1,237 matches
-
din faptul că, îndeosebi începând cu Congresul al IX-lea al P.C.R., în hotărârile congreselor și conferințelor naționale ale partidului, în alte documente de partid se face o analiză temeinică a activității desfășurate pe această linie, se dezvăluie în mod partinic lipsurile și neajunsurile din munca organelor de securitate, fiind totodată trasate cu claritate cadrul și principiile după care ele trebuie să acționeze, sarcinile ce le sunt încredințate. O însemnătate excepțională au, în acest sens, Programul P.C.R. de făurire a societății
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
selecționare și pregătire a cadrelor pentru toate sectoarele de activitate. Conducerea partidului acordă o atenție deosebită înfăptuirii politicii de cadre în organele de securitate, veghind ca în acestea să fie încadrați și să muncească numai lucrători cu o înaltă conștiință partinică, animați de un puternic patriotism, devotați trup și suflet cauzei revoluției și construcției socialiste, caracterizați prin spirit de vigilență revoluționară, combativitate și fermitate, disciplinați, cu o temeinică pregătire politico-ideologică, de specialitate și militară. Realizarea întocmai a politicii de cadre a
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
săi pentru a lucra nemijlocit în organele de securitate, ceea ce constituie o cale importantă și verificată în practică de întărire a acestor organe, de imprimare mai puternică în activitatea și stilul lor de muncă a liniei, a spiritului și principialității partinice. Totodată, ca expresie a afirmării rolului conducător al clasei muncitoare în întreaga noastră societate, partidul acționează pentru încadrarea aparatului de securitate cu cadre provenite din rândul muncitorilor, în vederea ridicării spiritului revoluționar al activității desfășurate, a dezvoltării combativității și fermității în
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
partid, comandanții, vor analiza trimestrial și ori de câte ori este nevoie conținutul și eficiența procesului de pregătire a cadrelor în strânsă legătură cu cerințele activității practice și specificul fiecărui compartiment de muncă. II. Perfecționarea pregătirii politico-ideologice și cultural-educative, intensificarea activității de educare partinică, patriotică și moral-cetățenească a tuturor cadrelor din unitățile centrale de securitate. 1. Organele de partid, comandanții vor acorda o atenție deosebită ridicării nivelului de pregătire politico-ideologică și culturală a tuturor cadrelor de securitate prin studierea și însușirea temeinică a documentelor
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
acestora și antrenarea lor la acțiunile ce se desfășoară în organizații. - Organele de partid, comandanții vor acorda o atenție deosebită pregătirii temeinice și desfășurării la un nivel ridicat a adunărilor generale și plenarelor de comitet, asigurând dezbaterea problemelor în spirit partinic, revoluționar, critic și autocritic, precum și adoptarea de măsuri concrete și eficiente. - Organele de partid și comuniștii cu funcții de conducere vor analiza cu regularitate modul în care se rezolvă propunerile, sugestiile și observațiile critice făcute de comuniști. 3. Organele și
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
număr mai mic de membri de partid; - O atenție sporită va fi acordată intensificării muncii educative în rândul tinerilor și femeilor, în vederea pregătirii și primirii unui număr mai mare din rândul acestora în partid; - Va fi intensificată munca de educație partinică și moral-cetățenească a noilor membri de partid, organizându-se în acest sens întâlniri, expuneri pe probleme ale vieții de partid etc. 4. În vederea îndeplinirii sarcinilor rezultate din hotărârea Plenarei C.C. al P.C.R. din martie 1979 cu privire la preschimbarea documentelor de partid
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
general, pentru înfăptuirea obiectivelor primului an al celui de-al VIII-lea cincinal, activul de bază de comandă și de partid al Departamentului Securității Statului, întrunit în convocare de bilanț, a analizat, într-un climat de profundă exigență și combativitate partinică, în spiritul orientărilor și indicațiilor primite permanent din partea dumneavoastră, mult iubite și stimate tovarășe comandant suprem, activitatea desfășurată în anul 1985, stabilind, totodată, căile realizării, în condiții superioare de calitate și eficiență, a misiunilor încredințate de partid pentru apărarea securității
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
general al Partidului, precum și pentru continua îmbunătățire a întregii activități de partid și profesionale, afirmarea tot mai puternică a rolului de conducător politic al organelor și organizațiilor de partid, a creșterii spiritului revoluționar și a promovării unui stil de muncă partinic, dinamic, plenara adoptă următoarele măsuri: 1.Obiectivul prioritar al întregii activități de perfecționare a pregătirii cadrelor îl va constitui cunoașterea aprofundată și aplicarea neabătută în practică, de către întregul efectiv, a ideilor, tezelor și orientărilor cuprinse în operele tovarășului Nicolae Ceaușescu
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
de după al doilea război mondial, vom constata de îndată că statutul istoricilor și al istoriografiei române a suferit o schimbare radicală și binecunoscută, în rău, s-a procedat treptat și foarte rapid la un fel de „etatizare”, la o înregimentare partinică. Totodată, a fost operată o ruptură brutală și qvasitotală cu Occidentul, încât studiul relațiilor internaționale în țara noastră, așezată la margine de continent, a devenit extrem de anevoios, în lipsa unor raporturi strânse cu marile centre științifice și arhivistice, cu acele centre
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și-au pierdut semnificația originală. Printre Ghibelini se aflau Ezzelini da Româno, Castruccio Castracani, Della Scală din Verona, familia Montefeltro din Urbino și Visconti din Milano (deși Milano era prin excelență Guelf). Spre deosebire de familiile nobile, orașele aveau foarte rar loialități partinice ferme, desi Milano, Florența și Genova erau în mod curent Guelfe. Cremona, Pisa și Arezzo erau în mod curent Ghibeline. Veneția a rămas neutră. În Romă Ghibelinii erau dușmanii Papei, familia Colonna fiind de notorietate în acest sens. După expulzarea
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
și ce tîmpenie de rol...; singura calitate a rolului ăsta era că era principal..., avea text mult... enorm de mult...! Gh. P. doi: Mai știi ceva din el? Gh. P. unu: Mai știu pe dracu! Știu că era o piesă partinică... Gh. P. doi: ...Erai un secretar de partid, nu? Gh. P. unu: ...da... Pavel..., așa se chema personajul... Pavel..., și piesa se chema... Puterea și... Gh. P. doi: ...Adevărul... Gh. P. unu: Nu..., aia era alta... și devotamentul..., da, Puterea
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Ion Solacolu, redactor, Duiliu Vinograschi, iar secretariatul e asigurat de Elena Chiriac. Revistă de cultură politică, D. își pune la dispoziție spațiul dezbaterilor de idei și promovează discuțiile libere în jurul problemelor ce interesează emigrația românească, respingând programatic spiritul polemic sau partinic. Primul număr al noii serii semnalează prezența în emigrația română a poetului Ion Caraion; i se publică textul cuvântării ținute la 27 martie 1982 în fața adunării generale a Asociației Internaționale pentru Drepturile Omului din Frankfurt, de fapt un apel către
DIALOG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286757_a_288086]
-
a analizat întotdeauna o operă literară printr-o grilă de concepte bine cunoscute, temeinic asimilate, ilustrate printr-o lectură atentă, selectivă a textului. În anii ’50 grila era cea impusă: realismul socialist, cu lupta lui de clasă și cu literatura partinic angajată. C. îi citea pe Marx, pe Lenin și pe Jdanov, citea și cărțile despre care scria, alegea ce se potrivea cu citatul, dar în prima lui culegere, Cronici și articole (1953), prefera să scrie mai ales despre un umorist
CROHMALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286519_a_287848]
-
Guvernul merge la recepții/ Iar poporul la percepții” sau „Regele nu mai e pe tron/ Nu știm de Ana de Bourbon/ În schimb, acum la București/ Avem pe Ana din Dudești”. Schimonosirea valorilor spirituale românești prin cultivarea asiduă a literaturii partinice, de la Mihu Dragomir până la un anonim Marș al Anei Pauker, citat integral, sau de la „poezia șantierelor” până la imnul republican al lui Matei Socor, este radiografiată atent, ca și „reforma învățământului” sau modificările și „restructurările” pe care le cunosc instituțiile culturale
CURIERUL ROMAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286600_a_287929]
-
nota volumelor antebelice Război (1937), Nu sunt cântăreț de stele (1940), dar motivele țărănești și accentele de revoltă apar adesea și în volumele de după război (Hrisovul meu, 1947). Treptat, trec în prim-plan temele vremii, C. dând curs abundent comenzii partinice. Exaltă agitatoric „zeii” autohtoni ai zilei („Născuți în vârtej de lupte, / Ana, Luca și Gheorghiu-Dej / și cu ei mii și mii, / milioane, / din uzine, din câmpii, / s-au ridicat, unul ca unul mai neînfricat”) sau glorifică „Armata Sovietică, / pe Marele
CORBEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286408_a_287737]
-
Moravuri comuniste din colonia RPR etc.), este deopotrivă preocupat de destinul culturii și al literaturii române. Textele sale, multe cu vădit caracter memorialistic, nu evită nici actualitatea literară din țară și din exil, cu implicațiile politicului în domeniul culturii (Literatura partinică, Alhimia exilului. Alexandru Busuioceanu), autorul fiind interesat în special de situațiile-limită ivite în peisajul literar contemporan. Analiza lor conduce, ca în Cazul Noica (1961), la punerea în discuție a atitudinii românilor din exil față de situații concrete, condamnând, cu vehemență, impasibilitatea
COURRIER ROUMAIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286456_a_287785]
-
atît mai multe idei contra. Intelectualul critic nu se poate ralia marilor vectori de difuzare care au început să-și trăiască propria viață industrială și comercială, deopotrivă de străină creației intelectuale și utopiei ideologice. Deplasarea tipar/audiovizual a decalat mediul partinic către arhaism, dezagregînd în același timp suportul tehnic și logistica sa doctrinară (altceva decît o schimbare de doctrină: doctrina ca bază). Un efect al unei schimbări drastice de ierarhie ce afectează greoaiele mijloace de producere a opiniei (media). Distincția stînga-dreapta
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
partizanat În acest sens, dar aduce argumente pe linia depolitizării mecanismului de absorbție, atât prin Îndrumarea către profesionalizarea activității de manager de proiect În absorbția fondurilor europene, cât și prin direcționarea banilor europeni către nevoi obiective, și nu către interese partinice. Capitolul 1 Economia Bazată pe Cunoaștere Profilul cercetătorului: „Nu știm ceea ce nu știm, Nu putem acționa asupra a ceea ce nu știm, Nu vom ști până ce nu vom cerceta, Nu vom putea cerceta ceea ce nu ne explicăm, Nu ne putem explica
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
întâlnesc la nivelul politicului în calitatea lor comună de vehicule (utilaje mentale) ale unor exemplarități. Care sunt, fără îndoială, produse ale unor conjuncturi și interese. Totuși ideea mitului devastator prin excelență rămâne în continuare o idee caducă. Mitul subzistă subiacent partinic, dar și paralel politicului, atâta vreme cât va exista «magia» întregii „ideologii” a semnificației reprezentaționale. Aceasta rămâne structural, o ideologie a puterii, dar nu se află niciodată sub controlul ei total. Interesant este, în cazul lui Platon suprapunerea specifică dintre abordarea mitomorfică
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
un partid își alege deseori strategiile politice și electorale adaptându-se la aceste așteptări); izomorfismul mimetic prin modelarea partidelor în funcție de instituțiile cu legitimitate crescută, promovarea valorilor altor organizații respectate în societate (mesaje religioase, structuri descentralizate); mimetismul normativ prin profesionalizarea instituției partinice (din păcate, destul de slab dezvoltată). Cazul partidelor este unul ilustrativ pentru situația multor organizații și instituții naționale, fiind ales ca exemplu datorită posibilității clare de separare a factorilor ce îi influențează dezvoltarea. Depășind sfera eficientizării birocratice, absolut necesară pentru o
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
toate subprodusele acestui comportament: boema, cerșitul, rătăcirea, foarte multe lucruri de acest gen. Pe de altă parte, se Întâmplă, În chiar momentele acelea, schimbarea macazului politic de către Dej. În 1964 se vorbește pentru prima oară de „linie națională” În comportamentul partinic. După mine, aici nu este numai subordonare piezișă față de Moscova (dimpotrivă...), ci și un pas tactic prin care Dej și echipa de la putere Încearcă să capteze sensibilitatea naționalistă a acestor oameni, brusc revărsați pe străzi și ulițe. Oamenii aceștia ies
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
accepte 1. Până la formele extreme enumerate de M. Iorgulescu, cultura tolerată sau literatura rezistenței se confruntă cu Îngrădiri și restricții mai mărunte și mai perfide, insinuante și piezișe, care transpun În viață nu doar un set de documente și principii partinice, ci și, foarte adesea, zelul și umorile (acestea, nelimitate și imprevizibile ale) activiștilor care exercitau, de la mai multe paliere, controlul asupra literaturii, Împlinind cu asupra de măsură una din directivele lui Ceaușescu din iulie 1971: „Organele noastre de partid, la
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
se inițiază tipărirea în foileton a romanului Rădăcinile sunt amare de Zaharia Stancu. În numărul 14/1958 apare poemul Surâsul Hiroshimei de Eugen Jebeleanu, care se va studia imediat în școli. Pe de altă parte, Ion Roman continuă linia supravegherii partinice, pentru a menține „puritatea” ideologică a criticii literare (Critica literară la „Steaua”, 18/1958). O stare de confuzie se înstăpânește astfel, relativizând inițiativele care vizau, fie și colateral, punerea în discuție a conceptului de realism socialist și a compatibilității sale
GAZETA LITERARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287200_a_288529]
-
prosovietică, leninist-stalinistă, accentuat anticapitalistă, antiburgheză și, de la un moment dat, antititoistă. Textele oficiale - rapoarte, cuvântări, manifeste, comunicate, decrete, rezoluții - vizează consolidarea regimului instaurat prin îndoctrinarea publicului cititor, „culturalizat” astfel în spiritul noii ideologii. Literatura, atâta câtă există, are un caracter partinic, tezist, violent propagandistic. În 1960 un articol al lui Mihai Novicov, Preocupări ale frontului literar - de fapt un comentariu la lucrările Congresului al III-lea al Partidului Muncitoresc Român -, proclamă ideile normative și dogmatismul vremii : scriitorii au datoria „să dea
ROMANIA LIBERA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
teatru - la care se adaugă o rubrică de „Studii-cronici-însemnări”. Materialele sunt caracteristice pentru perioada de angajare în programul oficial al realismului socialist. Multe sunt tributare proletcultismului - versuri și proze ocazionale axate pe problematică social-politică -, printre temele preponderente numărându-se atașamentul partinic, lupta de clasă, prietenia și ajutorul sovietic, colectivizarea, viața „nouă” în fabrici și uzine, condamnarea războiului rece, a imperialismului și colonialismului etc. Publicația se sprijină în cea mai mare parte pe forțe locale, colaboratorii fiind scriitori brașoveni sau din zonă
LUCEAFARUL DE ZIUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287864_a_289193]