539 matches
-
realizează aceeași operație de referință ca și sintagma completă" (Jacques, p. 95). Cu această accepție specială pare să fie întrebuințat termenul elipsă și de către alți cercetători (v., de pildă, Chiș și Wooldridge), cu toate că el apare în lucrările lor ca o particularizare semantică a unei denumiri având semnificații mai generale. O abordare similară a problemei se regăsește într-un articol la obiect publicat de W.L. Silin 12, care folosește denumirea generică elipsă pentru fenomenul lexico-semantic special de reducere la un element
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
carne de] pui). În toate cazurile de acest fel, condensarea, ca procedeu de formare a cuvintelor, este eclipsată de pregnanța faptului că termenii dobândesc sensuri noi, devenind polisemantici prin modificarea sistematică a semnificației lor inițiale. 2.2.4. O altă particularizare a izolării determinantului dintr-un grup nominal substantiv + (prepoziție +) substantiv este reprezentată de exemplele în care elementul reținut, care preia, în urma condensării, sensul sintagmei originare, este de sorginte onomastică. Și în aceste cazuri este vorba de o suprapunere a condensării
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
sunt adjective sau substantive; ceea ce contează este exclusiv funcția de determinant (modificator) pe care o îndeplinesc în termenul complex. VII. 2.5. Regent substantival + determinant numeral Reținerea determinantului din termeni complecși alcătuiți dintr-un substantiv și un numeral constituie o particularizare a tipurilor de condensare a grupurilor nominale formate din substantiv + adjectiv sau substantiv + (prepoziție +) substantiv; în acest din urmă caz este vorba, în condensările petrecute în limba română, despre substantivele asimilate numeralului fracționar, cum sunt jumătate, pătrar și sfert, care
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
cazurilor, la o tară descriptivă și categorială. Este ca și cum categoria aceasta, redevabilă prin contanimare parțială omului bizantin, se întinde ca un elastic peste realități și ideologii variate iar finalitatea acestui proces este, în chip paradoxal, una de autonegare. De la o particularizare geopolitică, proiectată pe o situație de destin și cu circumscriere precumpănitor etică homo balcanicus se încarcă și cu o seamă de atribute străine de el, ca să se întoarcă, iarăși, ca un bumerang, crucificând astfel arealul de origine. Conotațiile în bună
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
viață, ca urmare a unui proces de interacțiune și negociere socială.<footnote O prezentare mai pe larg se găsește În Hoffman Oscar, Sociologia organizațiilor, București, Editura Economică, 2004, cap. 3. footnote> Față de cultură, În ansamblul său, cultura organizației este o particularizare adecvată unui tip de activitate, constituind softul managementului, al comportamentelor În organizații. Prin cultură, o comunitate umană reușește să problematizeze contextul său de viață, adică să genereze conștiința unor necesități de schimbare, să pună În lumină insatisfacția față de starea de
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
căutare a unor compromisuri care să legitimeze, deopotrivă, orientările sale și coeziunea sa socială”<footnote Schein Edgar H., Career Dynamics, Matching Individual and Organizational Needs, Wokingham, Addison-Wasely, 1978 (a se vedea Kennedy C., op. cit., p. 1811. footnote>. Cultura organizației (ca particularizare a culturii, În ansamblul său) reprezintă un construct social prin care o organizație problematizează, interpretează și soluționează (răspunde) cerințele sale de funcționare ca urmare a unui proces de interacțiuni simbolice și negociere Între membrii săi și conducere, pe de o
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
factorii exogeni (mărimea firmei, specificul afacerii, zona geografică), ci și de factorii endogeni implicați În Însăși natura managementului. Managementul este, În primul rând, o concepție despre afacere, mai mult, o viziune filosofică despre om, despre necesitățile și motivațiile sale, o particularizare a culturii organizației, a culturii unui popor În general. Așa cum am văzut În tema Întâi („Societate și cultură”), cultura are „ca nivel superior” o construcție teoretică esențială, vizând concepția despre om-societate-natură. Managementul nu se reduce la o sumă de metode
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
națională visuri (colective și individuale) și imagini asupra tehnicii După cum rezultă , prin natura sa, cultura industrială diferă În raport cu contextele naționale. Există o Întrepătrundere de aspecte universale și naționale În grade diferite de la o țară la alta, fapt ce conduce la particularizarea unor modele naționale. „Sistemele de producție antropocentrice, ca și toate sistemele de producție, sunt bazate pe o combinație de caracteristici unice și universale - deși SPA produce, mai mult decât altele, elemente culturale unice”.<footnote Ibidem, p. 2. footnote> Proiectul orientat
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
populari (printre care SOȚII BULAI din Miclești). RODICA BULBOAC| și două ajutoare, din Laza, care ne-au hrănit bine-bine cu ce-au gătit... alții. Spectacolele folclorice în aer liber și demonstrațiile practice ale meșteșugarilor (la monumentele din muzeu) cu unele particularizări, ETNO-TEHNO PARC, ar fi cele menite să atragă excursioniștii și vizitatorii parcului de 100 de hectare într-un decor aparte. De altfel, Parcul Copou din Iași, Grădina botanică din Cluj, parcurile Cișmigiu și Herăstrău din București, Grădina Publică din Craiova
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
demersul acțiunii didactice: Procedeul didactic. Metoda se aplică într-o suită de operații concrete, numite procedee (C. Cucoș, 2002). Procedeul didactic reprezintă o secvență a metodei, un simplu detaliu, o tehnică mai limitată de acțiune o componentă sau chiar o particularizare a metodei. O metodă apare ca un ansamblu corelat de procedeu considerate a fi cele mai operative pentru o situație dată de învățare. Clasificarea metodelor de învățământ Metodele de învățământ au fost clasificate în diferite lucrări de referință și manuale
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
baza unor imagini din grupe diferite de viețuitoare. Elevii sunt puți în situația să descopere trăsături comune prin care să ajungă la stabilirea de noțiuni și concepte. 2. Descoperirea deductivă Elevii învață pe baza raționamentului deductiv să facă aplicații prin particularizare și individualizare, prin căutarea de exemple în care se regăsesc trăsăturile solicitate. Această descoperire, poate fi simplu deductivă, semideductivă și ipotetico-deductivă. c. Descoperirea simplu deductivă (socratică) are loc pe baza întrebărilor puse elevilor la care ei răspund prin propoziții particulare
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
imediat superior. La o disciplină care vizează formarea în meserie, se recomandă folosirea unor verbe active, care reflectă o execuție tehnică adecvată profilului. Performanța poate fi exprimată printr-un produs al comportamentui, printr-o însușire a produsului, prin aspecte de particularizare a rezultatului comportamentului.În formularea performanței este necesar să fie avute în vedere”criteriile de performanță” din programa analitică, atunci când acestea sunt prezentate în curriculum. Condițiile în care poate să se desfășoare comportamentul la cotele performanței stabilite pot să fie
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
ei esențiale - împărțirea - spargerea problemei într-o serie de sub-probleme care pot fi mai abordabile - adunarea - o problemă dificilă poate fi ușurată prin adăugarea unei componente (sub-problemă) - scăderea - îndepărtarea unor componente din problema originară. Acest procedeu este folosit în simulări. - particularizarea - găsirea unui caz ce conține un set mai limitat de caracteristici - cum ar fi abordarea unui model bidimensional în cazul unei probleme tridimensionale. - dilatarea sau contracția - unele probleme sunt mai ușor de rezolvat dacă se modifică scara sau numărul de
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
în câmpul lor semantico-sintactic: „Nu-mi trebuie flamuri, / Nu voi sicriu bogat.” (M. Eminescu) „Decât să-mi toarcă mâțele-mprejur / Mi-ar fi plăcut, firește, un vultur.” (T. Arghezi) Raportul general-particular se desfășoară în reciprocitate, dar predomină un sens al particularizării, în funcție de apartenența verbului la una din cele două subclase. Când funcționează ca predicate verbele din prima categorie, ele au rolul activ în actualizare, particularizând numele (pronumele etc.) devenit subiect, din perspectiva unei trăsături semantice dinamice, proprie conținutului lor lexical: Copiii
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a generalului în particular. În interiorul relației de dependență, termenii sintagmei ocupă poziții diferite: • regent, expresie a generalului, termenul care impune celuilalt component din sintagmă un anumit comportament în planul expresiei, într-o relativă corespondență, cu planul semantic; • determinant, expresie a particularizării sferei semantice a regentului, actualizator sintactic al acestuia, termenul care răspunde exigențelor impuse de regent și care devine purtătorul unei funcții sintactice. Sub aspect structural, determinantul nu poate exista în afara regentului. El se realizează, de altfel, în mod frecvent, prin
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
bate / aș vrea să-mi fie glasul.” (M. Isanos) „- Cobori în jos, luceafăr blând, / Alunecând pe-o rază.” (M. Eminescu) Sub aspect semantic, de cele mai multe ori, regentul este condiționat fundamental de prezența determinantului 29; în funcție de realizarea concretă a acestuia, de particularizările semantice pe care le introduce determinantul, regentul poate guverna alte relații de dependență sau poate intra într-o relație de interdependență. De fapt, în organizarea de ansamblu, a oricărui enunț există o frecventă, dacă nu chiar permanentă, condiționare reciprocă între
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de o parte, precum și a îmbogățirii fondului informațional al specialiștilor acestei ramuri sportive, pe de altă parte. Cartea este structurată pe două părți, patru capitole, în care sunt detaliate aspecte de fundamentare teoretică în ceea ce privește sursele energetice specifice efortului fizic, precum și particularizarea acestora pe ramuri sportive, concret în artele marțiale, în cazul nostru primele două capitole. În următoarele două capitole se abordează cât se poate de sugestiv contribuțiile personale ale autorului, în ceea ce privește abordarea interdisciplinară a dinamicii unor parametri fiziologici în timpul efortului specific
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
prezintă, de asemenea, sisteme competiționale proprii, care țin cont de particularitățile fiecăreia. Aceasta determină o organizare riguroasă a procesului de antrenament, care să conducă sportivul către forma sportivă maximă în competiție. Multitudinea de arte marțiale existente în prezent solicită și particularizarea antrenamentului, care va ține cont de regimul de efort, de calitățile și deprinderile motrice prioritare în ramura respectivă. Sporturile de luptă se încadrează în categoria sporturilor de situație (Manno, 1996), caracterizate de prezența adversarului, ale cărui acțiuni generează situații imprevizibile
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
cu grad ridicat de schematizare, mijloace de comunicare între indivizi sau creare de sunete deosebite, gravuri oarecum similare prin stil și forma pe suporturi asemănătoare, care pot sugera modalități de percepere a unor cicluri temporale, se constituie în mărturii ale particularizării simbolice a societăților respective. Acest tablou al mărturiilor asupra capacităților spirituale ale comunităților epigravetiene de la Poiana Cireșului-Piatra Neamț avea să fie completat în anul 2003, atunci când au fost descoperite, în secțiunea V, caroul A-1 (stratul Epigravetian ÎI), patru bivalve
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Marin Cârciumaru, Iuliana Lazăr, Elena-Cristina-Niţu, Minodora Ţuţuianu-Cârciumaru () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_646]
-
clase sociale, profesiuni etc.); e) valori ale microgrupurilor (familii, organizații, grupuri restrânse etc.); f) valori individuale. Trebuie specificat, în al doilea rând, că raportul dintre palierele socioaxiologice indicate sunt complexe, și nu perfect univoce. Astfel, deși avem în principal o particularizare în trepte de la general la individual, în special pentru palierele „b”, „c”, „d”, relațiile sunt mai degrabă secante decât de supraordonare. Este necesar, apoi, să avem în vedere că, în fața copilului și a tânărului, a indivizilor în general, agenții socializanți
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
expresia unei viziuni dialectice asupra vieții morale: analizând Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie (1512-1521Ă dovedesc și faptul că filosofia și cultura Greciei Antice erau cunoscute În evul mediu românesc, În fapt acestea putând fi Înțelese ca o particularizare românească a nu mai puțin cunoscultelor „Învățături” ale lui Nicomah către fiul său Aristotel pe care Stagiritul le exprimă În Etica Nicomahică. III. Etică și educație Preocupări etice românești cu privire la formarea conștiinței morale caracterul polar al virtuților - pentru dragoste - păcatul
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
închegat, cu efecte pozitive și negative, în care regăsim caracteristici esențiale ale leadership‑ului vestic (în special nord‑american și european - tipul A), ale celui estic (specific Japoniei și centrului Chinei - tipul J) și ale unei forme intermediare ca o particularizare și perfecționare a leadership‑ului american - tipul Z). Fiecare dintre cele trei tipuri de organizare, implicit de leadership, conține șapte dimensiuni, după cum urmează: 1) Durata angajării se referă la numărul mediu al anilor lucrați în interiorul organizației, angajarea putând fi pe
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
a trece astfel, cu concluziile și cu judecățile noastre, de la un plan la altul? Hiatusul dintre particular și universal a fost studiat de Hegel în Filosofia istoriei și rezolvat sub forma unei universalizări a particularului venind să se substituie unei particularizări a universalului. După el, trecerea de la un stadiu la altul nu numai că nu este exclusă, dar face parte din aceste mișcări dialectice care definitivează marile etape ale devenirii spiritului obiectiv. Legile economice pot varia după ni-velul de analiză, sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
a trece astfel, cu concluziile și cu judecățile noastre, de la un plan la altul? Hiatusul dintre particular și universal a fost studiat de Hegel în Filosofia istoriei și rezolvat, sub forma unei universalizări a particularului venind să se substituie unei particularizări a universalului. După el, trecerea de la un stadiu la altul nu numai că nu este exclusă, dar face parte dintre aceste mișcări dialectice care definitivează marile etape ale devenirii spiritului obiectiv. Legile economice pot varia deci după nivelul de analiză
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
specialitate (vezi și Cerghit, 1997; Cerghit et al., 2001), la rândul său, exercițiul este văzut drept o metodă aparte. Autorul remarcă, de altfel, că între metodă și procedeu (definit drept o tehnică mai limitată de acțiune, un simplu detaliu, o particularizare ori o componentă a metodei în cauză) relațiile sunt complexe și reciproce. Astfel, în cadrul unei metode (ce poate fi concepută uneori drept un ansamblu de procedee), acestea din urmă pot să varieze, să-și schimbe locul; mai mult, o metodă
[Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]