KorAP: Find »[drukola/base=partinic & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...9 10 11 ...50 >

1,244 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182

pregătește șpagatul Udrea”. Pe lângă niște mustrări aflate undeva între imperial și prezidențial, mi se atrăgea atenția că nici nu mă pricep la pronosticuri. Totuși, șpagatul s-a produs. Aflată cu sufletul doctrinar încă în PNL, dna Udrea își mută trupul partinic în PD. Șpagatul trebuie că e destul de dureros, dacă vocația liberală a dnei Udrea a fost vreodată una autentică și nu doar un pretext pentru ca dl Băsescu să-și mai plaseze încă un pion în PNL. Pregătindu-se să devină

[Corola-publishinghouse/Administrative/1857_a_3182]
Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670

folosit, pe de o parte, metodele deductivă, calitativă și cantitativă. Pe de altă parte, am adunat date documentare, am purtat discuții centrate pe subiect și am făcut trimiteri la literatura academică. 1.1. Despre interesul studiului partidelor europene Abordarea fenomenului partinic european ne duce cu gîndul la două entități: grupurile politice din Parlamentul European și federațiile europene de partide. Dacă legitimitatea studiului grupurilor politice este indiscutabilă, FEP nu beneficiază de acest avantaj. Totuși apariția și consolidarea treptată a federațiilor europene de

Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
țin, în esență, de un fenomen de mimetism. În statele-națiune ale Europei Occidentale, partidele politice au jucat rolul fundamental de legătură între electori și organele decizionale. Asta explică, în mare măsură, eforturile de a transpune pe plan european capacitățile fenomenului partinic național 2. Pentru moment, vom justifica studiul federațiilor europene de partide. Trebuie așadar să prezentăm o serie de argumente în favoarea lor. Dacă înclinăm spre analiza FEP, două principale piste de cercetare apar în mod clar: tradiția normativă și perspectiva conceptualo-empirică

Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
În contrast cu aceste trei școli de gîndire dominante în studiul integrării europene, numeroase contribuții normative converg spre ideea că, pe termen lung, legitimitatea, democrația și reprezentativitatea UE nu pot fi obținute decît printr-un proces din ce în ce mai receptiv la considerațiile politice și partinice, care introduc elemente de legitimitate, democrație și reprezentativitate prin consolidarea partidelor europene. Există două tendințe. Primul curent consideră, în esență, că numai grupurile politice din Parlamentul European constituie baza unui sistem de partide europene care să permită democratizarea 12 și

Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
sînt nuanțate. Din acest unghi, Simon Hix a subliniat că FEP pot contribui la dispariția deficitului de legitimitate a guvernării economice europene. Se ridică totuși două obstacole: evoluția raporturilor între partidele politice și legitimitate și constrîngerile ce apasă asupra fenomenului partinic european. Cu toate acestea, federațiile europene de partide pot să ajute la legitimarea guvernării UE. Condiția sine qua non ce trebuie realizată constă în structurarea majorității opiniilor prin competiție între programe de partid alternative, ceea ce ar permite crearea unei legături

Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
ar permite crearea unei legături între cetățeni și deciziile europene. În acest scop, două preparative sînt necesare. Mai întîi, europartidele trebuie să ofere politici socio-economice specifice, reprezentînd alternative credibile și coerente cu tradițiile ideologice ale familiilor politice. Apoi, din competiția partinică trebuie să rezulte un program majoritar cîștigător. Din această perspectivă, legătura organizațională trebuie să conecteze partidele politice cu electoratul, ca și cu actorii guvernamentali de la nivel național și european 14. Pe scurt, Simon Hix a recomandat FEP să ofere programe

Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
întîi, integrarea europeană a ridicat chestiunea pertinenței partidelor politice ca organizații ce permit realizarea obiectivelor o dată ajunse la guvernarea națională. Această problemă a fost dublată de cea a legitimității UE în ceea ce privește politicile publice. În cadrul acestei problematici, prima motivație a elitelor partinice constă în găsirea unei soluții împreună cu UE și într-un rol de legitimare a politicilor europene în rîndul cetățenilor 15. Din această perspectivă, partidele politice au decis să se folosească de europartide. Cu privire la PPE și PSE, Robert Ladrech concluzionează că

Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
jucat și un rol în soluționarea deficitului democratic al UE. Discursurile se nuanțează în ceea ce privește modul în care cercetătorii pun problema raportului dintre federațiile europene de partide și deficitul democratic al UE. În 1945, John Fitzmaurice sugerase dezvoltarea unor noi structuri partinice extraparlamentare pe lîngă Parlamentul European 19, astfel încît acestea să fie adaptate la luptele politice europene și să permită restructurarea sistemului de partide la nivel european. Pentru o mai puternică democratizare a Comunității Europene, sînt necesare partide comunitare cu programe

Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
Europene, sînt necesare partide comunitare cu programe comunitare adecvate problemelor comunitare. În aceste cadru, a fost pusă o chestiune mai precisă: raportul FEP cu problema responsabilității democratice. Pentru John Fitzmaurice și Robert Jackson, problema principală ține de constituirea unei identități partinice transnaționale. Această ipoteză decurge dintr-o constatare națională 20. Responsabilitatea reprezentanților față de alegători constituie baza sistemelor democratice naționale. Bineînțeles, instanțele naționale se confruntă cu anumite probleme. Reiese totuși că partidele naționale își asumă, de bine, de rău, această funcție, pe

Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
tentative de a lega manifestele de miza campaniilor electorale. În general, caracteristica esențială a relației dintre partidele naționale și organizațiile internaționale ține de faptul că partidele insistă să-și păstreze marja de operare în domenii-cheie pentru interesele naționale și/sau partinice. Prin urmare, transferul de suveranitate dinspre partidele naționale nu se efectuează spre nivelul transnațional 22. La rîndul său, Christopher Lord susține că democratizarea și integrarea Uniunii Europene nu s-ar putea lipsi de rolul partidelor politice, care prezintă candidați, care

Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
le vor mai avea formațiunile politice de a acționa într-o manieră conformă cu acest nivel"28. Cu alte cuvinte, partidele europene nu sînt într-o fază în care ar putea să îndeplinească direct funcțiile tradițional rezervate partidelor naționale. Sistemul partinic european este complet rupt de bază29. Deschizînd în sfîrșit perspectiva spre comparația internațională, politologul norvegian Kurt Heidar susține că ar trebui examinate principalele delimitări din spațiul politic european și modul în care partidele se bazează pe acestea. Ar putea fi

Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
din spațiul politic european și modul în care partidele se bazează pe acestea. Ar putea fi utilă referirea la experiențele europene și la cele din Statele Unite și India state federale multietnice. Obiectivul constă în specularea asupra potențialului unui viitor sistem partinic al Uniunii Europene 30. Rezultă din asta că factorii instituționali, precum și progresele din societatea civilă ar constitui elemente cruciale. Pentru Heidar, mai ales lipsa unei limbi comune împiedică dezvoltarea unei arene europene de dezbatere și, prin urmare, apariția competiției între

Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
de Est. Cercetătorii au evidențiat contribuția secundară a europartidelor la democratizarea țărilor din fostul bloc estic. Analizînd raportul între cooperarea paneuropeană a partidelor politice și democratizarea în Europa Centrală, Pascal Delwit și Jean-Michel De Waele au observat că "dacă organizațiile partinice transnaționale (Internaționalele, federațiile și fundațiile) joacă un rol politic tot mai mare, datorită europenizării și globalizării problemelor, nu înseamnă că ele nu rămîn actori politici de o importanță relativă"32. Pe lîngă asta, John Fitzmaurice a arătat aportul, în special

Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
33. În fine, Geoffrey Pridham a evaluat impactul cooperării partizane transnaționale asupra tranziției democratice a țărilor din Europa Centrală și de Est. El s-a axat în special pe analiza integrării partidelor și a elitelor din aceste țări în cooperarea partinică transnațională. Această integrare deschide calea spre socializarea elitelor din noile partide democratice, spre influențarea construcției partidelor politice, ca și spre credibilitatea și legitimitatea anumitor forțe politice 34. Pridham ajunge la concluzia că activitățile partinice transnaționale contribuie la distingerea între partidele

Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
elitelor din aceste țări în cooperarea partinică transnațională. Această integrare deschide calea spre socializarea elitelor din noile partide democratice, spre influențarea construcției partidelor politice, ca și spre credibilitatea și legitimitatea anumitor forțe politice 34. Pridham ajunge la concluzia că activitățile partinice transnaționale contribuie la distingerea între partidele ținînd de familiile politice clasice (creștin-democrate, conservatoare, liberale și socialiste cu excepția verzilor) și partidele din afara standardului (naționaliste, populiste și ostile minorităților), care sînt excluse de la cooperarea partinică transnațională 35. Aceste din urmă tipuri de

Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
34. Pridham ajunge la concluzia că activitățile partinice transnaționale contribuie la distingerea între partidele ținînd de familiile politice clasice (creștin-democrate, conservatoare, liberale și socialiste cu excepția verzilor) și partidele din afara standardului (naționaliste, populiste și ostile minorităților), care sînt excluse de la cooperarea partinică transnațională 35. Aceste din urmă tipuri de partide nu sînt totuși numaidecît slăbite. 1.1.1.3. Reprezentarea Pe lîngă registrele legitimității și democrației, cercetătorii s-au aplecat și asupra raporturilor europartidelor cu problematica reprezentării în UE. Și aici trebuie

Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
întrebăm și despre interesul unei analize fundamentale a partidelor europene. Vom proceda la o prezentare succintă a argumentelor noastre, pe care o vom dezvolta ulterior pornind de la literatura de specialitate (capitolele 2 și 7). În general, chestiunea europeană și răspunsul partinic constituie un domeniu important de analiză, dat fiind că studiul lor atinge în plin problematica proiectului partinic și punerea lui în practică într-un nou context. Cum a diagnosticat John Gaffney, partidele politice se confruntă cu o serie de provocări

Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
argumentelor noastre, pe care o vom dezvolta ulterior pornind de la literatura de specialitate (capitolele 2 și 7). În general, chestiunea europeană și răspunsul partinic constituie un domeniu important de analiză, dat fiind că studiul lor atinge în plin problematica proiectului partinic și punerea lui în practică într-un nou context. Cum a diagnosticat John Gaffney, partidele politice se confruntă cu o serie de provocări la nivel național și european. Trebuie să demonstreze pe plan simbolic că sînt capabile nu doar de

Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
putere devine dificil de asumat. Ele întîlnesc, în special, o serie de dificultăți în adaptarea eficace la noile circumstanțe. Din această perspectivă, chestiunea europeană și modul în care-i răspund partidele politice constituie o parte fascinantă a procesului 43. Răspunsul partinic s-a cristalizat mai întîi pe plan morfologic. O dată cu integrarea europeană, partidele europene au deschis calea unei faze de contact între membrii lor. Ca urmare, interacțiunea partinică a trecut în anii 1970 la o fază de cooperare. De atunci, europartidele

Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
care-i răspund partidele politice constituie o parte fascinantă a procesului 43. Răspunsul partinic s-a cristalizat mai întîi pe plan morfologic. O dată cu integrarea europeană, partidele europene au deschis calea unei faze de contact între membrii lor. Ca urmare, interacțiunea partinică a trecut în anii 1970 la o fază de cooperare. De atunci, europartidele au permis elitelor naționale să-și unească legăturile particulare dintre ele. În plus, și-au dezvoltat și raporturile externe, nu doar în cadrul structurii instituționale europene, dar și

Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
privințe. În primul rînd, ne aplecăm asupra problemei șomajului. Căci aceasta a constituit și constituie în continuare o temă de prim-plan a construcției europene, mai ales din anii 1970. Cu această problematică se confruntă în mod deosebit toate familiile partinice. "Partidele politice scria Maurice Duverger în 1994 traversează în prezent o criză profundă, atît cele de dreapta, cît și cele de stînga. Aceasta are surse comune, precum depresiunea economică, în care consecința cea mai gravă și problema cea mai dificilă

Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
demnă de interes la Consiliile Europene de la Luxemburg (1997) și Lisabona (2000). În fine, analiza noastră ne va permite o poziționare față de dezbaterile asupra politicilor PSE și ale europartidelor. Va fi important de determinat dacă studiul nostru va confirma cadrul partinic național al lui Geoffrey și Pippa Pridham, lectura sceptico-transnațională a lui Newman, teza lui Hix și Lord privind puterea condițională a PSE, interpretarea transnațională a lui Johansson, abordarea prin comparative politics a lui Hix și Lord sau teza eficacității rețelei

Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
parte, am observat că implicarea partidelor membre în aceste diferite domenii a variat în termeni de contribuții documentate sau "participare" la reuniuni. În general, și-au exprimat pozițiile. Cîteodată și-au motivat orientările politice. De cealaltă parte, am notat variații partinice în conținutul contribuțiilor documentate. Prin urmare, pozițiile delegațiilor naționale (ca și motivațiile) fluctuează în funcție de aportul lor la dezbaterea social-democrată europeană. 1.3.2.2. Convorbirea centrată După prezentarea primul tip de surse, ne vom îndrepta spre convorbirea centrată. "Mai cunoscută

Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
președinte, lideri de partid) cît și din instituțiile europene (foști prim-miniștri, consilieri pentru afaceri europene, foști miniștri, funcționari ai Comisiei Europene și ai Consiliului de Miniștri). În fine, ne-am întîlnit cu președintele fiecărui grup de lucru din cadrul interacțiunii partinice centralizate. Am folosit în principal metoda înregistrării pe reportofon, atunci cînd persoanele intervievate ne-au permis. Folosirea acestuia e indispensabilă, permițînd reținerea fidelă a informațiilor la transcrierea interviului. Am luat în schimb notițe cînd intervievații nu ne-au permis utilizarea

Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]
trei scenarii pentru viitor: statu quo-ul, scenariul federal și consolidarea metodei comunitare. Partea întîi NATURA PARTIDELOR EUROPENE CAZUL EUROPARTIDULUI SOCIAL-DEMOCRAT 2 Între națiune și europenizare: dezvoltarea partidelor europene 2.1. Introducere FEP există, dar ce sînt ele? Care sînt actorii partinici care le compun? Care sînt trăsăturile caracteristice structurilor lor? Ca funcții au? În ce măsură depinde dezvoltarea lor de procesul de integrare europeană? La fel, care e incidența cadrului partinic național? Literatura despre federațiile europene de partide încearcă să răspundă la aceste

Natura şi politica partidelor europene: social-democraţia şi criza şomajului by Erol Kulahci [Corola-publishinghouse/Administrative/1428_a_2670]