date relevante care ajută la diagnosticarea și vindecarea unui pacient cu
ROLUL REACTIUNII DIN PARTEA SOLULUI IN DETERMINAREA FORTEI REZULTANTE DE LA NIVELUL CAPULUI FEMURAL by CATALIN CIPRIAN BERESTEANU () [Corola-journal/Science/84130_a_85455]
-
forțată. Practică judiciară curentă. Momentul evacuării păstorului reformat a coincis cu starea de nemulțumire socială ajunsă la maxim, la punctul de erupere, de explozie totală antidictatoriala. A fost o simplă, întîmplătoare suprapunere a unei stări sociale majore cu un caz particular, nesemnificativ, fără nici o relație premergătoare, voluntară. Nu, cap pătrat nu a fost scînteia revoluției, ci timișorenii au ajuns la o asemenea stare incandescenta anti dictatoriala încît săreau scîntei din ei!! Cap pătrat a refuzat să se alăture manifestanților adunați spontan
Cap patrat, episcop iredentist. In: Editura Destine Literare by Corneliu Florea () [Corola-journal/Science/76_a_308]
-
b) În sprijinul ideii afirmate mai sus, și anume aceea a contribuției lui Enescu la dezvoltarea muzicii de cameră moderne românești (cvartetele), afirmăm că „Orfeul moldav” a realizat acea exemplară simbioză dintre substanța și simțirea specifică românească expusă în forme particulare și originale. Cele afirmate până aici sunt îndreptățite să acrediteze universalizarea muzicii românești, participarea ei la marele progres făcut de gândirea muzicală modernă. În continuare, într-o formă succintă, dar esențializată, îi vom aminti pe cei mai reprezentativi compozitori, creatori
Incursiuni în muzica de cameră românească Cvartetul de coarde și reprezentanții săi din prima jumătate a secolului XX by Luminița Virginia Burcă () [Corola-journal/Science/83153_a_84478]
-
important este fundamentala. În acest fel, modulațiile sunt practic inexistente în cadrul unei suite. Modul principal conferă unei nouba numele acesteia. Spre exemplu, nouba în modul mazmum poartă numele de Nouba mazmum. Modul principal al unei nouba influențează și caracterul ei particular, din care decurge implicit și funcționalitatea respectivei suite. Această funcționalitate se referă la cadrul și la momentul în care o anume nouba poate fi interpretată. Trebuie menționat că suitele de tip nouba erau destinate unor ocazii speciale - căsătorii, victorii în
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
realizate în formele simfoniei, cu desăvîrșire unice ca concepție și proporții, al căror material biblic, ce-i drept, constitue un hiperprismatic - iertați mi expresia - sistem de realități și adevăruri atît umane cît și universale, pe cari orice doctrină filozofică, oricît de particulară, oricît de generală, ar putea afla argumente valabileîn scopul de a le confirma. Întreaga noastră lume muzicală a fost informată la timp despre aceasta... dar să reiau firul principal al prezentei expuneri. Cred că toți cari se interesează cît de
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]