403 matches
-
asta-i! Mă iei în seamă? Sunt un om care n-a înghițit toată viața atâtea hălci câte sunt aici pe o tavă! Reușise să-l mintă și Pablo se lăsă prins cu năvodul propriilor laude: — N-ai încercat încă pastrama mea de vânat, o fac numai de gust și doar la prieteni! Spera să se-mpace cu acest individ atunci când va fi gata garajul. Între ei toți, numai Pablo avea o mașină serioasă, un Land Rover gigant, nou-nouț, care se
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
beut cu mândra. 250 Frunză verde poamă coarnă, Leliță Ioană! De-aș ajunge pân-la toamnă, Leliță Ioană, Să pun boii la tânjală, Să mă sui în deal la poamă, Să mă primbl din cramă-n cramă, Cu opt ocă de pastramă Să bem vin, să mâncăm poamă. 251 Cu cât beu, cu-atît mă ieu, Cu cât beu mă-nveselesc, Cu-atîta mă răcoresc; De n-aș bea, n-aș veseli - Pe loc, mam-, - aș nebuni. {EminescuOpVI 247} P. STRIGĂTURI 252 Vecine, dragă
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
noastră, facem prima “constatare”: pe canapeaua din sufragerie dormea profund un tip, cu țigara, fumegând alene, între degete , cu “sonorul”dat la maxim, iar în jur o adevărată recuzită: o sticlă de Metaxa, bine văduvită de conținut, niște resturi de pastramă, frumos rânduite pe un platou, pachetul de kent, din care fusese extrasă țigara care fumega, iar lângă masă, doua genți dolofane, pregătite de plecare Contemplam scena și mă întebam cum să procedez, dat fiind că reacțiile individului, surprins într-o
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
În original - Primitive love, I want what it used to be. În limba engleză, În original I don’t have to think, right now you’ve got me on the brink This is good-bye for all the times I cried... Pastramă 2 Cataif cu alune și fistic În limba armeană, În traducere aproximativă - Vai de mine! În limba armeană, În traducere aproximativă - O, Doamne! În limba armeană, În traducere aproximativă - Haide! Rahat Nu necăji băiatul! (În turcă În orig.ă Film
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
și a mai văzut și cum erau gata să moară și cum totuși scăpaseră cu viață. Wakefield se oprise din drum ca să poată păși cu picioarele lui pe făgașele făcute de căruțele cu coviltir, mîncase pîine prăjită În ulei și pastramă sărată și frigărui și totul era pentru el complet nou și devenise parte din el. Și de aceea Îl atrage acum deșertul, locul unde odinioară inima lui se umpluse de simțire și poate avea să o mai facă din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
Înfige o gaură În portiera Plymouthului. — De ce ai făcut asta? protestează bătrînul. Ești nebun de legat. — Uită-te la chestia aia, rîde barmanul. De parcă o gaură În plus ar mai conta. Wakefield mănîncă cîteva ouă fierte și o fîșie de pastramă de crotal din spatele barului. Curînd se preling Înăuntru alți oameni: cowboy Îmbrăcați În piele cu sombrero-uri epatante, fetițe dure de la țară, de vîrstă mijlocie, În blue-jeans atît de strînși Încît crezi că au crescut pe ele, cîțiva militari În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
Mai puțin este fudulă Și mai mult este șireată; Blana ei e căutată Pentru guler și căciulă. Fără fus și fără furcă, Dânsa toarce, nu se-ncurcă. Părul lui pare de sârmă, Ca și cel domestic râmă; E vânat pentru pastramă, Capul i se pune-n ramă. Zboară numai pe lumină, Floarea-i este cea mai dragă; E micuță ca o fragă, Harnică-i ca o... E și dânsa foarte mică, Mai mult slabă decât plină; Deși nu este albină, Harnică
Cartea de ghicire by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/525_a_1299]
-
mână aprinse, și mergeam cântând popește pe nas. Tot așa mâncam colivele, însă trebuia să schimbăm mereu bisericile și să punem din vreme câte unul din noi să aflăm cine face pomeni. Hii, și mi-a venit un gust de pastramă! Pe atunci nu prea mâncam decât carne de vacă, ori pasăre, ori capră în grăsimea lor. Mai mult seu decât untură, iar slănina de porc o mâncam afumată. În post făceam pilaf cu tahân și chiftele de icre. Primăvara mergeam
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
care la feluritele licori sau șampanii, la chiselele cu icre moi, sporovăind cu fazanele, în penele lor îmbrăcate, la mironosițele de languste, numai pe stâncă de gheață servite sau la îmbîrligăturile de pe la noi, la mititei, la țepuși, muscalii, dîrdăveici sau pastrame? În câteva zile, nu toți studenții din București își modificaseră din mers formulele de salut, urlând peste tot, pentru a se identifica între ei, numele învingătorului ce știuse cu atâta talent a le topi inimile? "Ura, Galopenția!" bubuia prin parcuri
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
strâmbând din nas. - A cui e boala asta? - Ce boală? sări proprietarul. Ăsta-i bou de Arad care a jucat la nunta Iu' împăratu' Traian! - Fugi, bă, d-acilea! Nu vezi că pică d-a-n picerele? E bun de pastrama! Vânzătorul se căina, blestemă mincinoșii, scuipă nădușit și văzu cu ochii lui cum pierde prețul. Se făcu supărat: - Nu-l lua dacă nu-ți place! Negustorul scoase teancul, dintr-o pungă lunguiață de piele doldora de hârtii de o sută
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
fel. Zice el că-i rău, rău este! Nu-l încontra! Mușteriul tău, stăpânul tău! Mai aduci vorba, încerci: "Mă nea cutare, dacă v-aș căra eu și niște zahăr pentru copilași, acadele, ba făină, că n-aveți, nițel mălai, pastrama, ce nu trebuie la casa omului? Sare, borș, să facă nevasta, aici e aici!" De la lucru mic ies banii! Ascultă ce zic oamenii, pe urmă bagi capital în fleacurile astea și să-mi spui mie cuțu dacă nu ți-o
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
și spânzură, nu o sută. Râdeau ceilalți. El de unde să știe? A mai adus cârciumarul o damigeana, au mai cântat guriștii: Toarnă, Leanțo, toarnă! Toarnă vin, toarnă pelin, Pm' la ziuă-așa s-o țin! Căci așa ne prăpădim, Cu pastrama și cu vin... S-a șters Paraschiv la gură, n-a uitat palma. Nici mă-sa nu dăduse-n el. În gândul lui și-a zis: "Lasă, neică, îți arăt eu, numai să-mi vie bine!" La altă împărțeală, a
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Întreagă uzină cosmetică: „cutii, o tualetă, un vazon cu floricele, săculețe, gavanoase, cutii cu două capele”... Nu iese decît Însoțită de o gaiță și un cățeluș. Îndepărtează bucătarul țigan și angajează altul, francez. Respinge eticheta provincială, nu se atinge de păstrămuri, lapte acru, cașcaval, turtă dulce, strafide; vrea cotlete, blanmanjele, după rețeta lui Nodé, fazan fript În pene, pește În lapte etc. La țară organizează bal cu masce, jocuri d-artifiție. O rachetă (sic), aruncată de pe balcon, aprinde aria cu grîne. Dama
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
căci, fără îndoială, de când lumea, poveștile sunt ale lumii, însă, firește, felul povestirii lor rămâne oricând al povestitorului’’. Formulând astfel ideea reluării motivelor literare, Caragiale își indică sursele în câteva note finale. Dintre cele trei note, una face referire la Pastramă trufanda și indică volumul lui Decourdemanche, folosit și pentru Pradă de război, dar nu-l omite nici pe kir Ștefan, ,,staroste de bărbieri pe vremuri din Ploiești’’. Nota la Kir Ianulea are însă o latură mai doctă, pornind de le
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
nu s-au cerut. Alaltăieri, luni, au plecat Ignatief și marchizul Salisbury, ieri și astăzi aveau să plece ceilalți membri ai conferenței. [12 ianuarie 1877] {EminescuOpIX 307} LITERATURĂ DIN BOTOȘANI Știam odată că în vechiul târg al Botoșanilor se face pastramă bună și în genere se dau cărnii acele modificații care-o fac să se împrotivească timpului și să figureze sub numirea generală de mezelic în deosebite formate prin băcălii și piețe. Dar că în Botoșani s-ar fi făcând și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
carne) sunt predispuse la litiază urică; - Persoanele care fac abuz de alimente ce conțin calciu ( brânzeturi, lactate) sunt predispuse la litiază cu săruri de calciu. - Consumul de sare în exces și a alimentelor conservate care conțin multă sare ( murături, salamuri, pastramă, pește sărat) asociată cu un consum de lichide redus (persoane care nu beau apă și nu consumă fructe) au risc mare de calculoză prin creștrea concentrației în săruri a urinii; - Lipsa de vitamină A. 4. Factori biochimici și metabolici: - pH
Nursing, nefrologie, urologie şi transplant renal: manual pentru asistenţi medicali by Adina Covic, Elena Scor ţ anu () [Corola-publishinghouse/Science/1774_a_92276]
-
admite acțiunea cât privește clondirul, dar onoarea văduvei, șifonată cu „facu-ți, dregu-ți”, rămâne nereperată. Un turc și prietenul său evreu merg la muftiu pentru că, într-o regretabilă împrejurare, turcul care transporta cadavrul lui Leiba Grosu, tatăl reclamantului, prefăcut în pastramă, a mâncat marfa. Speța e grea. Fapta se produsese din culpă. Turcul nefiind prevenit asupra naturii transportului, cere și el daune. Muftiul, prudent, îi pedepsește să-și plătească reciproc și îi dă afară cu o vorbă scurtă turcească. Jupân Dumitrache
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
Covrigei/ Țâbă, Grivei / Halviță / Mariță / Cobzari / Ștr engari / Gogoașe / Moașe / Copii,în fașe / Caterincă / Ilincă / Tr ăsură - cai / Loc n‐ ai. / Bezele,/ Chiftele / Belele./ Copii, / băt râni / Evrei, români / Cu ochiul pont / În coaste‐un ghiont / Bărătci/ Bănci, / Panaramă,/ Salon, pastramă, / Văleu mamă! / Flăcăi urâți / Ardei umpluți / Pumnal, băț / Tăbărâți! / Vin t ulburel, / Cercel, inel, / Băieți, pe el! / Manifest, / La arest / Vasilache / Condurache / Pavale moi / Butunoiu / Loterie / Boscărie / Pentru - cinci / Do´ zeci - cinci / Tragi la țintă / Drojdii, mentă / Cărți, calendare / Hoți
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cobză și țambal. Începea chiolhanul, turnându-și, din carafe, vin aromat în pocale. Își umplea pântecele cu fripturi la frigare pentru a sugruma chiorăiala mațelor. Dacă foamea îl mai căznea încă, hangiul avea, berechet, cu ce să-l ospăteze (ciorbă, pastramă, sarmale, ciulama, pilaf, musaca). Se desfăta mai apoi cu tutun tras din lulea, cafea, rahat și baclava. La sfârșitul zaiafetului, trăgea un rachiu pentru a-l lua somnul mai repede. Urca în odaie, în cântecul înfiorător al cucuvelei. Își făcea
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
firav(3); frigărui(3); oi(3); plăpînd(3); stînă(3); vițel(3); admirație (2); berbec(2); cîrlionți (2); copil(2); cumințenie (2); cuțit (2); fraged(2); iarbă(2); Iisus(2); lup(2); micuț(2); mititel(2); neajutorat(2); om(2); pastramă(2); pășune(2); pește(2); porc(2); puf(2); sacrificare(2); tăiat(2); abilitate; agil; animăluț; atenție; be; bleah; blîndețe, inocență; bou; Boysam; bucurie; bunătate; cald; car; casă; cărniță; cireadă; cîine; cîmp; cîrlan; cîrlionțat; cîrnați; Crăciun; credință; cuminte; cumpărături; curățenie
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
4); păr creț (4); mîncare (4); ovină (4); animale (4); bîrsană (3); blîndețe (3); Machidon (3); mare (3); bătrînă (2); behehe (2); bou (2); cal (2); credincios (2); fermă (2); ied (2); iepure (2); Miorița (2); moale (2); muncă (2); pastramă (2); tunsă (2); țap (2); -; alb-creț; amuzament; Andreea; animal, brînză; animal blînd; bani; băiat; be; beee; biserică; blană creață; blăniță; bleagă; blestem; blînd; bovină; brumărie; bufnoasă; bună; căldură; căpușe; cerb; Cimpoeșu; ciobănaș; cîinele; cîmpie; cîrlan; cîrlionți; coarne; cojoc; compliment; cornută
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
judeca; la dulap; lacăt; lăsa; legături; lege; libertatea; liniștea; locul; lua; luat; lucru de valoare; maioneză; memorie; menținere; mereu; minciună; moștenire; mult timp; mult; naftalină; natura; neatingînd; neatins; noutate; obiecte; obiectul; obține; oferi; a opri cu bucurie; a opri; pantof; pastramă; patrimoniu; a păstra; păstra; păstrăv; a păzi; păzi; pierde; ce-ți place; plic; port; a poseda; posedare; poză; poze; ceva de preț; prețios; prețuiește; prețuire; prețuit; prieteni; prietenia; propriu; pune; răutate; rece; recipient; regret; relația; relații; relațiile; responsabil; rezervă; risipi
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
foame; fostul prieten; frumusețe; fund; gălăgios; gospodărie; grăsan; hrană; India; inofensiv; început; înțărcat; jambon; juncan; lanț; limbă; lume; măgar; măr; mare; Mihai; miros neplăcut; mîndru; moarte; muget; murdărie; naiv; naivitate; nas; neajutorat; nebun; nelins; nervi; nevoie de protecție; nostalgie; ocol; pastramă; pată; perpetuare; pete; plăpînd; poartă; porcușor; președinte; prînz; prosperitate; prostuț; proțap; puiul vacii; pur; purcel; a rage; rău; sacrificat; sat; sănătate; sărbătoare; simpatic; suge; tăiat; tărcat; de țară; umblare; vaca; văcuță; veac; vesel; vioara; un vițel roșu; zi (1); 778
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
în alt context, relaționarea dintre mic rob și microb. Din motive gastronomice, Caragiale a menținut inclusiv în perioada berlineză o relație cu totul specială cu patronul magazinului de coloniale Paradis din Sinaia, Gh. Matheescu: patronul îl aproviziona cu icre negre, pastramă, halva; Caragiale îi făcea publicitate în versuri pe care le publica în propriile reviste pe motive de... rafinament artistic descoperit la cel care va ajunge primar al pomenitului oraș: "Filosofu-antic, vestitul Epicur, om rafinat, Iubitor de trai cuminte, De-ar
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
reprezintă o parte din celebrele sale ziceri, asupra surselor ce îi întemeiază unele personaje... A efectuat traduceri și adaptări după Cervantes, Poe, Twain, Baudelaire, Machiavelli, Carmen Sylva; este dovedit că Abu Hasan e din O mie și una de nopți, Pastramă trufanda din ciclul atribuit lui Nastratin Hogea, La hanul lui Mînjoală are atingeri cu Prăbușirea casei Usher a lui Poe. Kir Ianulea adaptare/ versiune după Le Demon marié de Machiavelli e publicată în Viața românească, 1909, însoțită de un avertisment
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]