6,839 matches
-
putea fi invidiata, Mărțina nu mai pare a fi sensibilă la legendă locului în care a ajuns și nici la detaliile evidente care, acum, fac din fosta mănăstire fortificata, mai mult un punct de atracție de turism cultural. Ce-i pasă că... basilica aia, fără nume, a fost refăcuta din temelie de Ordin, după ce de tot atâtea ori, a fost trecută prin jaf și foc de semințiile galbene? Și ce dacă, din tot ceea ce fusese un reper cert al civili zației
Vara leoaicei. In: Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/97_a_208]
-
fler, sau prinși în febra politicilor de tot felul. Acoperișurile abrupte, gangurile foarte înguste, turnurile de la cetatea breslașilor, toate sunt detalii prinse în cvartale aproape simetrice, biete monu mente arhitectonice ce se dezintegrează în igrasie și nepăsare umană. Cui îi pasă!? Mârâie pentru sine Mărțina, apoi salută din inerție, în dreapta și în stânga, inșii care privesc lumea reală prin lentilele ochelarilor cu rame de aur. Știe că apariția ei la spartul târgului dă bine. Se simte deja cu o clasă deasupra adunăturii
Vara leoaicei. In: Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/97_a_208]
-
Ea nu observă detaliul evident, straniu. Dintr-odată se grăbește. Trece cu privirea peste o vitrină, peste o altă masă acoperită cu sticlă... înăuntru, securizate, stau exponatele, obiectele care odată aveau darul s-o atragă hipnotic. Astăzi, Mărținei nui mai pasă de antichități inedite, nici de concurență acerbă de pe piața de Artă. Pur și simplu ea matură cu privirea de sus în jos și de la dreapta la stanga, apoi, îndărăt... la rând, toate rafturile, privește absența peste peretele brodat cu artefacte medievale
Vara leoaicei. In: Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/97_a_208]
-
cu artefacte medievale, dintre care, unele, fac obiectul licitației următoare. Se anunță a fi un eveniment unic pentru care, în sinea să recunoaște, a fost o vreme în care și-ar fi vândut chiar și sufletul. Acum nu-i mai pasă de colecții unice și nici de întrecerea dintre casele de licitație. Sub mănușile fine și lungi până la coate, simte mâncărimea eczemei cu care s-a pricopsit din senin și de care nu mai reușește să scape. Deși este singura în
Vara leoaicei. In: Editura Destine Literare by Melania Cuc () [Corola-journal/Journalistic/97_a_208]
-
este întotdeauna antidotul răului, iar legendele pot fi greșite. Uneori, antidotul răului este ceva și mai rău. Ca urmare, un exilat de tristă amintire este solicitat să intre în luptă. El este Riddick (Vin Diesel), un tip căruia nu-i pasă cine stăpânește Universul atât timp cât este lăsat în pace. El locuiește de 5 ani pe o planetă uitată de Dumnezeu din sistemul Taurus. Își petrece timpul cu mercenarii, ajutându-i să evadeze și să-i devină, astfel, aliați. Pentru el, totul
Agenda2005-05-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283346_a_284675]
-
formare și cercetare, având ca rol promovarea dezvoltării locale prin parteneriate cu industria locală și prin valorificarea capacității universităților de a fi adevărate ferestre ale regiunii către lumea întreagă. L. Ronkov Festivalul LicArt l Pentru tinerii talentați Clubul „Nouă ne pasă! ” și revista „Altfel“ organizează, în perioada februarie - aprilie, cea de-a patra ediție a Festivalului Național de Arte pentru Liceeni, LicArt 2005, secțiunile teatru, dramaturgie originală și folk. Concursul este dedicat exclusiv tinerilor liceeni, iar înscrierile se fac până în data
Agenda2005-07-05-general7 () [Corola-journal/Journalistic/283388_a_284717]
-
Paul al II-lea. Iubire, dragoste, dragoste față de aproapele nostru - acestea sunt din punct de vedere etimologic semnificațiile cuvântului latin caritas. Dincolo de cuvinte, însă, Caritas înseamnă peste 160 de organizații de caritate, mii de oameni cu suflet mare cărora le pasă de cei nevoiași, care luptă în întreaga lume împotriva sărăciei, a lipsurilor și neajunsurilor de tot felul, a bolilor, reușind mereu să aducă lumină și pace în sufletele celor mai puțin fericiți. Conferință aniversară În cursul acestei săptămâni, Casa „Adam
Agenda2004-37-04-b () [Corola-journal/Journalistic/282856_a_284185]
-
cu același prilej conferințe la sediul Societății Române Alzheimer din București, precum și la filialele acesteia. Pe plan local, de-a lungul timpului, această zi s-a desfășurat sub diferite motouri: „Cursă împotriva timpului“ (1997), „Cercetările dau speranță“ (1998), „Cui îi pasă? “ (1999), „Calitatea vieții“ (2000), „Diagnosticarea demenței - primul pas pentru a ajuta“ (2001), „Bătrânețe sau demență? - depistarea precoce a bolii“ (2002), „Parteneriatul perfect“ (2003) și „Nu avem timp de pierdut! “ (2004). S.R.A. Societatea Română Alzheimer a fost fondată în urmă cu
Agenda2004-39-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282905_a_284234]
-
este întotdeauna antidotul răului, iar legendele pot fi greșite. Uneori, antidotul răului este ceva și mai rău. Ca urmare, un exilat de tristă amintire este solicitat să intre în luptă. El este Riddick (Vin Diesel), un tip căruia nu-i pasă cine stăpânește Universul atât timp cât este lăsat în pace. El locuiește de 5 ani pe o planetă uitată de Dumnezeu din sistemul Taurus. Își petrece timpul cu mercenarii, ajutându-i să evadeze și să-i devină, astfel, aliați. Pentru el, totul
Agenda2004-39-04-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/282929_a_284258]
-
10 la sută dintre români se află peste hotare, la muncă sau la studii. „Cel mai important lucru este să mergi să votezi“ - se spune pe site-ul acestei campanii, la www. voteaza. org. „În 28 noiembrie arată că îți pasă de destinul politic al țării tale. Conform statisticilor oficiale, românii din diaspora trimit anual miliarde de dolari celor dragi de acasă. Acești bani sunt primiți cu zâmbetul pe buze nu numai de către destinatari, ci și de către autorități, reprezentând o infuzie
Agenda2004-47-04-supliment () [Corola-journal/Journalistic/283082_a_284411]
-
plana mai departe sabia lui Damocles, dosarul putea fi oricînd repus pe tapet, era suficientă o derizorie recidiva a inculpatului". Regretabil, unii din comilitonii ostatecului au interpretat cu rigiditate textul de "cedare" ce i-a fost smuls cu forța și, pasînd pe un drum analog celui urmat de suprarealiștii "ortodocși", care împărțeau excomunicări în dreapta și-n stînga, au lansat consemnul că nimeni nu se cade să-i mai vorbească. Astfel, S. Damian își amintește cum Dumitru Tepeneag a evitat, în chip
EPISTOLELE MARELUI EXPERT by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17710_a_19035]
-
Nicolae Breban, dar cu toate făgăduielile de redresare, situația a rămas neschimbată. Mi-am dat seama cu tristețe că în viața revistei s-a înstăpînit o dezordine pe care directorul sau n-o putea lichidă sau de care nu-i pasă prea mult, abstras, cum îmi declară mereu a fi, în truda elaborărilor d-sale românești. M-am străduit a-l înțelege și de astădată, de a-l scuză măcar parțial... În atari condiții s-a produs "revoluția de palat" de la
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
se risipește pe bulevarde, unde pomi cu sandale de fier schimba de anotimp, indiferenți la prezența umană: "Un spirit intra în fiecare copac/ și-n fiecare frunză se simte acasă./ Vom ajunge undeva nu vom ajunge/ frunzelor nu le mai pasă" - Oriunde suntem acasă. Cand între fire și om s-a produs tocmai - sau este pe cale să se producă - ireparabilul, preludiu de apocalipsa, alarmă se iscă în însăși esență elementelor, în paralel cu pașii istoriei: Sfârteca ură, trufia coase, câte-un
Doina Ispirescu: Câmpul de sare by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17798_a_19123]
-
beneficiind de avantaje la care muritorii de rand nici nu se pot gândi, da, totul e pierdut în România. "Vreți să spuneți", a izbucnit, sufocându-se de indignare, prietena mea americană, "vreți să spuneți că în țara asta nu-i pasă nimănui de popor, de omul simplu? Că totul e o minciună? Că de la politicianul de cartier la șefii serviciilor secrete avem de-a face cu niste farsori abjecți?" Așteptăm și eu, încordat și curios, replică proaspătului demisionar. Răspunsul, pe cât de
Aseară ti-am luat hazna by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17810_a_19135]
-
invitații, ci și locurile pe unde-și preumblă kintalele de populism. El a sesizat că, între orășeni și săteni - categoriile pentru care se dau îndeobște bătăliile electorale - există o impresionantă cantitate de burguri, de târguri măricele de care nu-i pasă nimănui. Aduse la viață, dacă nu chiar create, în vremea comunismului, aceste aglomerări rur-urbane sunt, în ele însele, radiografia unei tragedii naționale. însetat de succesul ieftin, Păunescu a sesizat că în astfel de localități de care politicienii își păzesc tălpile
Fanții catodici by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17190_a_18515]
-
-ar merge mai departe pe umerii unei femei" (Ursul). Caracteristic însă, iubitul prezumat are constituția unui spectru: " Apoi începe și el să mă cheme,/ Pe numele mic, și mi-e frică să strig,/ Aurelian, împăratule dă-mi mîna,/ nu-mi pasă că lipsesc trei oase din ea" (Aurelian, împăratul). Nu mai puțin spectrală e făptura femeii care imploră iubirea: Acum neclintit rămîi și strig,/ Doamne, de ce nu ai făcut atunci/ Să vină cineva să-i dea de veste/ Să se apropie
Poezia Ilenei Mălăncioiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17193_a_18518]
-
făclieri, "sînt o egoistă, pentru că fiind foarte interesată de mine și de ceea ce fac eu, ceilalți chiar că nu mă interesează" și "am plătit imens pentru marea mea libertate interioară, pentru puterea pe care o am acum, așa că puțin îmi pasă de ceea ce se întîmplă în jurul meu". * Cu franchețea brutală (dar nu încrîncenată) ce-i e proprie, poeta mărturisește că nu crede nici în prietenie, ceea ce e destul de șocant pentru cei ce o știu căutînd compania colegilor: "M-am gândit mult
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17363_a_18688]
-
din ceea ce nu presupune tensiune"). Așa e ea. Iar scrisul - e cea mai insuportabilă tensiune: " Pentru mine, scrisul este așa ca o pădure întunecată, prin care eu merg cu ochii închiși. Nu știu ce este acolo, nu știu ce-i dincolo, dar nu-mi pasă, eu merg înainte, curajoasă și, chiar dacă mi-e teamă, n-o arăt, nu mă plâng. Mă mănâncă lupul, nu mă mănâncă? Nu am de unde să știu. Îl întâlnesc pe Dumnezeu - Doamne ferește, că aș muri pe loc de frică! - în drumul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17363_a_18688]
-
colecția "Capricorn", 1985), dar împrejurările n-au pregetat să-l înglobeze în neantul colectivismului. Absorbirea silnica s-a produs, ineluctabil, la "Tribuna poporului", la "Națiunea", în pofida închipuirilor că-i mai era îngăduit să braveze revărsarea de mediocritate, s-o țină pasă-mi-te la distanță cît a mai fost posibilă reduta de la "Revista Fundațiilor Regale" și, parțial, la "Lumea". Prizonier, captiv într-o plasa perfida, tacticos manipulat, se refugia într-o voioșie factice, mecanică, de împrumut, mim îndurerat al încă unei
Un centenar oarecum prematur by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17912_a_19237]
-
Gottfried Benn, trebuie sa suportam prezenta simultană a lucrurilor". Obiecte, ființe, evenimente, impresii, umori se regăsesc pe același plan al scrumului încă fierbinte, inca inocent, deci tinzînd spre imuabil, a ceea ce a fost: Cînd parcă de nimic/ nu-mi mai pasă/ cartea se strînge între coperți/ cu cerul gurii închis// pereții devin ape îmbătrînite/ lampă aruncă spre mine/ cocoloașe de aur// vietăți triste/ sînt lucrurile/ de nume proprii lipsite// neputința clipei/ mă strînge la piept" (Numitorul comun). Factorii materiei comunica parcă
Tigara care arde cum o candelă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17946_a_19271]
-
că pe un dat de extracție divină întâmplarea că șoselele noastre trebuie să conțină, neapărat, un numar de gropi proporțional cu procentul lipsa din coeficientul de inteligență al celor care ne conduc cu deplină abjecție morală. Fire acomodanta, românului îi pasă prea puțin că vecinul său de ieri, fostul securist cu care împărțea scară de bloc, a ajuns astăzi un multimiliardar invizibil, mutat la vila și slujit de-o armata de bodyguarzi cu fețe impenetrabile, înarmați până-n dinți, care le protejează
Spatiul mioritic si spatiul Schengen by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17979_a_19304]
-
agresiv. "Maestrul" îi inhiba pe amândoi cu prezența să impunătoare; statutul său este incert - nu-și însușește fățiș nici măcar un rând. Însă el transforma vocea și ecoul într-o societate autonomă a scrisului. El generează, probabil, enunțuri precum: "puțin îmi pasă și de cititori. Dacă vor să citească, n-au decât"; lui îi aparține cartea și e firesc să fie îngrijorat de soarta ei: Cuminte ar fi, îmi spun, să fac din toate astea caiete postume...". Titlul cărții trimite la Trei
O plimbare cu galera by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/18002_a_19327]
-
mai poate vorbi de așa ceva? Fiindcă, totuși, un ziar intoxicat deseori, de tot atîtea ori își intoxica cititorii. Să nu le pese celor de la ZIUA de consecințele posibile asupra credibilității ziarului - sau dimpotrivă, crede ZIUA că cititorului autohton nu-i pasă cît de adevărate sînt "dezvăluirile" pe care le citește? Poate că, de fapt, azi în România nu e nevoie de ficțiunea de presă, al cărei rost probabil că slujește nenumăratele ficțiuni cu ajutorul cărară cititorul de ziar de la noi își poate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17994_a_19319]
-
Mircea Mihăieș Indiferent de împrejurare (mineriada, inundații, alunecări masive de terenuri, pârjoluri, prăbușirea monedei zise "naționale"), clasa politică românească adopta poziția inscrutabilă a sfinxului: ei n-au văzut, nu cunosc, habar n-au, și nici nu le pasă de ce se întâmplă! Ei nu sunt conducătorii țării, ci o casta divină de privilegiați. Ei sunt superbugetarii. Rumegătoarele de lux ale debilului PIB. Indiferent de căte fire de păr rămân în capul Ministrului Finanțelor, lor trebuie să li se dea
Dulce ca Armani e molozul patriei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18020_a_19345]
-
primi, mai întâi trebuie să dai! Or, noi așteptăm în continuare să ni se dea, somnolând mioritic și lamentându-ne că lumea (occidentul, ungurii, rușii, patagonezii, mai nou și masonii!) vrea să ne distrugă. Adevărul trist e că lumii îi pasă prea puțin de noi! Iar dacă am fi plasați trei-patru sute de kilometri mai spre răsărit, nu i-ar pasă nici macar atât! Recentul mesaj încurajator al Uniunii Europene (care nu înseamnă, însă, nici pe departe intrarea automată în clubul select
Corsarul Drake si petrolistul Dracula by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17510_a_18835]