582 matches
-
baza unor imagini din grupe diferite de viețuitoare. Elevii sunt puți în situația să descopere trăsături comune prin care să ajungă la stabilirea de noțiuni și concepte. 2. Descoperirea deductivă Elevii învață pe baza raționamentului deductiv să facă aplicații prin particularizare și individualizare, prin căutarea de exemple în care se regăsesc trăsăturile solicitate. Această descoperire, poate fi simplu deductivă, semideductivă și ipotetico-deductivă. c. Descoperirea simplu deductivă (socratică) are loc pe baza întrebărilor puse elevilor la care ei răspund prin propoziții particulare
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
imediat superior. La o disciplină care vizează formarea în meserie, se recomandă folosirea unor verbe active, care reflectă o execuție tehnică adecvată profilului. Performanța poate fi exprimată printr-un produs al comportamentui, printr-o însușire a produsului, prin aspecte de particularizare a rezultatului comportamentului.În formularea performanței este necesar să fie avute în vedere”criteriile de performanță” din programa analitică, atunci când acestea sunt prezentate în curriculum. Condițiile în care poate să se desfășoare comportamentul la cotele performanței stabilite pot să fie
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
cele șapte femei adăpostite în cele șapte poeme care compun ultimul ciclu al volumului Prizonieri unul altuia (Editura Cronica, Iași, 2009). Căci unui erotoman așa cum vrea să apară poetul Adi Cristi nu îi poate lipsi tentația clasificării, a etichetării și particularizării. Pentru un inventar extins al ipostazelor feminității, a se vedea primul ciclu al aceleiași cărți, acolo unde femeia de rezervă, femeia de serviciu, femeia de zăpadă, femeia de nisip, femeia de iarbă, femeia de vânt, femeia de ocazie, femeia 31
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de a deveni limbaj poetic. Jocul de-a poezia devine, în concepție neomodernistă, jocul de-a viața, creatorul de text poetic confundându-se cu eul liric promovat în propriul text, exteriorul obiectiv devenind subiectiv, printr-o interiorizare inedită prin intermediul limbajului. Particularizarea universalului, printr-o trecere prealabilă a acestuia prin filtrul interior, este o formă de rezolvare a crizei identitare. Noua realitate uzează de întreg arsenalul realității propriu-zise, de care, însă, se folosește în termeni proprii, reconstruindu-l deci și conferindu-i
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
semantism preluat de la aceștia, ploaia declanșează, uneori, și la Ana Blandiana, un discurs halucinant, un tăvălug al rostirii, o nevroză a cuvântului repetat. Iar, prin repetiție, ploaia distruge, "calcă-n picioare", propriul ei semantism (și, implicit, al termenilor proximi). Iată particularizarea termenilor generali, diferențiați pe niveluri individuale. "Iubesc ploile, iubesc cu patimă ploile,/ Înnebunitele ploi și ploile calme/ ploile feciorelnice și ploile dezlănțuite femei,/ Ploile proaspete și plictisitoarele ploi fără sfârșit/ Iubesc ploile, iubesc cu patimă ploile,/ Îmi place să mă
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
expresia unei viziuni dialectice asupra vieții morale: analizând Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie (1512-1521Ă dovedesc și faptul că filosofia și cultura Greciei Antice erau cunoscute În evul mediu românesc, În fapt acestea putând fi Înțelese ca o particularizare românească a nu mai puțin cunoscultelor „Învățături” ale lui Nicomah către fiul său Aristotel pe care Stagiritul le exprimă În Etica Nicomahică. III. Etică și educație Preocupări etice românești cu privire la formarea conștiinței morale caracterul polar al virtuților - pentru dragoste - păcatul
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
al sufletescului. Pe lângă această serie cvasi sinonimică circumscrise unei perspective "clasice" în legătură cu duplicarea textuală a instanței creatoare, întâlnim, în scrierile Elvirei Sorohan, o altă categorie de "imagini" care proiectează dimensiunea vizuală în planul artelor plastice, într-un prim moment de particularizare a tratării critice a situației autorului în spațiul receptării, prin folosirea repetată a unor termeni precum portret, autoportret, desen, a desena, a reprezenta: Ipostaze... "Portretul unic al artistului se constituie din ipostazele obsedante ale poetului profet (s. a.) și paria (s. a
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
document a informațiilor necesare pentru o familie de piese. O familie de piese este o colecție de piese similare, cu dimensiuni diferite și/sau cu entități diferite. Membrii familiei sunt definiți prin nume, prin entitățile de modelare existente sau prin particularizarea unor valori pentru parametri, asigurându-se astfel diferențierea pieselor obținute din piesă inițială. La introducerea noilor membri într-o familie de piese se specifică entitățile de modelare care trebuie eliminate fără a afecta alți membri ai familiei. Layers (straturi) ajuta
Modelarea cu SOLID EDGE ST3 by Cristinel Mihăiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1741_a_92266]
-
a trece astfel, cu concluziile și cu judecățile noastre, de la un plan la altul? Hiatusul dintre particular și universal a fost studiat de Hegel în Filosofia istoriei și rezolvat sub forma unei universalizări a particularului venind să se substituie unei particularizări a universalului. După el, trecerea de la un stadiu la altul nu numai că nu este exclusă, dar face parte din aceste mișcări dialectice care definitivează marile etape ale devenirii spiritului obiectiv. Legile economice pot varia după nivelul de analiză, sînt
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
receptat și "definit" în diverse moduri și după criterii dintre cele mai variate, cred că o direcție fructuoasă de cercetare este oferită de abordarea sa sub semnul a ceea ce Kristeva numea "scrisul-ca-experiență-a-limitelor". Alături de percepția postmodernismului ca o "dominantă culturală" (Jameson), particularizarea cercetării pe tipurile de disoluție înfăptuite de discursul postmodern poate aduce o serie de precizări importante despre stratul profund al organizării discursive. În contextul în care deplasarea către problematica limbajului devine vizibilă în foarte multe domenii, iar disoluția teoriilor moderne
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
mai vechii Querelle des Anciens et des Modernes. Pentru o mai bună perspectivă asupra acestei dificile relaționări, am aplicat o grilă sistematizatoare, întemeiată pe două mari tipuri de interpretare paradigma rupturii și cea a continuității dintre modernism și postmodernism cu particularizări și exemplificări pentru fiecare caz în parte, iar interpretarea din perspectivă retorică a relației sub forma metonimiei a reprezentat un alt moment al analizei. Aceste investigații discursive s-au conturat și într-o schiță a celor mai importante trăsături ale
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
nu este, în mod obligatoriu, un proces istoric inexorabil care țintește spre un anumit scop. Ea este caracterizată, mai degrabă, de un set de tendințe care se op n unele altora. Dintre aceste tendin u țe, putem identifica: universalizare versus particularizare În timp ce globalizarea poate tinde să facă ca mul te aspecte ale vieții sociale moderne să devină universale (de exempl u: producția liniei rulante de asamblare, restaurante de tip fast-food, diferite obiceiuri ale consuma torilor), ea poate, de asemenea, folosi la
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
ist die Erfahrung eine Sache der Tradition, im kollektiven wie im privaten Leben.“ Despre experiență în acest înțeles va fi vorba mai jos. Forma experienței urbane, a epocii industriale sau a „noutății“ secolului al XIX lea nu vor fi considerate particularizări sau ilustrări ale unui concept epistemologic general, ci forme vii, con crete, în care subiectul construiește o relație cu lumea în care se află. Capitolul de față continuă astfel discuția capitolului anterior de pe aceleași premise, nu ca aplicație a sa
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
urban prin câteva dintre personajele paradigmatice care îl compun: flaneurul, peticarul (Lumpensammler-ul) sau, cu o anume particularitate, copilul familiei burgheze a începutului de secol XX. La o primă vedere, s-ar putea spune că acest segment al cărții reprezintă o particularizare a primului. Pentru Benjamin însă, orașul nu reprezintă doar un exemplu de formulă culturală modernă, ci modernitatea însăși, în manifestarea ei privilegiată și completă. Miza regăsirii unui concept al experienței urbane poate fi asumată ca regăsire a posibilității experienței ca
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
o pronunțată notă de abstractizare uscată, convențională, se desolidarizează critic Petru Comarnescu. "Din nefericire, în bustul definitiv, Oscar Han și-a îngăduit o operație de stilizare care a generalizat excesiv trăsăturile, edulcorând efectul ansamblului și abstractizând până la inexpresivitate frumosul (prin particularizări realmente frumosul, nu prin tipic) cap al genialului poet. Omul era lucrat de fapt, pe dinlăuntru, de febrele și durerile unei vieți de tensiune internă și revoltă -, dispărute din bustul monumental al lui Han, ce face și el concesii tipologiei
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
periferce cu caracter marginal, precum aria arabofonă mixtă din Cornul Africii sau arii periferice intermediare, după modelul arealului arabo mediteraneean de pe bordura nordică a Africii (vezi Cap. 3.3.3. Lumea arabă - un “continent intermediar”). B. Criteriile de regionare utilizate Particularizarea concretă a principiilor enunțate mai sus configurează ansamblul criteriilor de regionare în baza cărora s-a următit “bonitarea” efectivă a domeniului arabofon. Un primcriteriu avut în vedere este criteriul genetic și evolutiv, care, în virtutea principiului funcționalității, individualizează unități spațiale ale
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3054]
-
un registru de natură "terapeutică", un fel de extirpare a neliniștii cotidiene și a grijilor de tot felul prin practicarea unui extraordinar cult al prieteniei, se trece la un registru cu nuanțe paideice, așa cum l-am descris mai sus, cu particularizarea preocupărilor maioresciene pentru educare. Comunicarea cu Celălalt, deși aparent unilaterală, mai însemna ceva: privirea față-către-față, în profundul sens existențial pe care îl dă Levinas acestei expresii, între tot ceea ce avea mai de preț Iașul acelor ani, un pretext pentru intelectualii
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
felul în care sunt configurate relațiile dintre cele două familii în timpul procesului de pregătire și derulare a nunții. 4.7.5. În ce măsură obiceiurile și tradițiile vechi (legate de naștere, nuntă și înmormântare) mai sunt încă respectate în regiunea Oltenia? Obiective: • Particularizare pe evenimente. • Cauze ale schimbării. • Modalități de conservare și revitalizare a obiceiurilor. 4.7.6. Care este tendința înregistrată în Craiova: de transmitere a obiceiurilor și tradițiilor din generație în generație sau, dimpotrivă, s-a produs o ruptură între generații
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
teatru, operă și operetă Obiective: • Evaluarea consumului de teatru, operă și operetă. Cauze și explicații 6.6. Dar interesul pentru spectacole și festivaluri? 6.7. Ce ne puteți spune despre instituțiile culturale din Craiova? Obiective: • Evaluarea organizării și funcționalității acestora • Particularizarea pe cazul bisericilor, a școlilor, muzeelor ș.a. • Identificarea principalelor probleme • Perspectivele de dezvoltare si strategiile de îmbunătățire 6.8. După părerea dvs., în Craiova, consumul cultural este în creștere sau în scădere? Obiective: • Explicații, exemple. Comparații la nivel național 6
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Dar interesul pentru teatru, operă și operetă • Evaluarea consumului de teatru, operă și operetă. Cauze și explicații 5.5. Dar interesul pentru spectacole și festivaluri? 5.6. Ce se întâmplă cu instituțiile culturale din Sibiu? • Evaluarea organizării și funcționalității acestora • Particularizarea pe cazul bisericilor, a școlilor, muzeelor ș.a. • Identificarea principalelor probleme • Perspectivele de dezvoltare si strategiile de îmbunătățire 5.7. În Sibiu, consumul cultural este în creștere sau în scădere? • Explicații, exemple. Comparații la nivel național 5.8. Care sunt activitățile
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
festivaluri 6.2. Oamenii cunosc obiceiurile tradiționale referitoare la naștere, botez, nuntă și înmormântare? • Perpetuarea în timp a semnificațiilor ritualurilor evenimentelor de naștere, nuntă etc. • Cunoașterea de către tineri a rânduielii vechi 6.3. Obiceiurile și tradițiile vechi sunt încă respectate? • Particularizare pe evenimente • Cauze ale schimbării • Modalități de conservare și revitalizare a obiceiurilor 6.4. Care este tendința înregistrată în Sibiu: de transmitere a obiceiurilor și tradițiilor din generație în generație sau, dimpotrivă, s-a produs o ruptură între generații? • Explicații
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
semmnificația de bază în cadrul grupului, care definește clasele de indivizi, factorii care determină includerea și alienarea și care dau semnificație diferitelor trăsături care intră în componența identității. În absența grupului, identitatea nu ar mai avea sens, pentru că aceasta presupune o particularizare față de un altul, or în absența acestuia, procesul diferențierii și trăsăturile proprii nu mai au rolul de a delimita existența individului, cu tot ce implică aceasta. Înainte de a apărea diferențierea de altul trebuie să existe diferențierea în cadrul sinelui, adică eul
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
rezultate, date de ieșire, concluzii; calcularea, evaluarea unor rezultate; interpretarea rezultatelor; analiza de situații; elaborarea de strategii; relaționări Între diferite tipuri de reprezentări, Între reprezentare și obiect. 6. Transferul, care poate fi concretizat prin următoarele concepte operaționale: aplicarea; generalizarea și particularizarea; integrarea; verificarea; optimizarea; transpunerea; negocierea; realizarea de conexiuni complexe; adaptarea și adecvarea la context. VI.8. Realizarea diversificării procesului didactic Incluziunea presupune includerea copiilor percepuți ca fiind „diferiți” datorită deficiențelor, originii etnice, limbii, sărăciei etc. În școlile de masă, comunitate
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
Interesul școlii și actorilor ei pentru strategiile destinate optimizării proceselor ce definesc managementul și selfmanagementul învățării aflate sub incidența evaluărilor, examene, concursuri, selecții, promovări, este în creștere semnificativă. Spectrul orientărilor adresate tehnologiei învățării și actorilor este poliform, nuanțat și diferențiat. Particularizările sunt expresia Țesăturii de practic, experiențe, criterii, motivații și așteptări, de modele pedagogice validate sau încă nevalidate. În scopul satisfacerii unor scopuri și interese informative, listăm câteva orientări metodologice mai mult sau mai puțin cristalizate în know how-ul învățării/studiul
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
elaborarea unor structuri informaționale, a unor modalități de comunicare-însușire, necesare elevului în procesul de învățare școlară a fizicii. Modalitățile de comunicare școlară și de însușire a unor conținuturi informaționale specifice fizicii sunt cele generale, comune tuturor materiilor școlare cu unele particularizări și adaptări, fiind nevoie și de formarea unor elemente strict particulare, specifice numai fizicii. Aceasta înseamnă învățarea limbajului științific al fizicii, învățarea observațională și experimentală, extragerea direct din lumea complexă a fenomenelor fizicii a principalelor elemente de studiu. Legată de
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]