2,520 matches
-
prin respingerea cererii de revizuire formulată de acesta împotriva hotărârii de stabilire a paternității. ... 7. Se susține că art. 55 din Codul familiei ar nesocoti art. 8 din Convenția menționată, pentru că minorul, dacă a pierdut dreptul de tăgadă a paternității, prin expirarea termenului de prescripție, nu mai are posibilitatea în cursul minoratului să își stabilească paternitatea reală, spre deosebire de minorul născut sub imperiul noului Cod civil, care poate să își stabilească paternitatea reală în tot cursul minorității. ... 8. Potrivit
DECIZIA nr. 2 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255730]
-
susține că art. 55 din Codul familiei ar nesocoti art. 8 din Convenția menționată, pentru că minorul, dacă a pierdut dreptul de tăgadă a paternității, prin expirarea termenului de prescripție, nu mai are posibilitatea în cursul minoratului să își stabilească paternitatea reală, spre deosebire de minorul născut sub imperiul noului Cod civil, care poate să își stabilească paternitatea reală în tot cursul minorității. ... 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților
DECIZIA nr. 2 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255730]
-
dacă a pierdut dreptul de tăgadă a paternității, prin expirarea termenului de prescripție, nu mai are posibilitatea în cursul minoratului să își stabilească paternitatea reală, spre deosebire de minorul născut sub imperiul noului Cod civil, care poate să își stabilească paternitatea reală în tot cursul minorității. ... 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra
DECIZIA nr. 2 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255730]
-
modificate prin art. I pct. 3 din Legea nr. 288/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 4/1953 - Codul familiei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 5 noiembrie 2007, care au următorul conținut: „Acțiunea în tăgăduirea paternității se prescrie în termen de 3 ani de la data nașterii copilului. Pentru soțul mamei, termenul curge de la data la care a luat cunoștință de nașterea copilului. Dacă acțiunea nu a fost introdusă în timpul minorității copilului, acesta o
DECIZIA nr. 2 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255730]
-
un termen de 3 ani de la data majoratului său. Reclamantul poate fi repus în termen, în condițiile legii. “ ... 12. Întrucât instanța autoare a excepției precizează expres că înțelege să critice termenul de 3 ani pentru promovarea acțiunii în tăgăduirea paternității de către copil, rezultă că obiect al excepției îl reprezintă prevederile art. 55 alin. 1 teza întâi din Legea nr. 4/1953 - Codul familiei, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 288/2007 pentru modificarea și completarea Legii nr. 4/1953 - Codul
DECIZIA nr. 2 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255730]
-
al Legii nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 409 din 10 iunie 2011. Potrivit prevederilor art. 47 din Legea nr. 71/2011, „Stabilirea filiației, tăgăduirea paternității sau orice altă acțiune privitoare la filiație este supusă dispozițiilor Codului civil și produce efectele prevăzute de acesta numai în cazul copiilor născuți după intrarea lui în vigoare“. În consecință, pentru copiii născuți înainte de acest moment rămâne aplicabil Codul
DECIZIA nr. 2 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255730]
-
produce efectele prevăzute de acesta numai în cazul copiilor născuți după intrarea lui în vigoare“. În consecință, pentru copiii născuți înainte de acest moment rămâne aplicabil Codul familiei. În cauză, copilul care, prin reprezentant legal, a introdus acțiunea în tăgăduirea paternității s-a născut la data de 10 mai 2008. Având în vedere și Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea Constituțională a stabilit
DECIZIA nr. 2 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255730]
-
a libertăților fundamentale. ... 15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că se critică, în esență, faptul că s-ar institui un tratament juridic discriminatoriu între copiii născuți după intrarea în vigoare a actualului Cod civil, pentru care acțiunea în tăgăduirea paternității este imprescriptibilă, potrivit art. 433 alin. (2) din acesta, și cei născuți în perioada în care a fost în vigoare Codul familiei, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 288/2007, care puteau formula aceeași acțiune în termen de 3
DECIZIA nr. 2 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255730]
-
349 din 19 decembrie 2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 10 aprilie 2002, pronunțându-se asupra prevederilor art. 54 alin. 2 din Codul familiei, referitoare la titularii dreptului de a introduce acțiunea în tăgăduirea paternității, a constatat că acestea sunt neconstituționale în măsura în care nu recunosc decât tatălui, iar nu și mamei și copilului născut în timpul căsătoriei dreptul de a porni această acțiune. În lipsa unei reglementări exprese care să fi fost adoptată
DECIZIA nr. 2 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255730]
-
în timpul căsătoriei dreptul de a porni această acțiune. În lipsa unei reglementări exprese care să fi fost adoptată ca o consecință a acestei decizii, au devenit aplicabile regulile generale ale dreptului comun atunci când titulari ai acțiunii în tăgăduirea paternității sunt mama sau copilul, reguli generale care conferă caracter imprescriptibil acțiunilor având ca obiect un drept personal nepatrimonial, justificat de caracterul perpetuu al drepturilor nepatrimoniale și de faptul că sunt indisolubil legate de titularul lor. Prin Legea nr. 288/2007 s-
DECIZIA nr. 2 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255730]
-
a recunoscut și copilului, și mamei acestuia dreptul de a introduce acțiunea) și 8 noiembrie 2007 (data intrării în vigoare a Legii nr. 288/2007, care a introdus un termen de 3 ani pentru toți titularii acestui drept), acțiunea în tăgăduirea paternității a fost imprescriptibilă pentru mamă și copil. Dreptul la acțiune a fost limitat în timp în perioada de activitate a Legii nr. 288/2007, copiii născuți în acest interval, respectiv 9 noiembrie 2007-1 octombrie 2011, putând să îl exercite doar în
DECIZIA nr. 2 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255730]
-
a fost calificată ca imprescriptibilă pentru copil, pe perioada vieții acestuia. ... 18. În jurisprudența sa, analizând critici referitoare la pretinsul regim discriminatoriu aplicabil copiilor născuți în perioada cât a fost în vigoare reglementarea care impunea ca introducerea acțiunii în tăgăduirea paternității să fie introdusă în termen de 3 ani de la nașterea copilului, Curtea a observat că situația diferită în care se află titularii dreptului la acțiunea în tăgăduirea paternității, în funcție de data nașterii copilului a cărui paternitate se contestă
DECIZIA nr. 2 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255730]
-
fost în vigoare reglementarea care impunea ca introducerea acțiunii în tăgăduirea paternității să fie introdusă în termen de 3 ani de la nașterea copilului, Curtea a observat că situația diferită în care se află titularii dreptului la acțiunea în tăgăduirea paternității, în funcție de data nașterii copilului a cărui paternitate se contestă, derivă din succesiunea în timp a actelor normative în materie, mai concret, din aplicarea principiului general de drept tempus regit actum. În acest sens sunt Decizia nr. 1.062 din
DECIZIA nr. 2 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255730]
-
în tăgăduirea paternității să fie introdusă în termen de 3 ani de la nașterea copilului, Curtea a observat că situația diferită în care se află titularii dreptului la acțiunea în tăgăduirea paternității, în funcție de data nașterii copilului a cărui paternitate se contestă, derivă din succesiunea în timp a actelor normative în materie, mai concret, din aplicarea principiului general de drept tempus regit actum. În acest sens sunt Decizia nr. 1.062 din 11 decembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României
DECIZIA nr. 2 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255730]
-
din prevederile art. 55 alin. 3 din Codul familiei, modificate prin Legea nr. 288/2007, posibila lipsă de diligență a reprezentantului legal al copilului care a omis să introducă în termen de 3 ani de la nașterea acestuia acțiunea în tăgăduirea paternității poate fi contracarată chiar de copil, în termen de 3 ani de la data la care acesta devine major. ... 20. Prin urmare, nici în cauza de față nu pot fi reținute criticile formulate prin raportare la pretinsa încălcare a principiului
DECIZIA nr. 2 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255730]
-
Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Ostace împotriva României, în care este reținută încălcarea art. 8 din Convenție, Curtea observă că nu are incidență în cauză, întrucât vizează situația tatălui care, în speță, nu a avut posibilitatea de a contesta paternitatea copilului din afara căsătoriei recunoscut prin hotărâre judecătorească întrucât instanțele naționale au respins ca inadmisibilă cererea sa de redeschidere a procedurii în stabilirea paternității copilului născut în afara căsătoriei, mai exact au respins cererea de revizuire a unei hotărâri judecătorești
DECIZIA nr. 2 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255730]
-
în cauză, întrucât vizează situația tatălui care, în speță, nu a avut posibilitatea de a contesta paternitatea copilului din afara căsătoriei recunoscut prin hotărâre judecătorească întrucât instanțele naționale au respins ca inadmisibilă cererea sa de redeschidere a procedurii în stabilirea paternității copilului născut în afara căsătoriei, mai exact au respins cererea de revizuire a unei hotărâri judecătorești de stabilire a paternității pronunțate în anul 1980 ca urmare a efectuării ulterior, în anul 2003, a unei expertize medico-legale din care rezulta că
DECIZIA nr. 2 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255730]
-
căsătoriei recunoscut prin hotărâre judecătorească întrucât instanțele naționale au respins ca inadmisibilă cererea sa de redeschidere a procedurii în stabilirea paternității copilului născut în afara căsătoriei, mai exact au respins cererea de revizuire a unei hotărâri judecătorești de stabilire a paternității pronunțate în anul 1980 ca urmare a efectuării ulterior, în anul 2003, a unei expertize medico-legale din care rezulta că nu era tatăl biologic al copilului, respingere intervenită ca urmare a faptului că nu era îndeplinită condiția definită în jurisprudență
DECIZIA nr. 2 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255730]
-
permisie de 10 zile lucrătoare acordate la nașterea propriului copil, potrivit prevederilor art. 2 alin. (2). (2) Permisia prevăzută la alin. (1) se acordă și tatălui care îndeplinește obligatoriu serviciul militar în calitate de militar în termen, în vederea recunoașterii paternității, în condițiile legii. Permisia solicitată va fi justificată cu certificatul de naștere al nou-născutului, din care să rezulte calitatea de tată a militarului, respectiv cu declarația de recunoaștere a paternității, întocmită în condițiile legii. ... 7. Articolul 4 se modifică și
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 117 din 26 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258699]
-
militar în calitate de militar în termen, în vederea recunoașterii paternității, în condițiile legii. Permisia solicitată va fi justificată cu certificatul de naștere al nou-născutului, din care să rezulte calitatea de tată a militarului, respectiv cu declarația de recunoaștere a paternității, întocmită în condițiile legii. ... 7. Articolul 4 se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 4 (1) În cazul în care tatăl copilului nou-născut a obținut atestatul de absolvire a cursului de puericultură, durata concediului paternal, acordat în condițiile art.
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 117 din 26 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258699]
-
precum și de orice îmbunătățire a condițiilor de muncă la care ar fi avut dreptul dacă nu ar fi efectuat concediul. Articolul 4^3 Este interzisă aplicarea unui tratament mai puțin favorabil tatălui care a solicitat sau a efectuat concediul de paternitate. ... 9. La articolul 5, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins: (2) Pe perioada concediului acordat în condițiile alin. (1), tatăl copilului beneficiază de o indemnizație egală cu ajutorul pentru sarcină și lăuzie cuvenit mamei sau de o
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 117 din 26 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258699]
-
III din legea criticată încalcă dispozițiile Legii nr. 24/2000 referitoare la sistematizarea legislației și la unicitatea obiectului. În acest sens, se arată că obiectul legii analizate este modificarea Codului de procedură civilă, or, art. III se referă la posibilitatea contestării paternității stabilite pe cale judecătorească, prin hotărâre definitivă. Astfel, acest text nu se integrează în conținutul normativ al Codului de procedură civilă, nereglementând o cale de atac sau un motiv de retractare/ reformare a hotărârii judecătorești. Acțiunile în materie de filiație
DECIZIA nr. 56 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253873]
-
o hotărâre judecătorească, protejării interesului superior al copilului (astfel cum este recunoscut prin convențiile internaționale la care România este parte), legalității căilor de atac, predictibilității și clarității normei, precum și dreptului la un proces echitabil. ... 12. Se arată că stabilirea paternității pe cale judecătorească este reglementată de Codul civil în titlul III capitolul II - Filiația. Astfel, potrivit art. 424 din Codul civil, dacă tatăl din afara căsătoriei nu îl recunoaște pe copil, stabilirea paternității din afara căsătoriei se poate face prin
DECIZIA nr. 56 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253873]
-
proces echitabil. ... 12. Se arată că stabilirea paternității pe cale judecătorească este reglementată de Codul civil în titlul III capitolul II - Filiația. Astfel, potrivit art. 424 din Codul civil, dacă tatăl din afara căsătoriei nu îl recunoaște pe copil, stabilirea paternității din afara căsătoriei se poate face prin hotărâre judecătorească. Totodată, potrivit art. 425 din Codul civil, acțiunea în stabilirea paternității din afara căsătoriei aparține copilului și se pornește în numele lui de către mamă, chiar dacă este minoră, ori de
DECIZIA nr. 56 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253873]
-
II - Filiația. Astfel, potrivit art. 424 din Codul civil, dacă tatăl din afara căsătoriei nu îl recunoaște pe copil, stabilirea paternității din afara căsătoriei se poate face prin hotărâre judecătorească. Totodată, potrivit art. 425 din Codul civil, acțiunea în stabilirea paternității din afara căsătoriei aparține copilului și se pornește în numele lui de către mamă, chiar dacă este minoră, ori de către reprezentantul lui legal, sau, după caz, poate fi pornită ori continuată și de moștenitorii copilului, în condițiile legii. În
DECIZIA nr. 56 din 16 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/253873]