462 matches
-
tendințe general valabile, există câteva diferențe între profilele votanților unui anumit partid (anexe, REF Ref508439805 \h \* MERGEFORMAT Tabelul A4). Astfel, sursa principală a votului pentru principalele partide (D.A., PSD, PRM) este diferită, chiar dacă pentru ansamblul partidelor contează toate sursele (încredere, partizanat și încredere în lideri). Astfel, sursa votului pentru PSD constă, în principal, în încrederea în PSD, pentru D.A. în partizanat, iar pentru PRM în încrederea în lider (Vadim Tudor). Prevalența partizanatului în cazul Alianței D.A. susține afirmația anterioară conform căreia
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
sursa principală a votului pentru principalele partide (D.A., PSD, PRM) este diferită, chiar dacă pentru ansamblul partidelor contează toate sursele (încredere, partizanat și încredere în lideri). Astfel, sursa votului pentru PSD constă, în principal, în încrederea în PSD, pentru D.A. în partizanat, iar pentru PRM în încrederea în lider (Vadim Tudor). Prevalența partizanatului în cazul Alianței D.A. susține afirmația anterioară conform căreia o parte a alegătorilor tind să se afilieze puterii chiar dacă opțiunile lor reale nu sunt acestea. Supraestimarea votului pentru putere
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
diferită, chiar dacă pentru ansamblul partidelor contează toate sursele (încredere, partizanat și încredere în lideri). Astfel, sursa votului pentru PSD constă, în principal, în încrederea în PSD, pentru D.A. în partizanat, iar pentru PRM în încrederea în lider (Vadim Tudor). Prevalența partizanatului în cazul Alianței D.A. susține afirmația anterioară conform căreia o parte a alegătorilor tind să se afilieze puterii chiar dacă opțiunile lor reale nu sunt acestea. Supraestimarea votului pentru putere (D.A. în acest caz) este susținută și de faptul că o
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
ponderea voturilor pentru primele două partide fiind mult mai apropiată (35% D.A. și 29% PSD) ( REF Ref129234062 \h \* MERGEFORMAT Tabelul 22) comparativ cu total populație. Am văzut până acum că votul este acordat în funcție de încredere (în partid și lideri) și partizanat. Ce duce însă la încredere sau, pe termen lung, la partizanat? Cine sunt cei care au încredere într-un partid sau sunt partizanii acestuia? Sau, altfel spus, există diferențe între cei care au încredere într-un partid și cei care
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
D.A. și 29% PSD) ( REF Ref129234062 \h \* MERGEFORMAT Tabelul 22) comparativ cu total populație. Am văzut până acum că votul este acordat în funcție de încredere (în partid și lideri) și partizanat. Ce duce însă la încredere sau, pe termen lung, la partizanat? Cine sunt cei care au încredere într-un partid sau sunt partizanii acestuia? Sau, altfel spus, există diferențe între cei care au încredere într-un partid și cei care au încredere în alt partid (respectiv partizanii unui partid și cei
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
sunt partizanii acestuia? Sau, altfel spus, există diferențe între cei care au încredere într-un partid și cei care au încredere în alt partid (respectiv partizanii unui partid și cei ai altuia)? De această dată dorim să explicăm încrederea și partizanatul (variabile dependente), predictorii (variabile independente) fiind tot cei din modelele anterioare. Analizele pe baza cărora vom caracteriza diferențele de încredere și partizanat sunt prezentate în anexe ( REF Ref508439871 \h \* MERGEFORMAT Tabelul A5, REF Ref508439888 \h \* MERGEFORMAT Tabelul A6, REF Ref508439895
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
alt partid (respectiv partizanii unui partid și cei ai altuia)? De această dată dorim să explicăm încrederea și partizanatul (variabile dependente), predictorii (variabile independente) fiind tot cei din modelele anterioare. Analizele pe baza cărora vom caracteriza diferențele de încredere și partizanat sunt prezentate în anexe ( REF Ref508439871 \h \* MERGEFORMAT Tabelul A5, REF Ref508439888 \h \* MERGEFORMAT Tabelul A6, REF Ref508439895 \h \* MERGEFORMAT Tabelul A7, REF Ref508439900 \h \* MERGEFORMAT Tabelul A8). După cum era de așteptat, încrederea în partide depinde, în principal, de încrederea
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
trecut, sunt interesați de politică și consideră că se pricep la politică, iau decizia de vot ușor, sunt mai nemulțumiți de actorii politici, consideră că alegerile determină guvernul să fie atent la părerile oamenilor, sunt mai integrați social. În general, partizanatul este funcție a încrederii într-un partid și mai puțin a încrederii în liderii acestuia (chiar dacă pe termen lung cele două sunt puternic interdependente). Această regulă este deplin ilustrată de cazul partizanilor PSD, nu însă și de către cel al partizanilor
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
într-un partid și mai puțin a încrederii în liderii acestuia (chiar dacă pe termen lung cele două sunt puternic interdependente). Această regulă este deplin ilustrată de cazul partizanilor PSD, nu însă și de către cel al partizanilor PRM sau D.A. Astfel, partizanatul PSD depinde, în principal, de încrederea în acest partid și mai puțin de încrederea în liderii PSD, partizanatul PRM de ambele, aproape în aceeași măsură, iar partizanatul D.A. depinde destul de puțin de acestea două (ca urmare a eterogenității mai ridicate
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
puternic interdependente). Această regulă este deplin ilustrată de cazul partizanilor PSD, nu însă și de către cel al partizanilor PRM sau D.A. Astfel, partizanatul PSD depinde, în principal, de încrederea în acest partid și mai puțin de încrederea în liderii PSD, partizanatul PRM de ambele, aproape în aceeași măsură, iar partizanatul D.A. depinde destul de puțin de acestea două (ca urmare a eterogenității mai ridicate rezultate în urma afilierii la nucleul central al D.A. a unor categorii de alegători „oportuniști”). Portretele partizanilor se suprapun
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
partizanilor PSD, nu însă și de către cel al partizanilor PRM sau D.A. Astfel, partizanatul PSD depinde, în principal, de încrederea în acest partid și mai puțin de încrederea în liderii PSD, partizanatul PRM de ambele, aproape în aceeași măsură, iar partizanatul D.A. depinde destul de puțin de acestea două (ca urmare a eterogenității mai ridicate rezultate în urma afilierii la nucleul central al D.A. a unor categorii de alegători „oportuniști”). Portretele partizanilor se suprapun parțial peste cele ale alegătorilor cu încredere ridicată, profilele
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
a României, preferă mai puțin siguranța riscului, declarativ sunt mai în mai mică măsură în favoarea unui lider puternic. Alegători și electorate Spațiul politic al partidelor din România urbană poate fi caracterizat pe baza acelorași indicatori discutați anterior (notorietate, încredere, vot, partizanat), de această dată separat pentru fiecare partid. Cu siguranță, acest spațiu particularizat este unul mult mai fluctuant, fiind marcat de mutații importante de alegători de la o competiție electorală la alta. Cu privire la un partid putem vorbi de spații electorale concentrice ordonate
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
de alegători de la o competiție electorală la alta. Cu privire la un partid putem vorbi de spații electorale concentrice ordonate, fiecare spațiu fiind definit de un indicator specific. Un astfel de spațiu poate fi definit după cum urmează: notorietate, încredere, încredere ridicată, vot, partizanat, partizanat puternic. Astfel, un partid este caracterizat la un moment dat de anumite cote de notorietate, încredere, încredere ridicată, vot, partizanat, respectiv partizanat puternic, fiecare dintre aceste categorii succesive definind un grad de apropiere tot mai mare față de acel partid
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
alegători de la o competiție electorală la alta. Cu privire la un partid putem vorbi de spații electorale concentrice ordonate, fiecare spațiu fiind definit de un indicator specific. Un astfel de spațiu poate fi definit după cum urmează: notorietate, încredere, încredere ridicată, vot, partizanat, partizanat puternic. Astfel, un partid este caracterizat la un moment dat de anumite cote de notorietate, încredere, încredere ridicată, vot, partizanat, respectiv partizanat puternic, fiecare dintre aceste categorii succesive definind un grad de apropiere tot mai mare față de acel partid. La
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
definit de un indicator specific. Un astfel de spațiu poate fi definit după cum urmează: notorietate, încredere, încredere ridicată, vot, partizanat, partizanat puternic. Astfel, un partid este caracterizat la un moment dat de anumite cote de notorietate, încredere, încredere ridicată, vot, partizanat, respectiv partizanat puternic, fiecare dintre aceste categorii succesive definind un grad de apropiere tot mai mare față de acel partid. La această listă s-a putea adăuga și alți indicatori cum ar fi calitatea de membru de partid (următoarea ca intensitate
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
un indicator specific. Un astfel de spațiu poate fi definit după cum urmează: notorietate, încredere, încredere ridicată, vot, partizanat, partizanat puternic. Astfel, un partid este caracterizat la un moment dat de anumite cote de notorietate, încredere, încredere ridicată, vot, partizanat, respectiv partizanat puternic, fiecare dintre aceste categorii succesive definind un grad de apropiere tot mai mare față de acel partid. La această listă s-a putea adăuga și alți indicatori cum ar fi calitatea de membru de partid (următoarea ca intensitate) sau refuzul
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
4%), apoi Alianța D.A. (3% ca entitate; PNL și PD au separat fiecare 2%, respectiv 1%; însumat 6%), PRM (2%), UDMR (1%) și PC (sub 0,5%). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Graficul SEQ Graficul \* ARABIC 13. Încredere, vot și partizanat (% din totalul populației urbane) Sursa: „România Urbană”, FSD (septembrie 2005) Exemplu de citire: 71% din alegătorii din urban au încredere (cel puțin foarte mică) în D.A., 31% au încredere ridicată, 19% votează cu D.A., 5% se consideră susținători (partizani) ai
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
tipurilor de electorate ale unui partid este cel puțin la fel de utilă și raportarea indicatorilor între ei. Prin urmare, în continuare ne interesează să măsurăm gradul în care încrederea este convertită în încredere ridicată, aceasta din urmă în vot, votul în partizanat și partizanatul în partizanat puternic. Gradul în care diferitele partidele reușesc aceste conversii este destul de variabil ( REF Ref508438903 \h \* MERGEFORMAT Graficul 14). Astfel, Alianța D.A. convertește aproximativ jumătate din încredere în încredere ridicată (separat: PNL o treime iar PD aproape
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
electorate ale unui partid este cel puțin la fel de utilă și raportarea indicatorilor între ei. Prin urmare, în continuare ne interesează să măsurăm gradul în care încrederea este convertită în încredere ridicată, aceasta din urmă în vot, votul în partizanat și partizanatul în partizanat puternic. Gradul în care diferitele partidele reușesc aceste conversii este destul de variabil ( REF Ref508438903 \h \* MERGEFORMAT Graficul 14). Astfel, Alianța D.A. convertește aproximativ jumătate din încredere în încredere ridicată (separat: PNL o treime iar PD aproape jumătate), PSD
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
unui partid este cel puțin la fel de utilă și raportarea indicatorilor între ei. Prin urmare, în continuare ne interesează să măsurăm gradul în care încrederea este convertită în încredere ridicată, aceasta din urmă în vot, votul în partizanat și partizanatul în partizanat puternic. Gradul în care diferitele partidele reușesc aceste conversii este destul de variabil ( REF Ref508438903 \h \* MERGEFORMAT Graficul 14). Astfel, Alianța D.A. convertește aproximativ jumătate din încredere în încredere ridicată (separat: PNL o treime iar PD aproape jumătate), PSD o treime
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
45% (în cazul UDMR procentul de convertire este în realitate aproximativ dublu față de cel rezultat din date datorită ponderii mai mari a persoanelor de etnie maghiară care nu își declară intenția de vot) și PRM 42%. Votul este convertit în partizanat în proporții diferite, de asemenea (Alianța D.A. 24%, PNL 67%, PD 69%, PSD 72%, PRM 59%, UDMR 96%). Aproximativ jumătate din electoratul partizan este convertit în electorat puternic partizan, indiferent de partid (Alianța D.A. 54%, PNL 47%, PD 33%, PSD
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
este convertit în electorat puternic partizan, indiferent de partid (Alianța D.A. 54%, PNL 47%, PD 33%, PSD 51%, PRM 55%, UDMR 42%). EMBED MSGraph.Chart.8 \s Graficul SEQ Graficul \* ARABIC 14. Convertirea încrederii în vot și a votului în partizanat (% din categoria anterioară) Sursa: „România Urbană”, FSD (septembrie 2005) Exemplu de citire: 71% din totalul alegătorilor din mediul urban au încredere (cel puțin foarte mică) în Alianța D.A.; dintre aceștia 45% au încredere ridicată; din cei cu încredere ridicată în
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
de vot) și al alienării politice (o influență ceva mai mică însă o au și integrarea socială, evaluarea politicienilor și partidelor). Apartenența la un tip de votant este rezultatul preponderent al încrederii într-un partid, în liderii acestuia și al partizanatului (orientării pe termen lung spre un anumit partid). Cei care votează au încredere cel puțin într-un partid (în liderii acestuia sau sunt partizani), iar cei care nu votează/sunt indeciși nu au încredere în nici un partid (în liderii acestuia
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
votează/sunt indeciși nu au încredere în nici un partid (în liderii acestuia și nu sunt partizani). Mai mult chiar, indecișii și non-votanții au profile foarte apropiate, în special cu privire la caracteristicile care contează în orientarea spre un anumit partid (încredere și partizanat), fiind foarte probabil ca cea mai mare parte a indecișilor declarați să fie în realitate non-votanți. La nivelul partidelor, cele trei surse principale ale votului au o pondere diferită (încrederea în cazul PSD, partizanatul, în cazul Alianței D.A. și încrederea
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
spre un anumit partid (încredere și partizanat), fiind foarte probabil ca cea mai mare parte a indecișilor declarați să fie în realitate non-votanți. La nivelul partidelor, cele trei surse principale ale votului au o pondere diferită (încrederea în cazul PSD, partizanatul, în cazul Alianței D.A. și încrederea în lider, în cazul PRM). Aceste rezultate, dar și altele (Comșa, Rotariu, 2005, p. 94-98), susțin doar parțial concluzia stabilită de Drăgan (1998) conform căreia, în România, în perioada 1992-1996, votul de tip structural-statutar
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]