611 matches
-
Iași, 2001. Corsini, E., Apocalisse prima e dopo, Turin, 1981 (trad. franç., L’Apocalypse maintenant, Paris, 1984). Courcelle, P., „Commodien et les invasions du Ve siècle”, in Revue des études latines, 24, 1946, pp. 227-246. Crespin, R., Ministère et sainteté pastorale du clergé et solution de la crise donatiste dans la vie et doctrine de saint Augustin, Paris, 1965. Cullmann, O., „Le caractère eschatologique du devoir missionnaire et de la conscience apostolique de saint Paul. Étude sur le katéchon de II Thess. 2
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
1958; W.H.C. Frend, The Donatist Church, a movement of protest in Roman North Africa, Oxford, ed. a 2‑a, 1971; idem, „Donatisme”, în Dictionnaire encyclopédique du christianisme, Paris, 1990, t. I, pp. 716‑724; R. Crespin, Ministère et sainteté pastorale du clergé et solution de la crise donatiste dans la vie et doctrine de saint Augustin, Paris, 1971. Ipoteza sociologică a lui Frend, potrivit căreia „diferențele religioase nu sunt altceva decât manifestarea delimitărilor sociale și etnice din Africa romană”, a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
numeroase lucrări cu profil teologic, istoric, literar și filologic. Ca profesor la Academia Mihăileană, a redactat manuale de limba franceză, de retorică și o geografie a Țărilor Române. Pentru învățământul teologic trece la lucrări docte, specializate, acoperind domenii ca dogmatica, pastorala, hermeneutica, dreptul canonic, omiletica, arheologia biblică și istoria bisericească. Elaborează Istoria bisericească a românilor pe scurt (1871), bazată pe documentația făcută la Kiev și pe surse românești: Petru Maior, Gh. Șincai, Dionisie Fotino, Andrei Șaguna, Mihail Kogălniceanu ș.a. Poeziile originale
SCRIBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289576_a_290905]
-
în 1688. În structura interioară a scrisului învățaților ardeleni, erudiția se aliază cu talentul literar. Scrierile istorice ale lui Micu dezvăluie o vocație de povestitor; aridul Șincai din Hronică... a scris, în latinește, o elegie, iar în românește, cea dintâi pastorală, conținând un dialog între ciobani; producțiunile lui Petru Maior, de la expunerile istorice la predici, cuceresc prin concretețea narației, prin detaliul savuros, uneori picant, prin verva polemică (amintind-o, în omilii, pe cea a lui Antim Ivireanul), nu o dată prin franchețea
SCOALA ARDELEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289563_a_290892]
-
protocoale specifice și proceduri standardizate, în funcție de personificarea situației. Asistență este acordată la acest nivel prin servicii directe de urgență medico chirurgicală și psihiatrice, precum și prin servicii speciale care includ asistență crisis, crisis hotline, psihoterapie individuală, de grup, de familie, consiliere pastorala, antrenament în rezolvarea conflictelor și a controlului furiei. În cazurile în care, după asistență imediată de urgență, pacienții au beneficiat ulterior de serviciile speciale, s-a constatat reducerea simțitoare a evoluției procesului de victimizare. Cele mai frecvente servicii solicitate au
SEMNIFICATII MEDICALE ALE VICTIMOLOGIEI IN CONDUITELE AGRESIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]
-
cum ar fi Neagoe Basarab, Chesarie de Râmnic, Leon Asachi, Gheorghe Șincai, Andrei Șaguna, Miron Cristea. Bunăoară, studiul Lazăr Leon Asachi în cultura românească (1985) este compus dintr-un amplu portret biografic, urmat de editarea unor texte, predici, cuvântări și pastorale. Fundamentală este editarea lucrării Loghica, „scrisă în limba franțuză de Lazăr Leon Asachi, membru al Academiei Parisului și a Berlinului”. Între paginile care privesc în bună parte istoria literară se înscriu excursul Dascăli de cuget și simțire românească (1981) și
PLAMADEALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288842_a_290171]
-
Ovár (1566). Ofensiva religioasă pe care o susține de O. împotriva Reformei s-a orientat spre o renaștere a catolicismului prin dezbateri doctrinare în sinoadele diecezane pe care le-a organizat. A lansat el însuși cărți de ritual catolic și pastorale pentru preoți. În același timp are merite incontestabile în restructurarea învățământului de toate gradele, până la cel universitar, la Tyrnavia (Trnava) (1566), inițiativele sale abordând și studiile clasice, și educația estetică (muzica, declamația). Reformele profunde pe care le face se vor
OLAHUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288517_a_289846]
-
mai mult sau mai puțin extinse) cu contextul lor sociocultural, evaluând potențialul mediator al creației între teoretic și politic. Într-una dintre dimensiunile sale esențiale, studiul vizează literaturile atipice, central și est-europene, în mod special literatura română. Deosebindu-se de pastorală, cu care e în mod curent confundat, obiectul vizat nu este un gen, ci un model literar - idilicul - având o acoperire empirică heteroclită. Conform ipotezei lui N., la temelia ontologică a idilicului se află tensiunea dintre real și ideal, altfel
NEMOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288419_a_289748]
-
se păstrează intactă. De data aceasta, stampele grațioase, lucrate meticulos și pasionat, portretele în palimpsest (cele feminine, de pildă), scenele caligrafiate bogat, trimiterile istorice și autobiografice întrețesute în pânza lirico-nostalgică a textului participă la individualizarea acestei scrieri, definită ca „o pastorală citadină” (Ion Vartic). În sfârșit, în publicistică și eseuri, vademecumuri erudite și imaginative, B. practică o stilistică imnică, exaltată, care provoacă și difuzează eficient emoția. El știe să descopere și să aproprie de cititor, cu gesturi de iubire aproape mistică
BUCUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285907_a_287236]
-
de la Socola, aducând, din Ardeal, profesori de specialitate: I. Costea, I. Manfi, V. Fabian-Bob și Vasilie Popp. A. este cel care organizează prima reprezentație teatrală în limba română, la 27 decembrie 1816, în casa hatmanului Constantin Ghica din Iași, cu pastorala Mirtil și Hloe, prelucrare de Florian după S. Gessner. În timpul Eteriei, se refugiază în Bucovina și Basarabia, întorcându-se la Iași în 1822, când saluta „restatornicirea” domniilor pământene. Apreciat de Ioan Sandu Sturdza, este numit agent diplomatic la Viena (1822-1827
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
Iaca-a doua zi începe cu reforma radicală”), impus la conacul de la țară. În fabule și satire, nu lipsesc expresivitatea formală și pitorescul lingvistic. A. intră în istoria teatrului românesc odată cu prima reprezentație scenică, în limba română, în 1816, a pastoralei Mirtil și Hloe, dramatizare de Florian după S. Gessner. Reprezentația, cu o semnificație moral-educativă, s-a transformat într-un eveniment teatral și patriotic de răsunet. Pentru crearea unui repertoriu, el apelează la traduceri din Racine, Voltaire (Alzira), Goldoni (Camarierul di
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
care jucase și Matei Millo), și Țiganii (1856, la momentul dezrobirii lor), ce aduce un personaj insolit de țigan bucătar, trecut prin civilizația Parisului, sunt menite a risipi prejudecăți sociale. Preocupat de a servi un repertoriu național, A. compune, eclectic, pastorale idilice, cu aer desuet și interstiții de agrement, și drame istorice, ce preiau elemente de recuzită romantică (efecte tari, deghizări), amestecă monologuri prea ample și dialoguri fără savoare, declamate de personaje artificiale. În contextul literaturii române, nuvelele lui A. par
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
de tiparele neoanacreontice. Lirismul său prefigurează, prin reflexivitate romantică, înainte de Heliade și Gr. Alexandrescu, o nouă orientare a sensibilității artistice. Păstorul întristat (scrisă la 18 ani) vine încă în prelungirea liniei convenționale a secolului al XVIII-lea, cu ecouri din pastoralele lui Florian (scene idilice și galante, imaginea simplificată a omului și a naturii, figurația mitologică). Există aici semne ale unui remarcabil simț al expresiei, vizibile și în versul de grațioasă fluență, potrivit cerințelor genului și candorii iubirii tinerești. Ruinurile Târgoviștii
CARLOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286110_a_287439]
-
Cârlova și neamul său, LL, XX, 1965; Anghelescu, Preromant. rom., passim; Cornea, Originile, 575-580, passim; Dicț. lit. 1900, 191-192; Simion, Dimineața, 55-61; Virginia Mușat, Vasile Cârlova, București, 1981; Piru, Ist. lit., 49-50; Scarlat, Ist. poeziei, I, 283-288; Mircea Muthu, La Pastorale dans la littérature roumaine, SUB, t. XXXIV, 1989, 1; Negoițescu, Ist. lit., I, 14; Manolescu, Poeți, 23-30; Dicț. esențial, 165-166; Micu, Ist. lit., 78. S.C.
CARLOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286110_a_287439]
-
presă și aduce după sine ruptura de monarhiști și, îndeosebi, de integraliști. Episcopii înșiși intervin în polemică, apărând hotărârea Centrului Catolic de a nu-și lega soarta de restaurare și de a colabora cu republicanii. Episcopul de Algarve publică o pastorală, în care atacă violent grupările monarhiste. "Eu știu foarte bine ce se urmărește: să se evite ca Biserica să se organizeze independent de acțiunea partidelor politice. Se urmărește înfeudarea ei partidului monarhist; întîi, ca să o aibă ajutor și complice în
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
după apus; în jos, pe râu, mai sunt acum Doar visele în joc expus. întorc o foaie prin destin, Privesc în palmă spre trecut, Amorul nostru clandestin îl simt în piept doare acut. Compun pe ram cu frunze gri O pastorală pentru doi, Un greiere mai cântă "Cri!", într-o grădină, prin trifoi. Nu am avut atunci noroc, Un răsărit s-a prăbușit, în mine, arde-același foc, Blestemul tău l-am ispășit. O candelă aprind Și plâng; Azi, rup tăcerea dintre
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
exista nici marină, jurând fidelitate absolută puterilor legitim constituite, un manifest al scriitorilor, o luare de poziție din partea artiștilor, un concert de solidaritate, o expoziție de afișe revoluționare, o grevă generală promovată În comun de cele două centrale sindicale, o pastorală a episcopilor chemând la rugăciune și la post, o procesiune de penitenți, o distribuire masivă de pliante galbene, albastre, verzi, roșii, albe, se ajunsese chiar să se vorbească despre convocarea unei manifestații uriașe la care să participe miile de oameni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
se îndrepta spre celebrarea unui nou Conciliu, care va deveni de referință pentru viața și istoria sa. 2.3.3 Conciliul Vatican II Deși Conciliul al II-lea din Vatican nu a abordat teme cu caracter dogmatic, interesul său pentru pastorală, liturgică și viața Bisericii a inclus și o atenție particulară asupra sacramentului reconcilierii. Încă din primul document asupra liturgiei, Conciliul s-a exprimat în favoarea sacramentului reconcilierii, cerând să se revadă ritul și formulele penitenței, astfel încât „să exprime cât mai clar
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
denaturat, fie de către confesor (prin ritualism, formalism, impersonalitate, răceală, limbaj generic, etc.), fie de către penitent (prin timiditate, rușine, teamă, superficialitate, lipsa motivațiilor adevărate, sensul de vină psihică inhibantă). Pentru ca să nu se întâmple aceasta, confesorul are nevoie de cunoștințe clare de pastorală și de alte informații din sfera științelor socio-umane. El are nevoie și de anumite calități umane indispensabile, ca de exemplu: „prudență, discreție, discernământ, fermitate temperată de blândețe și bunătate, etc.” Acestea ar întregi capacitatea sa de înțelegere a omului, în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
se pune de acord”, „a fi în armonie” cu persoana cu care era ruptă orice relație, reprezentând astfel o acțiune prin care se restabilește prietenia, în cazul nostru, prietenia dintre om și Dumnezeu. Încercând să fie fidelă acestei intenții, practica pastoralei actuale încurajează mai multe tipuri de mărturisire sacramentală, în funcție și de intenția și trăirea spirituală a penitentului. Aceste tipuri de mărturisire nu se identifică cu cele trei Forme propuse de Ritualul Penitenței, ci se disting prin frecvența și prin
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de tineri, precum și o reactualizare și o reaccentuare a vieții sacramentale, în speță, a reconcilierii sacramentale, pentru ca tinerii de azi să o poată practica cu încredere în viața lor zilnică. De aceea, „dacă astăzi în Biserică este o problemă teologică pastorală fundamentală, aceasta este aceea de a reinventa o nouă «mărturisire a credinței»” care să își păstreze esența și roadele în viața tânărului. Pe de altă parte, există o altă problemă: se simte uneori pierderea încrederii tinerilor în autoritatea morală a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
faptul că penitenții sunt diferiți, cu conștiințe diferite și proveniți din culturi diferite, face ca dialogul dintre penitent și confesor să fie uneori îngreunat. Având prezente aceste considerente, este oportună sublinierea unor aspecte și propuneri practice pentru viața credincioșilor și pastorala Bisericii. Ele pot fi formulate astfel: a) Spovada frecventă este importantă și actuală. Ea ajută penitentul să fie mai des în contact cu Dumnezeu în această manieră, să progreseze în viața spirituală și să nu uite importanța convertirii sale. Există
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
benefică atât confesorului, cât și penitentului. Acest lucru este recomandat confesorului nu cu intenția de a realiza efecte psihologice, ci pentru a-și împlini în mod eficient misiunea care i-a fost încredințată. Biserica declară că este util ca „în cadrul pastoralei să se cunoască bine și să se folosească nu numai principiile teologice, ci și descoperirile științelor profane, mai ales ale psihologiei și ale sociologiei”. Dar, în același timp atenționează și afirmă că este necesar un discernământ în acest caz, căci
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și în mărturisirea propriilor păcate; f) Distincția clară dintre sacramentul reconcilierii și alte practici colocviale este încă necesară. Pentru că tendința multora este aceea de a schimba sensul procesului dialogic dintre confesor și penitent, din cadrul sacramentului reconcilierii, este necesar ca în pastorala sa, Biserica să accentueze distincția dintre sacramentul reconcilierii și direcțiunea spirituală sau colocviul spiritual, cât și diferența dintre același sacrament și diferite tehnici psihoterapeutice sau de consiliere psihologică. Practic, deosebirea constă atât în conținutul cât și în scopul acestor momente
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
prin celebrarea sacramentului reconcilierii, așa cum un discernământ vocațional este mai bine făcut în cadrul unui colocviu spiritual sau al unei direcțiuni spirituale, decât în cadrul ritualului celebrării reconcilierii sacramentale; g) Este recomandată așezarea sacramentului reconcilierii în legătură cu alte sacramente. În practica actuală a pastoralei Bisericii se dorește o mai strânsă corelație între celebrarea sacramentului reconcilierii și celelalte sacramente, pentru că ele se găsesc într-o consensualitate spirituală. Biserica subliniază și îl îndeamnă pe creștin să privească legătura existentă în întreaga viață sacramentală a sa, în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]