274 matches
-
mănăs‑ tirilor noastre, pentru că au fost nenumărate astfel de clădiri unde bolnavii erau Îngrijiți, mângâiați sufletește, Întăriți duhovnicește și În cele din urmă, unii primeau vindecarea. Vom aminti doar câteva pe care le‑am considerat mai ilus‑ trative. Astfel, din Patericul românesc aflăm, printre altele, că „pe lângă grija pe care o avea pentru Împodobirea biserici‑ lor și mântuirea sufletelor, mitropolitul Atanasie Crimca (al Moldovei și Sucevei † 1631) s‑a Îngrijit și de alinarea bolilor și suferințelor trupești. Astfel, În anul 1610
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
ci mulțumesc Domnului pentru această șansă de curățire, de mântuire. Ei doresc să se purifice de impuritățile sufletești prin suferința din această viață, pentru a scăpa de suferința viitoare care e veșnică și de nesuferit. Așa se explică de ce În Paterice sau În Viețile sfinților citim cum unii dintre părinții cuvioși, În marea lor smerenie, cugetând că nu au săvârșit nimic bun pe pământ și că Încă sunt cuprinși de slăbiciuni și neputințe, Își asumau suferințele trimise de Dumnezeu pentru răscumpărarea
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Ștefan, care mărturisea : „Toate cele făcute de Dumnezeu sunt folositoare. Eu știu Însă că asemenea suferințe sunt consecințele păcatelor. Și e mai bine să ispășim aici păcatele, decât să suportăm după moarte chinuri fără sfârșit”187. În lucrarea duhovnicească intitulată Pateric 188, ni se isto‑ risește că se afla la Chilii un frate, care ajunsese la o sme‑ renie atât de mare, Încât se ruga totdeauna astfel : „Doamne, trimite‑mi o boală, căci atunci când sunt sănătos, nu‑ți dau ascultare”. Și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
dat urmă‑ torul răspuns : „Ei, părinte Nicodim ! Boala vine pentru păca‑ tele mele. Dacă vreau să scap de boală, rămân cu păcatul. 158 Suferința și creșterea spirituală Deci, mai bine primesc cu răbdare tot ce‑mi dă Dumnezeu”192. În Patericul atonit ni se mai istorisește faptul că un preot l‑a Întrebat pe un călugăr bolnav : „— Cum e cu sănătatea, părinte ? — Bine. Acum că am În mine mai multă boală, nu voi merge la Tatăl meu cu mâinile goale”193
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
s‑a dat ca să‑și ridice firea din păcat și din patimi, În durere mulțu‑ mește astfel lui Dumnezeu pentru că l‑a iubit și l‑a miluit prin sfânta Lui pedagogie. Mulțumirea este prin ea Însăși aducătoare de bucurie. În Pateric, ni se istorisește cum un părinte rus, pe nume Tihon, Îmbunătățit duhovnicește fiind, era convins că durerile și necazurile curăță și lustruiesc omul, și că nu e nimic mai mare decât aceasta, nici chiar rugăciunea lui Iisus. El susținea pe
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
sfinți care au răbdat supliciile bolii nu se plângeau de această dureroasă stare, ci Își exprimau cre‑ dința că dacă noi am ști cât de folositoare sunt suferințele pentru suflet, le‑am primi ca pe cele mai mari daruri. În Patericul egiptean, ni se relatează despre un bătrân care „adeseori pătimea și se Îmbolnăvea. Și s‑a Întâmplat Într‑un an să nu se Îmbolnăvească și s‑a Întristat cumplit și plângea, zicând : «M‑a părăsit Dumnezeu și nu m‑a
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
și posibilitățile de vindecare, Îngeri În halat alb și mesageri ai vieții, cărora nu se sfiesc a le săruta mâinile prin care Dumnezeu a lucrat vindecarea. IX.7. Frământările unui medic priceput, devotat și misionar al lui Hristos În volumul Patericul secolului XX270, ni se istorisesc, printre altele, frământările unui medic pătruns de credință și de dragoste creștină, care, fiind un foarte bun specialist, medic priceput și devotat, dorea să devină, printre studenții săi, și un bun misionar al credinței creștine
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
fiu viața mea, rău am trăit, din cauza mea moarte mi‑am fost eu Însumi, În Tine Încep să trăiesc. Tu grăiește‑mi (...) Am crezut În cărțile Tale și cuvintele lor sunt foarte tainice”277. 266 Suferința și creșterea spirituală La Pateric ni se povestește, printre multe altele, și despre sfârșitul pământesc al fericitului Stareț Paisie Aghioritul († 12 iulie 1994), poate unul dintre ultimii mari asceți și mistici ai Sfântului Munte. Starețul a dus o viață duhovni‑ cească foarte Înaltă. „Cine ar
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
suferinței, rugăciunile celorlalți, omul poate deveni nerăbdător din pricina slăbiciunii, așa cum remarcă marele bătrân filocalic - Sfântul Ioan295, sau obosește repede și concentrarea‑i lipsită de intensitate mai ales atunci când insul este cuprins de vreo boală letală ce‑i macină ființa. La Pateric ni se istorisește că ucenicul unui mare avvă era grav bolnav. Bătrânul Îl Îndeamnă să nu lase rugăciunea, ci să o sporească. Revenind după un timp, ucenicul se afla În proximitatea morții. Bătrânul Îl Întreabă : „Te mai poți ruga ?” „Nu
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
sub ocrotirea și inspirația Sfântului Duh, au luat decizii semnificative, valabile de-a lungul anilor. Aceste decizii sinodale constituie tezaurul sfânt al dreptei credințe. La acestea se pot adăuga comorile de înțelepciune ale Sfinților Părinți din pustiu, adunate în Filocalii, Paterice, Limonarii, Lavsaicoane, imnografia patristică și Sfintele Liturghii pentru a avea o imagine completă a Ortodoxiei. Prin urmare, Ortodoxia nu echivalează cu simpla Mărturisire a lui Petru Movilă; ea este mai mult decât atât, ea semnifică învățătura lui Hristos rodită în
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
orientului strălucind occidentului. Trad. Traian Diaconescu. Iași: Institutul European, 1997. Petru Movilă. Mărturisirea ortodoxă a credinței universale apostolice a Bisericii orientale. Ed. Traian Diaconescu. Iași: Institutul European, 2001. Ion Neculce. O samă de cuvinte. Ed. Iorgu Iordan. București: Minerva, 1972. Patericul sau apoftegmele Părinților din pustiu. Ed. Cristian Bădiliță. Iași: Polirom, 2003. Johannes Sommer Pirnensis și Antonius Maria Gratianus. Viața lui Despot Vodă. Trad. Traian Diaconescu. Iași: Institutul European, 1998. Grigore Ureche. Letopisețul Țării Moldovei. București: Minerva, 1987. Viețile Sfinților. București
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
știm că nu trebuie să minți. E un „principiu“ incontestabil. Dar Nicu Steinhardt descoperă, în închisoare, virtutea de a-ți minți anchetatorul. Nimeni nu e scutit, în viața curentă, de ispita minciunii salutare, benefice, caritabile. - spune, sibilinic, Avva Alonios, în Pateric. Problema nu este să nu minți, ci să cântărești cu discernământ care sunt, în anumite circumstanțe, marginile tolerabile ale minciunii, dozajul admisibil al falsului, legitimitatea adevă rului parțial. Evident, intrăm pe un teritoriu primejdios, în care resursele de auto justificare
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
nu includ libertatea de judecată a lui Dumnezeu. Dacă judecata finală n-ar fi decât o pedantă aplicare de principii, notarul de cartier ar fi personajul cel mai indicat pentru a o oficia expert și expeditiv. Un alt erou al Patericului, Avva Teodor de la Ferme, nu se sfiește să relativizeze principiul însuși al iubirii creștine: compasiunea: Parcă văd cum apărătorii - religioși sau nu - ai principiilor, activiștii sociali, firile militante, umaniștii de toate obediențele își pun mâinile în cap. Cum se poate
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
doamnă din Anglia cu care luam lecții de limbă mi-a propus Micul Lord Fountleroy, povestirile lui Oscar Wilde și cele, „repovestite“ după Shakespeare, ale lui Charles Lamb. O colegă de clasă, Floriana Avramescu, m-a împins către bibliografia creștină (Patericul, Vârstele vieții spirituale a lui Paul Evdokimov, Ernest Hello, Pelerinul rus). Un coleg de facultate, Marin Tarangul, mi-a deschis gustul filozofiei speculative, ispitindu-mă cu Kierkegaard și Simmel. N-am fost scutit de unele „excursuri“ ezoterice, teozofice sau antropozofice
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
a da un elocvent exemplu, aș evoca un episod când Valeriu Gafencu, în timpul unei nopți, este ridicat către cer și purtat în duh. El, însă, cu o trezvie manifestată chiar și în somn, se retrage, amintinduși de sfatul părinților din Pateric de a nu te încredința duhurilor decât în stare de ascultare, ca să nu te înșele diavolul. Refuză deci lucrarea duhurilor, punându-se în ascultare de Ioan Ianolide, căruia îi cere îndrumare. Ianolide dă la rândul său dovadă de mare smerenie
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
de români stabiliți în SUA să participe la Primul Război Mondial, pentru a sprijini compatrioții din Transilvania, care doreau să se unească cu patria-mamă. Mai multe informații despre biografia sa incredibilă pot fi găsite în prefața cărții. 10. Pagini de pateric românesc George Căbaș Descriere: Cartea de față este alcătuită din darul duhovnicesc a douăzeci și doi de părinți, maici și dascăli ai Bisericii. Sunt convorbiri consemnate pe o perioadă de timp mai îndelungată, la începutul anilor ‚90. Ele vor rămâne
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
magico-religioase. Pe lângă „pachetul Maica Domnului Siriaca”, expune acum pe o măsuță de lemn și alte „pachete tămăduitoare”, după cum le denumește chiar el, ale unor sfinți foarte cunoscuți și apreciați. De altfel, nu ezită să le recite viața, un fel de pateric ad-hoc, în fața ochilor uimiți ai cumpărătorilor, virtuțile curative ale produsului fiind abil strecurate în lunga litanie. „Dacă vă troznește noaptea mobila în casă, tablourile se mișcă pe pereți, aveți temeri și frici nelămurite, nu mai există pace, înțelegere și bună
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
textile (covoare, veștminte preoțești, costume populare). Toate sunt comercializate sub semnul autenticității, calității și etichetei „bio”. Prezența unor astfel de produse poate fi înțeleasă în primul rând teologic. Munca manuală (rucodelia) și virtuțile ei sunt menționate de nenumărate ori în Pateric pentru efectul său terapeutic. Produsele artizanatului călugăresc s-au constituit dintotdeauna într-o importantă sursă de venituri pentru mănăstiri. În perioada creștinismului (monahismului) primelor veacuri, munca manuală, îndeletnicirile meșteșu gă rești ocupau o mare parte din timpul călugărilor și fraților
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
în tradiția vasiliană, cât și în cea siriacă sau pahomiană. Nu trebuie să se creadă însă că rucodelia viza doar activitățile fizice, necesitând o mare cantitate de energie, ci și activitățile intelectuale : cititul, scrisul, copiatul manuscriselor, întreținerea bibliotecilor etc. În Patericul egiptean se găsește celebrul episod în care Avva Antonie, încercat de gânduri negre și rele, îl întreabă pe Dumnezeu ce trebuie să facă să se mântuiască, întrebarea-cheie a majorității apoftegmelor. Chiar în acel moment, vede pe cineva împletind răbdător o
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
fost o cursă? Nu, măi Virgile! Cine să ne trădeze? Bine, Marine. Noapte bună! Avea încredere desăvârșită, însă nedublată și de discernere, ceea ce îl punea în primejdie. Ascultarea trebuie dublată cu rațiunea datoare să discearnă, așa cum reiese și din pilda Patericului. Un Sfânt Părinte al pustiei avea un ucenic ascultător. Așa de ascultător, încât Părintele se mira. Niciodată nu sesizase vreun act de reținere la vreo poruncă sau afirmație pe care i-o adresa. Bănuind că ucenicul e lipsit de spiritul
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
scrierilor Sfinților Părinți și hotărârilor canonice ale Bisericii. Ne ridicam cu mintea la înțelesuri de cugetare sfântă și trăiam drumul de sfințenie pe care au mers, sub lumina Harului, „înțelepții lui Dumnezeu, care n-au slujit făpturii, ci numai Făcătorului”. Patericul, carte de căpătâi, ne punea în condiția de a intui cum se pun în practică adevărurile supranaturale, mobilizându-ne puterile pentru câștigarea virtuților. Cine pune alte probleme de viață înaintea luptei de desăvârșire morală, spirituală, creștină nu le va putea
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
având asigurat necesarul existenței materiale, viața noastră în colonie a fost marcată de intensitatea activității duhovnicești. Am citit o mulțime de scrieri ale marilor teologi ai Ortodoxiei, precum și teologi apuseni, mai vechi și mai noi. Dar studiam permanent Filocalia și Patericul. Cu părintele Serghie în Aiud, rumegasem cu toții lucrarea părintelui Stăniloaie Iisus Hristos sau restaurarea omului, Hristoitia de Sfântul Nicodim Aghioritul și multe altele. Cel puțin o dată pe săptămână domnul Trifan era asaltat de cei mai tineri, să adâncim cuvântul Sfinților
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
un Părinte: Părinte, de ce se învață ușor Scripturile? Pentru că aceste cuvinte dumnezeiești sunt proprii sufletului. Celelalte sunt proprii lumii și de aceea se învață mai greu. Cele dumnezeiești ți le oferă Însuși Dumnezeu. Pe ale lumii ți le oferă diavolul (Pateric). Dar atenție la învățarea rămasă numai la nivelul memoriei. Părinte, se lăudă un ucenic, eu am învățat Scripturile pe de rost. Ai umplut cerul de vorbe, fiule! Părinte, eu le-am scris, a zis și altul, lăudându-se. Tu ai
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
zilnică, de fiecare clipă, aveam dorința integrării în El ca stil de trăire permanentă, nu întâmplătoare, ocazională au ocazionată de vreun eveniment oarecare prin care sau față de care să afișăm o atenție mai mare. Viețile Sfinților așa cum ni le prezentau Patericul, Filocalia, erau (iertați-mi îndrăzneala) (re )experimentate, verificate, ca posibilități de realizare nu numai pe plan mental, ci mai ales pe planul trăirii efective. Trăsătura caracteristică a acestor mistici era smerenia și fiecare era simțit de ceilalți în ceea ce avea
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
cu familia, iar hrana mea se reduce la ceea ce îmi oferă închisoarea. Dar eu trăiesc așa de șase ani de zile și mă simt foarte bine, căci, „nu numai cu pâine trăiește omul”; vă povestesc vouă întâmplări din Viețile Sfinților, Pateric sau Filocalie, exemple de renunțări, viață înfrânată și virtuți pe drumul Golgotei, îndemnându-vă chiar să renunțați și la trebuințe pentru a putea birui unele ispite. Iată ce imagine se formează: Domnul Maxim, cum îmi ziceți, aproape zilnic, fie la
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]