264 matches
-
a se considera drept locuitori (cetățeni) ai unei țări nedecise pe care o numeau "Cacania".113 În consecință, avînd în vedere un stat de acest tip, e de înțeles că masele de locuitori ezitau între dependența lor legală și expresia particularismului etnic sau cultural. Observația se potrivește mai bine Europei de Vest. Re-sentimentul față de un alt popor a putut cu siguranță să guverneze elementele fondatoare ale conștiinței colective, în anumite zone: în Franța, de exemplu, împotriva englezilor în timpul Războiului de 100
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
impresionant mod. Începînd cu decapitarea lui Charles I, în 1648, și terminînd cu exaltarea patriotică a anilor 1689-1709, "glorioasa revoluție" engleză a consolidat împotriva monarhiei un sentiment de apartenență politică comună insuficient servit pînă atunci numai prin strategia regală și particularismul religios al anglicanismului. Din timpul acela, Anglia s-a identificat cu un regim de guvernare pe care-l considera destinat Parlamentului de la Westminster, și aceasta în pofida extremei limitări a dreptului de vot pe care o impusese pairul o dată cu revolta endemică
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
nu una singură. Teza determinării economice a sentimentului național modern este astfel contrazisă chiar în Anglia, într-un mediu prin excelență al revoluției industriale. Cînd era industrială se instaurase, casta literaților britanici se fortificase și mai mult încă într-un particularism cultural, cu accent propriu, valori, școli și universități elitiste. Ea se izolase mai mult ca niciodată printr-un concept aristocratic al unei libertăți foarte permisive dar despre care consideră că nu poate fi decît apanajul propriu, al unei minorități luminate
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
În afară de aceasta ele depășesc cadrul strict lingvistic testînd gradul de adeziune al maselor față de Revoluție, patriotismul lor civico-național și "prejudecățile" de ordin lingvistic ce le stînjenesc. În fapt însă, numeroși corespondenți ai abatelui Grégoire nu vor decît să-și apere particularismul lingvistic, argumentînd, de exemplu, că este vorba de o "limbă a fraților și a prietenilor", și că "pentru a distruge dialectul nostru ar trebui distruse mai întîi soarele, răcoarea nopților, stilul de alimentare, calitatea apelor, într-un cuvînt, omul în
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
va conferi fie o nuanță peiorativă, atunci cînd condamnă agresivitatea națiuni-lor edificate (1849), fie una pozitivă, atunci cînd aprobă ambiția celor care vor să se constituie ca atare (1865); în perioada 1870-1914 înțelesul său se va fixa la accepția de particularism exagerat asociat adesea cu extremismul de dreapta. Acestei ramuri directe i se adaugă altele, înrudite de aproape. Conceptul de patrie provenit din latină, în secolul al XVI-lea evoca paternitatea simbolică a pămîntului natal; aceeași accepție i-o atribuie și
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
sale pînă chiar în zilele noastre, acest conflict multiform, începînd cu 1890 va îmbrăca masca unui spectacol al renașterii politice și economice a țării. Se stabilește un compromis prin care catolicii și federalii beneficiază de facultatea de a-și cultiva particularismul în cadrul unui vast partid confesional, Zentrum, și al unei rețele de asociați proprii. E adevărat că internaționalismul pacifist al Partidului social-democrat se opune naționalismului de imperiu sub aspectul său militarist. Însă, în fața radicalizării marxiste a mișcării muncitorești ce survine în
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
apar începînd cu 1918 înregistrează un regres către stadiul agrar mai curînd, cu excepția Cehoslovaciei sau a Boemiei, deja moderne. În plus, în ciuda aparențelor contrarii, promovarea micro-naționalităților la începutul celeilalte perioade de după război nu ascultă nici atît de presiunea neașteptată a particularismelor etnoreligioase reprimate, și cu atît mai puțin de o viziune comunitară "imaginată", ca să folosim termenii lui Benedict Anderson. Aceasta nu este altceva decît un artificiu bazat pe mărirea prejudiciilor politice sau pe travestirea ne-mulțumirilor de natură administrativă și lingvistică
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Béla Kun. Cît despre celelalte țări centrale sau din estul Europei care scapă manifestațiilor directe revoluționare, acestea încep din acest moment un parcurs de instabilitate și de autoritarism, cu totul străine de așteptările de-mocratice ale președintelui Wilson, fiind dominat de particularismele devenite acum mai agresive decît oricînd. Noile închisori ale popoarelor Eric Hobsbawm observă că "aproape toate noile state construite pe ruinele fostelor imperii erau la fel de multinaționale ca și vechile "închisori ale popoarelor" pe care le înlocuiau 322. Și încă e
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
lor, ca și al altora, vitejiile echipelor sportive care reprezentau noul stat sînt departe de a crea sentimentul unificator pe care autoritățile ar fi vrut să-l dezvolte și să-l întărească. Politica lor reală are un efect invers: dezvoltarea particularismului din ce în ce mai separatist. Acest mecanism explică ușurința cu care Germania pro-cedează la ștergerea politică a Jugoslaviei, după ce a invadat-o la 6 aprilie 1941. Înainte chiar de a o face, un emisar al lui Hitler, Veesenmayer, ia contact cu Macek, șeful
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
există chiar și cel mai mic dubiu. Pe de altă parte, totuși, această politică a luat o cu totul altă față acolo unde se impunea o consolidare națională a unor identități locale indistincte sau cînd era interesată să întărească unele particularisme. Respingerea tutelei rusești și comuniste totodată a antrenat în parte acest rezultat, însă mai decisiv a fost impactul măsurilor pozitive aplicate de către statul sovietic. În Caucaz și în republicile asiatice acestea au susținut efortul de standardizare a limbilor fragmentate în
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Voievodinei și regiunii Kosovo, pînă atunci integrate Serbiei. În același scop ce viza deznodarea legăturii dintre o naționalitate și un teritoriu proprii acesteia, el va instaura cele două apartenențe naționale, iugoslavă și musulmană, prima în beneficiul celor care repudiază vechile particularisme, a doua în favoarea credincioșilor islamici repartizați între Bosnia-Herțegovina, Kosovo, Macedonia și restul federației. În sfîrșit, tot în spiritul acestei ambiții, el va obliga Croația și Slovenia să suporte o parte considerabilă a investițiilor necesare dezvoltării republicilor sărace, asigurîn-du-le în compensație
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
despre Uniunea Sovietică, aceasta înfățișa lumii chipul înțelepciunii lui Mihail Gorbaciov. Drumul ce se conturase aparent era unul al democratizării și dacă exista un obstacol acesta ținea de dificultățile reformei economice în primul rînd și nu de o renaștere a particularismelor. Tratamentul rezervat minorităților sau naționalităților în anumite state comuniste crease cu siguranță destule probleme, în timp ce descompunerea acestor state urma să trezească antisemitismul. La Moscova, ziarul "Tînăra gardă" se întreba "de ce în societatea noastră care proslăvește justiția socială, evreii, ce reprezintă
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Armenia și, într-o măsură mai mică, Georgia corespund unor identități comune greu de contestat și consolidate în plus prin tribulațiile suferite după 1918. Altele, dimpotrivă, cu greu pot convinge sau se bazează, în cîteva regiuni din Caucaz, pe un particularism islamic a cărui logică este diferită de cea a naționalismului. Dacă la modul general, expresia actuală a micronațio-nalităților Europei Centrale și Orientale se reclamă în primul moment de la ideea democratică a suveranității popoarelor, în practică ea a fost aproape imediat
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
civice. Ceea ce contase pentru Boemia sau, mai tîrziu, pentru Arkansas, pentru irlandezi, de aici încolo, va conta și mai mult încă. Separatismele pe care Europa de Vest le considerase neglijabile se pot observa de altfel și în Spania sau Belgia. În Spania, particularismul basc ca și cel catalan se situează la pri-ma vedere în categoria "naționalismelor orientale" de care, nu fără paradox, vorbea John Plamenatz. Faptul este argumentat prin cronologia destul de recentă a dezvoltării lor politice, ca-re nu coboară mai mult de 1870-1890
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
va debuta în intervalul 1876-1880 prin apariția revistelor Euskara și Ruskalerria, urmată de tentiva creării unei limbi de stat potențiale, printr-un exercițiu lingvistic aplicat populației ce manifesta tendințe hispanofone. O dată cu întreprinderea de resurecție a limbajului va începe afirmarea unui particularism etnic și religios ce nu-și află egal nici chiar în Europa Orientală. În sfîrșit, acțiunea culturală și politică va fi acompaniată de inițierea unor cercetări genetice care pun în relief specificitatea poporului basc singularizat prin hemotipologie, adică printr-o
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
bilingv; mai mult încă, autoritățile între-prind un amplu proces așa-numit de "normalizare lingvistică" ce constă în fapt în impunerea limbii basce unei majorități rămase în cea mai mare parte hispanofone.384 În schimb, în măsura în care ambiția națională provenea dintr-un particularism cultural ce ignora exaltarea religioasă și prejudecata rasistă, în Catalania, nu s-au manifestat astfel de excese. Dimpotrivă, s-ar putea spune că mișcarea catalană s-a orientat chiar de la început spre o perspectivă democratică, îndeplinind astfel un rol de
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
două dictaturi ale generalilor Primo de Rivera și Franco. Regimul franchist, în special, va pune capăt primei Generalități a Catalaniei instaurate între 1931-1939 și restaurate de către monarhia democratică în 1977. Cum se explică acest contrast dintre moderația catalană și exacerbarea particularismului basc? Fără îndoială, observînd că interpretările obișnuite ale politicienilor asupra emergenței tardive a identităților culturale, sînt diferite, în cazul Peninsulei Iberice, de cele aplicate Europei Centrale și în special țărilor fostului imperiu al Habsburgilor. Expresia identităților bască și catalană provine
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
care și-au făcut din aceasta o profesie. Un caz similar, deși nu de o profunzime istorică la fel de mare, îl constituie conflictul care, în Belgia, îi opune pe flamanzi, valonilor. Și în acest caz, instrumentul dezvoltării revendicărilor flamande îl constituie particularismul lingvistic și cultural. În plus, aici se implică și elementul religios, clerul fiind vreme îndelungată depozitarul identității lingvistice a Flandrei opunîndu-se astfel unei burghezii a "fransquillon-ilor" care tinde, pînă în 1930, să adopte franceza. Dar și în acest caz, sentimentul
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
alegeri lingvistice, "romandă", adică francofonă sau germanică sau, mai rar în zilele noastre, se poate exprima printr-o identifi-care religioasă, protestantă sau catolică. Un astfel de dispozitiv cu geometrie variabilă favorizează, s-ar spune, particularis-mele. În cazul elvețienilor însă, tocmai particularismele creează un obstacol ferm în fața naționalismului redutabil, concili-indu-se cu spiritul de universalitate ce caracterizează fracțiunile luminate ale populației. Din acest punct de vedere, elvețienii sînt cei mai apropiați de ceea ce a însemnat cosmopolitismul Europei Luminilor. Spania, un stat fără teritoriu
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
federația canadiană. În afară de aceasta, cel mai important este faptul că acestor competențe revendicate de către puterile regionale li se adaugă, în cazul comunităților cu adevărat istorice ale Catalaniei, Țărilor basce sau Galiciei 404, factorul de diferențiere socială și culturală legată de particularismul lor lingvistic. Astfel, între 1977 și 1985 s-au creat nouăsprezece comunități autonome care cuprind întreg teritoriul spaniol. Această generalizare răspunde promisiunii de liniștire a situației, întru-cît permite plasarea, în mod formal, pe același plan, a generalității catalane, cu "comunitatea
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
de caracteristică bazată pe geografie este valabilă și pentru Insulele Canare sau, dintr-un alt punct de vedere, pentru cele două orașe africane Ceuta și Melilla. În shimb, hispanofonia completă a acestor trei teritorii dovedește că diferența culturală n-a slujit cu nimic particularismului lor în primul rînd topografic.407 Cît privește o astfel de istorie privită cu lupa, cel mai bun exemplu îl constituie Navarra; provincie privilegiată prin regimul său fiscal separat - foral - încă din Evul Mediu, ea și-a conservat acest avantaj
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
deportarea sutelor de mii de locuitori înlocuiți ulterior cu ruși degenerează într-o xenofobie naționalistă cu-adevărat crucială. Iată pentru ce este riscant a pretinde că se poate pune în evidență diferența ce separă populațiile de religie ortodoxă, ancorate în particularismul lor etno-confesional, de populațiile catolice care se sustrag acestei pulsiuni. Balticii profesează catolicismul sau luteranismul. Paralel, Bulgaria ortodoxă se menține destul de liniștită, în timp ce catolica Slovacie se dedă deliciilor intoleranței naționale într-un mod totuși temperat. Cît despre Croația devotat papistă
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
esențe profunde, dar greu de definit. 403 Cf. J.Rohr, La Démocratie en Suisse, Paris, Economica, 1987, pp.68-71. 404 Situată în extremitatea atlantică, în partea de nord-vest a Spaniei, Galicia aparține, din punct de vedere istoric, domeniului lingvistic portughez. Particularismul său cultural este totuși mai puțin marcant față de acela al Catalaniei sau al Țărilor basce. Referitor la aceasta, nu este lipsită de importanță observația că generalul Franco era galician. 405 Acestea sînt: consiliile Andaluziei (Sevilla), deputăția generală a Aragonului (Saragosa
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
a Maniciului dintre Caspică și Marea Neagră, veche legătură geologică între cele două mări, continuând apoi pe tot litoralul nord-estic și nordic al Mării Negre și la gurile Dunării, precum și la vărsarea unora din afluenții de câmpie ai Dunării Inferioare, aceleași particularisme caracterizând și prelungirea cea mai vestică a stepei, Câmpia Pannonică. Urmare a acestor pătrunderi ale nomazilor cu turmele lor, unele regiuni suferă transformări treptate, foste terenuri arabile devenind pajiști, lucru care determină o regrupare a agricultorilor către interiorul silvostepei, cunoscut
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
Kant despre putere se întemeiază pe vizibilul său personal. Kant vedea că monarhi neoabsolutiști precum Frederic al II-lea sau cei ai Luminilor "dețin puterea". Deși suveranul prusac se intitula reprezentant și primul servitor al cetățenilor săi, Kant vede, prin particularismul gândirii sale, că "posesiunea puterii corupe inevitabil libera judecată a rațiunii"93. În concepția sa, puterea distruge judecata echilibrată și imparțială asupra lucrurilor și asupra oamenilor. Astfel, puterea și cunoașterea adevărată se exclud, menținând paradigma lui Platon: puterea nu se
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]