280 matches
-
nu includ libertatea de judecată a lui Dumnezeu. Dacă judecata finală n-ar fi decât o pedantă aplicare de principii, notarul de cartier ar fi personajul cel mai indicat pentru a o oficia expert și expeditiv. Un alt erou al Patericului, Avva Teodor de la Ferme, nu se sfiește să relativizeze principiul însuși al iubirii creștine: compasiunea: Parcă văd cum apărătorii - religioși sau nu - ai principiilor, activiștii sociali, firile militante, umaniștii de toate obediențele își pun mâinile în cap. Cum se poate
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
doamnă din Anglia cu care luam lecții de limbă mi-a propus Micul Lord Fountleroy, povestirile lui Oscar Wilde și cele, „repovestite“ după Shakespeare, ale lui Charles Lamb. O colegă de clasă, Floriana Avramescu, m-a împins către bibliografia creștină (Patericul, Vârstele vieții spirituale a lui Paul Evdokimov, Ernest Hello, Pelerinul rus). Un coleg de facultate, Marin Tarangul, mi-a deschis gustul filozofiei speculative, ispitindu-mă cu Kierkegaard și Simmel. N-am fost scutit de unele „excursuri“ ezoterice, teozofice sau antropozofice
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
Thierry de Dure - Kant după Duchamp (Ed. Idea Design & Print, 230 000 lei); Nick Pope - Ceruri deschise, minți încuiate (Ed. Humanitas, 150 000 lei); J. B. Schneewind - Inventarea autonomiei. O istorie a filosofiei morale (Ed. Polirom, 299 000 lei); xxx - Patericul sau Apoftegmele părinților din pustiu (Ed. Polirom, 249 000 lei). ; Danielle Elisseeff - Istoria Chinei (Ed. Lucman, 75 000 lei); Horea Poenar - O plimbare de dimineață pe strada Servandoni (Ed. Limes, 92 000 lei). l Vă recomandăm l Vă recomandăm l
Agenda2003-34-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281378_a_282707]
-
cu Theodor Cazaban, Pe viu despre Părinții Bisericii). A îngrijit mai multe ediții și antologii din scrierile clasicilor greci sau ale Părinților Bisericii (Miturile lui Platon, Jean Cassien entre L'Orient et L'Occident), a publicat traduceri comentate (Evanghelii apocrife, Patericul etc.) și, mai presus de toate, este coordonatorul colectivului care se ocupă de traducerea Septuagintei în limba română, unul dintre cele mai ambițioase proiecte din istoria culturii noastre. Modul în care alternează aparițiile editoriale din domenii care, la prima vedere
Jocurile erudiției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12253_a_13578]
-
fie martorul unei tragedii: avertiză un copil care se apropia cu viteză pe o bicicletă, iar acesta se opri la timp. Astfel încît răsuflă ușurat cînd termină, conștient că făcuse o treabă bună.“ (p. 169) Episodul e demn de paginile Patericului, prin pericopa implicită pe care o conține. Morala care răzbate din ea echivalează cu o pledoarie pentru privilegiul încetinelii, pentru arta de a zăbovi într-o lume stăpînită de morbul vitezei. Dar ce dăunează volumului sunt tresăririle de argou gazetăresc
Fără surîs by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5076_a_6401]
-
amplifică negreșit orizontul, o înzestrează cu o mai complexă cunoaștere a materiei sufletului omenesc, obiect în aceeași măsură al duhovnicului și al omului de litere. "N. Steihnardt m-a lămurit că pot fi preot și poet, cititor de Scriptură, de Pateric, dar și de Noica, Cioran, Eliade, Ionesco, Paleologu, Schmemann, Proust, Bernanos, Caraion, Mazilescu etc. Tot de la el am învățat că țîfna intelectuală nu are ce căuta în amvon, că e bine și sănătos să păstrez ceea ce am moștenit în materie
Pietate și creație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10493_a_11818]
-
1999) putea fi citit ca o deconstrucție epică aplicată pe o poveste cvasi-contemporană din perspectivă istorică (coborârea în trecut nu este mai mare de douăzeci de ani). În fine, cel mai recent roman, Război ascuns (2005) este o combinație de Pateric și Borges, însiropată bine în ironie postmodernă, care nu seamănă cu nimic din cele scrise până acum de acest foarte imprevizibil scriitor. De altfel ritmul lent de publicare a romanelor (3 în ultimii 10 ani, nu pare, la prima vedere
Rătăciți în ficțiune by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9983_a_11308]
-
celei mari (după care îmi alcătuiam cartea), pe care îl aveam într-un caiet borgesian, ani de zile migălit în litera lui. Nenorocriea abătută asupra-mi, pe care nu o puteți închipui cât e de mare, iată că schimbă cursul patericului meu, deoarece mă găsesc în fața nevoinței de a inventa ce a fost - istoria pe care am prăpădit-o (prăpădul istoriei, dragii mei). Și așa voi face până mi-o descoperi cineva, prin vreun cotlon al odăii, caietul rătăcit, fiindcă eu
Rătăciți în ficțiune by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9983_a_11308]
-
Cartea Satului, romanul este mai mult decât o lectură destinată publicului din mediul rural. Pentru că, întemeiat pe o rugăciune a Sfântului Efrem Sirul, Pustnicul și ucenicul său este o originală recreare ficțională a atmosferei și tematicii din povestirile cuprinse în Pateric. Complet ignorat de critica vremii, din cauza conținutului său religios prea marcat, textul este cu totul demn să fie recitit astăzi, întrucât nu se limitează la a repovesti pilde cu bătrâni avva. Pustnicul și ucenicul său este, de fapt, un frumos
Agârbiceanu (aproape) necunoscut by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5842_a_7167]
-
pe urmă amintirile, oase ceva mai îngălbenite. La un moment dat lumea din jurul tău se face atât de mică, încât pur și simplu nu mai ai unde să crești" (p. 80). Cartea șoaptelor, de Varujan Vosganian este un fel de Pateric armenesc în care pildele celor vechi, plecați demult din această lume, stau/ar trebui să stea la temelia personalității celor de azi. Deloc întâmplător, cei aflați în viață (părinții scriitorului, de pildă) nu își au locul în această carte. Experiența
Un Pateric armenesc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6950_a_8275]
-
Caragiale (nr. 7), Adrian Maniu (nr. 8), toți absenți din circuitul firesc al valorilor în România comunistă a anilor ’50. O altă rubrică, „O samă de cuvinte“, face legătura cu o altfel de tradiție - istorică și națională (V. Pârvan, cronicile, Patericul, Învățăturile lui Neagoe Basarab). Mulți dintre poeții noștri moderni menționați sunt traduși în franceză (Lucian Blaga în nr. 3, Arghezi, V. Voiculescu și G. Bacovia în nr. 5, Ion Pillat în nr. 6), după cum sunt traduși în românește poeți francezi
Din nou despre „Caete de dor“ by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12955_a_14280]
-
este cheia succesului. Nesfinții sfinți... nu e neapărat o carte și pentru cititorul religios. Aș zice că mai degrabă este o carte de „îmblânzire”, de împărtășire pentru cititorul secular(izat) în gusturi și preocupări. Am putea spune că e un Pateric postmodern, gândit și scris pentru cititorul grăbit și înstrăinat (cuvânt mai plastic și mai exact decât „alienat”), care și-a pierdut vocația dialogului și a comuniunii. Înainte să se călugărească primind numele de Tihon, Gheorghe Șevkunov (pe numele său de
Sfinții de zi cu zi by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/2722_a_4047]
-
a da trăirilor și senzațiilor concrete dimensiunea existențialului. Coexistența concretului cu abstractul, a beției simțurilor și sentimentelor cu luciditatea, efortul de a da semnificații (chiar rămase în suspensie) unor întâmplări aparent banale dau înțelepciune acestei cărți, îi oferă aerul unui Pateric laic, sui-generis. Învățăturile lui Gabriel Liiceanu către fiul său Stephen devin astfel o fermecătoare lecție de morală practică. Iar indiscutabilul talent de scriitor al autorului contribuie decisiv la această senzație. Gabriel Liiceanu știe, precum puțini alții, să găsească întoteauna le
Rațiunile inimii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7787_a_9112]
-
și aprinderile inimii, le răcește citirea dumnezeieștilor Scripturi, le smerește rugăciunea neîncetată și le potolește ca un untdelemn, umilința<footnote Cuv. Nichita Stithatul, Cele 300 de capete despre făptuire, despre fire și despre cunoștință, în Filocaliaă, p. 253. footnote>. În Pateric ni se istorisește despre un frate care a întrebat pe avva Agathon pentru păcatul curviei și Avva i-a răspuns aceluia: mergi, aruncă neputința ta înaintea lui Dumnezeu și vei avea odihnă<footnote Avva Agathon, în Patericulă, p. 28. footnote
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
imaginația desfrânată. Rugăciunea cu luare-aminte făcută cât mai des - spune Sfântul Ioan Gură de Aur ținându-te departe de cunoștințele și de întâlnirile cu femei, este un mijloc puternic și folositor împotriva războiului curviei<footnote Sf. Ignatie Briancianinov, Tâlcuiri la Patericul egipteană, p. 40. footnote>. Același Sfânt Părinte spune în altă parte că ocupațiunea și grija pot de la cel dintâi atac să respingă răul, aceasta este învederat din mai multe părți. Când tu de pildă vezi o femeie frumoasă și simți
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
pofta este tiranică, totuși de o vei îngrădi cu frica de Dumnezeu, ai doborât furia ei<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Comentariile sau Tâlcuirea Epistolei II Corinteniă, omilia XIII, p. 178. footnote>, spune Sfântul Ioan Gură de Aur. În Pateric ni se istorisește că la avva Efrem, din îndemnare oarecare a venit o păcătoasă, cu măgulire să-l tragă spre împreunare urâtă, iar de nu, măcar să-l pornească spre mânie, că niciodată nu-l văzuse cineva mânios. Și a zis
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
vrăjmașului, nici să stingă, nici să oprească pofta firească a trupului, care este asemenea unui foc, dacă harul lui Dumnezeu n-ar ajuta neputința noastră, dacă nu ne-ar acoperi și apăra pe noi<footnote Sf. Ignatie Briancianinov, Tâlcuiri la Patericul egiptean, în colecția Comorile Pustiei, trad. de Pr. Gheorghe Roșca, vol. 9, Edit. Anastasia, București, 1997, p. 36. footnote>. Astfel este subliniată valoarea rugăciunii către Dumnezeu prin care cerem întărirea puterilor noastre slăbite într-o astfel de luptă, de violența
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
nu vom putea fi scutiți de amărăciuni și de ispite, căci acestea „nu încetează să-l necăjească chiar pe cel ce zace pe patul de moarte, ele se îndepărtează numai când sufletul părăsește trupul”<footnote Sf. Ignatie Briancianinov, Tâlcuiri la Patericul egiptean, în colecția Comorile Pustiei, trad. de Pr. Gheorghe Roșca, vol. 9, Edit. Anastasia, București, 1997, p. 59. footnote>. De aceea, în cartea înțeleptului Iov stă scris: „ispită e viața omului pe pământ” (Iov 7, 1). Lupta duhovnicească nu este
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
footnote Avva Ammona, op. cit., p. 89. footnote>. Este de trebuință să fim ispitiți căci „nimeni neispitit nu va putea să intre în Împărăția Cerurilor ... ridică ispitele și nimeni nu este care să se mântuiască”<footnote Sf. Antonie cel Mare, în Patericul, tipărit de Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Alba Iuliei, Alba Iulia, 1999, p. 6. footnote>. Prin urmare, nu ispitele ar trebui să ne neliniștească, ci lipsa lor. Ispitele nu trebuie să ne tulbure sufletul, fiindcă ele nu sunt considerate păcate. Dacă
Ispitele și biruirea lor în lumina învățăturii filocalice by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/143_a_164]
-
Liliana Ursu Așteptînd să treacă uraganul Isabela Pe masă cartea cu Arta i, Patericul Egiptean Și cafeaua Starbucks pe care o beau în fiece dimineață cu ochii pierduți Pe fereastra mea americană în dialog cu păsările flăcări, cu păsările albastre ca fulgerul Cu motanul Toady, cel cu cinci degete Și mereu la pîndă, urmărindu
Poezie by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/12850_a_14175]
-
primește prin poștă, de la un expeditor incert, un computer, de care-i e frică ca de dracu, e de un haz nebun. Plăcerea ficțiunii este evidentă mai ales în Un obiect tensionat..., o povestire în care scriitorul argeșean folosește un Pateric străvechi de la o mânăstire ctitorie a lui Petru Rareș, o sofisticată teorie de fizică, rapoarte CIA, agenții de presă internaționale, jazzmani și unde apare chiar poetul Paul Daian. Pentru că nu scrie cu program, după o rețetă anume, într-un stil
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14272_a_15597]
-
devenit „grav” (p. 22), alte presupuse fluctuații. Apoi, un gest inutil ocrotitor: „Ajuns aici, căutătorul de gunoaie/ împăturește cu grijă cartea/ într-un ziar prăfuit și scoate/ din geanta sa burdușită cu tot felul de lucruri/ câteva pagini desprinse din Pateric,/ silabisind cu o voce dogită.” (p. 22) Până acum, livrescul fusese o simplă prezență. Ghilimelele funcționau ca semne de punctuație. Servind, cu alte cuvinte, gramatica poeziei, nu poezia însăși. Citatele, prea înalte pentru a mai fi și expresive, nu făceau
Sistematica poeziei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5180_a_6505]
-
euro pentru acest proiect, restul sumei fiind oferit de companiile Eybl, Kromberg & Schubert și Trocellen, cărora li s-au alăturat firmele Zoppas și Euroholding“, ne-a declarat ieri directorul Corneliu Murgu. De dragul Părintelui Paisie l Expoziție la Muzeul Catedralei „În patericul egiptean (...) se spune că trei părinți aveau obiceiul, în tot anul, de mergeau la fericitul Antonie. Și doi dintre ei îl întrebau despre mântuirea sufletului, iar al treilea totdeauna tăcea, neîntrebându-l nimic. Iar după multă vreme i-a zis
Agenda2004-20-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282414_a_283743]
-
Paisie Olaru. Am adunat cât de multe fotografii am putut cu Sfinția Sa, după care le arătam celor apropiați. Și fie că unii auziseră sau știau mai multe despre Părintele Paisie, iar alții nu știau mai nimic, toți ziceau ca la Pateric: Îți este destul numai să-l privești pe acest Părinte! “, mărturisesc organizatorii celei de-a patra ediții a expoziției de fotografii, documente, scrisori, intitulate „De dragul Părintelui Paisie“, deschisă începând de vineri, de la ora 17, la Muzeul Catedralei Mitropolitane. Cu acest
Agenda2004-20-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282414_a_283743]
-
lectură, fermecător de familiari nu doar cu Salinger, Sarah Kane, Amălie Not homb, Veterany sau Houellebecque , dar și cu Eliade, Jünger, Cărtă rescu, Yourcenar, Hesse, Cioran, Efrem Sirul, Makine sau Zadie Smith! Familiari ai teatrului, anticariatelor și bisericii, cunoscători de Pateric și Filocalie, de Huntington, Revel și Noica, dar și deschiși către budism, slow food, Ada Milea, Răzvan Mazilu, dornici să vorbim de arhitec tura culelor oltenești, Ion Mincu sau melcul lui Antim Ivireanu. Am vorbit uneori și câte trei ceasuri
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]