634 matches
-
de conducere sau în anumite domenii de activitate și nu înseamnă doar măsuri specifice focalizate pe femei ca și grup-țintă dezavantajat istoric. Egalitatea de gen autentică presupune o reconfigurare a relațiilor femei-bărbați pentru găsirea unor alternative de tip partenerial în raport cu patriarhatul sau matriarhatul de gen; presupune o echilibrare a relațiilor de gen în toate domeniile vieții, în sensul depășirii paradigmei rolurilor de gen stereotipizate și a relațiilor de gen ca relații de putere (dominație-supunere; câștig-pierdere; puternic-slab). Pentru a prinde viață în
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
masculine... MARIA NICOLETA TURLIUC Un exercițiu subiectiv: reflecții, amintiri și confesiuni... CRISTINA NEAMȚU Fata de duminică ANDREI ȚĂRANU Despre "celelalte" inegalități de gen... DANIEL ȘANDRU Cum am devenit ceea ce sunt. O analiză... DANA BĂDULESCU Reflecții în oglindă DIANA NEAGA De la patriarhat tradițional la feminism - despre trăirea... VALENTIN QUINTUS NICOLESCU Epoca de aur CRISTINA RĂDOI O fetiță în palton verde... în căutarea dreptății ELENA VELESCU Aspecte ale construcției identității în formare... TUDOR PITULAC Scurt demers autobiografic "la zi" ARNALDO SPALLACCI Dincolo de mit
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
prima care influențează dezvoltarea omului, punându-și amprenta pe întreaga sa personalitate. În lucrarea Matriarhatul, Bechofen arată organizarea familială exact așa cum era atunci. Prin urmare matriarhatul se caracterizează prin concentrarea vieții de familie în jurul femeii. Matriarhatul a fost urmat de patriarhat în care rolul conducător revine bărbatului. După Cl. Levè-Strauss, „familia este un grup care își are originea în căsătorie, fiind alcătuit din soț, soție și copiii născuți din unirea lor (grup căruia i se pot adăuga și alte rude) pe
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
reproducerea, mai bine spus regenerarea, În baza unui contract, căci ce altceva este căsătoria decât recunoașterea a două părți care se Înțeleg Într’un scop comun? Și, cum asta presupune existența ambelor - „subspecii“ -, nu este de dorit nici promovarea unui patriarhat, dar nici a primordiului de matriarhat care este feminismul, ambele mirosind a o nouă discriminare, un nou rasism, dar Într’un spațiu atât de Îngust, esențial și sensibil. Am dat de o răscruce: câte drumuri, tot atâtea subiecte, tot atâtea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Patriarhul era întotdeauna un stâlp al Tronului, așa cum fusese în Bizanț. În 1699, însă, Petru cel Mare a abolit privilegiile fiscale ale Bisericii, în 1700 după moartea Patriarhului Adrian nu a mai numit un succesor, iar în 1721 a abolit Patriarhatul, Biserica fiind pusă sub oblăduirea Sfântului Sinod, un organism obedient și controlat de țar. Abia după revoluția din 1917 s-a reintrodus demnitatea de Patriarh, dar perioada dintre 1917 și 1991 a fost una de teroare și umilire a Bisericii
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
o minoritate românească urbană, sănătoasă, profesionistă, legată de știință și cultură, devotată idealurilor biopolitice și o majoritate cuminte, sănătoasă, legată de natură și de slujirea materială a celei dintâi. De remarcat ce constant este construit raportul minte/trup, aplicat În patriarhatele de varii chipuri relației bărbat-femeie ca raport Între cele două categorii. Antifeminismultc "Antifeminismul" Pentru eugeniști, feminismul este „rău” fiindcă deturnează femeile de la menirea lor naturală și de la interesul pentru sănătatea colectivă Înspre autoafirmare și căutarea fericirii personale, un ideal individualist
[Corola-publishinghouse/Administrative/1967_a_3292]
-
pentru a câștiga o reputație și o „voce” cu autoritate în privința nevoilor și intereselor feminine, perpetuează inegalitățile și privilegiile în rândul femeilor în loc să le înlăture. Deși ne pune în gardă cu privire la orice „caracterizare generală a ONG-urilor ca fiind slugile patriarhatului planetar neoliberal”, Sonia Alvarezxe "Alvarez, Sonia" a observat în ultimul timp evoluții ce amenință capacitatea acestor organizații de a „promova o agendă politică progresistă și de a stabili, în același timp, relații vitale între mișcarea feministă mai largă și grupările
[Corola-publishinghouse/Administrative/1989_a_3314]
-
24 Ibidem. 25 Ibidem, p. 110. 26 ,, Viitorul”, an 17, nr. 7873, București, 17 ianuarie 1924. 27 Ioan Opriș, Alexandru Lapedatu în cultura...p. 107. 28 Ibidem 53 Una dintre cele mai mari nevoi pe linie bisericească o constituia crearea Patriarhatului Bisericii Ortodoxe Române, în condițiile creșterii numărului de credincioși la peste 13 milioane. S-a impus astfel, ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la cea mai înaltă treaptă ierarhică 29. Alexandru Lapedatu o considera o necesitate, declarând: ,,Crearea Patriarhatului Român e reclamată
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
o constituia crearea Patriarhatului Bisericii Ortodoxe Române, în condițiile creșterii numărului de credincioși la peste 13 milioane. S-a impus astfel, ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la cea mai înaltă treaptă ierarhică 29. Alexandru Lapedatu o considera o necesitate, declarând: ,,Crearea Patriarhatului Român e reclamată e situațiunea actuală de superioritate numerică și morală a Bisericii Ortodoxe Române față de celelalte biserici ortodoxe străine”30. La ședința solemnă de la 4 februarie 1925 a Sfântului Sinod de proclamare a Patriarhatului Bisericii Ortodoxe Române, Lapedatu a
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
considera o necesitate, declarând: ,,Crearea Patriarhatului Român e reclamată e situațiunea actuală de superioritate numerică și morală a Bisericii Ortodoxe Române față de celelalte biserici ortodoxe străine”30. La ședința solemnă de la 4 februarie 1925 a Sfântului Sinod de proclamare a Patriarhatului Bisericii Ortodoxe Române, Lapedatu a afirmat existența unei legături indisolubile între Stat și Biserică: ,,Organizarea bisericii Ortodoxe Române stă în așa de strânsă legătură cu cea a Statului, că fazele dezvoltării acestuia sunt și ale aceleia”31. Proiectul de lege
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
fost promovate creațiile literare românești, atât în țară, cât și peste hotare 3. În domeniul Cultelor, contribuția adusă de omul politic a fost și mai importantă, având în vedere faptul că din inițiativa sa au fost adoptate legea pentru crearea Patriarhatului Bisericii Ortodoxe Române, legea pentru organizarea Bisericii Ortodoxe Române și legea pentru Regimul General al Cultelor, legi necesare pentru unificarea spirituală a țării. Printr-o viziune de ansamblu, considerăm că lucrarea noastră reprezintă, într-o măsură destul de mare, o încercare
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
devine unul dintre cele mai importante grupuri sociale, ocupând un loc aparte în demersul pentru înțelegerea comportamentului consumatorului. Dacă în sociologie, familia interesează prin interacțiunile care se stabilesc între membrii săi, prin rolurile atribuite fiecărui membru (se vorbește astfel despre patriarhat, matriarhat sau despre egalitatea sexelor), în economie familia este o unitate de consum, ea fiind analizată, în primul rând, din punct de vedere al capacității sale de consum exprimată prin puterea de cumpărare. Pentru Lévi-Strauss<footnote Lévi-Strauss, Livre, collectif consacré
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
în lupta împotriva aria- nismului, reunind Conciliul de la Niceea. După moartea lui Teodosius, în 395, la vremea cînd cele două imperii se despart tot mai mult, Orientul rămîne dominat de controverse religioase, întreținute de școlile teologice instalate pe lîngă sediile patriarhatelor rivale: Antiohia, Alexandria și, începînd cu Teodosius, Constantinopolul însuși, care-și datorează importanța faptului că este capitală. Neînțelegerile pornesc întotdeauna în primul rînd de la misterul Trinității, mai precis de la dubla natură, umană și di- Vină, a lui Hristos. În Antiohia
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
topit organizarea femeilor într-una singură, națională, cu rolul de a propaga și executa directivele partidelor comuniste în rândul femeilor. Doar în fosta Iugoslavie au mai existat organizații parțial autonome. Comunismul a promovat emanciparea prin muncă, egalitarismul de gen și patriarhatul de stat. Discriminarea de gen a fost interzisă prin lege, dar legea nu prevedea sancțiuni. Femeile au intrat în sistemul dublei zile de muncă. Statul a sprijinit prin creșe și grădinițe, creșterea copiilor. În unele țări, statul a luat în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
plătite ale tranziției. În primul deceniu, lăsați în „zona gri”, adică „de capul nostru”, situația politică și economică a femeilor s-a degradat dramatic. Au devenit dependente de bărbați, din punct de vedere atât economic și politic, cât și mediatic. Patriarhatul modern (cel pe care Vestul l-a consumat în secolul al XIX-lea și a doua jumătate a secolului XX) s-a creat în tranziția postcomunistă. În schimb, ele au fost forțate să intre masiv în economia de piață (desindicalizată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
profesii tradițional feminine, nimeni nu îi spune: croitoruț, țesătoruț, dădăcuț, bucătăruț. Să nu mai vorbim despre imposibilitatea de a concepe pentru bărbați diminutive de tipul: rectoruț, decănuț, președințel, șoferuț, doctoruț. Eu dau dreptate celor care spun că misoginismul, sexismul și patriarhatul nu vor dispărea din societate până nu vor dispărea din mintea femeilor. Cât vor sta acolo intacte și indiferent ce vom face, cât de puternice sau de bune vom fi individual, o să devenim cel mult româncuțe celebruțe, căci mereu ceea ce
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
ministerul și incompetența mea. Astfel unii colegi au devenit brusc interesați nu de cercetare și proiect, ci de mine ca persoană: cine e, cu cine e prietenă, ce a făcut înainte de 1989, cine e soțul, fiul, de ce sunt obsedată de patriarhat (o fi suferit ea de ceva, biata femeie!, zice înțelegător unul dintre ei). Trec (deși îmi este greu) peste faptul că, potrivit tradiției one-man show (woman, în acest caz), îi ignoră pe ceilalți membrii ai echipei: Ana Bulai (sociolog), Daniela
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
gândirea lui în legătură cu femeile se cam plasează la nivelul căpeteniilor islamiste sus-numite. O.Ș.: De ce n-a avut replică Sulfina Barbu? De ce s-a justificat în fața lui Gigi Becali că este ministru? M.M.: Sulfina Barbu nu are cultura argumentelor împotriva patriarhatului. Dacă o avea, reacționa imediat, dar, probabil, este o chestiune care n-a preocupat-o niciodată. Sulfina Barbu face parte din categoria femeilor excepționaliste care probabil adimit că, da, femeile sunt proaste și ar trebui să stea în banca lor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
V - Feminismul radical, ecofeminismul și feminismul comunitarian 151 1. Feminismul radical 151 1.1. Caracteristici generale 151 1.2. Ideile centrale ale agendei radicale 153 1.3. Dezvoltări semnificative pentru teoria politică feministă 156 1.3.1. Puterea, politica și patriarhatul 156 1.3.2. Reproducerea, maternitatea și sexualitatea ca probleme politice 161 1.3.3. Politizarea violenței împotriva femeilor 165 1.3.4. Critici ale feminismului radical 166 2. Ecofeminismul 169 2.1. Caracteristici generale ale ecologiei 169 2.2
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
3. Critici ale ecofeminismului 176 3. Feminismul comunitarian 177 3.1. Caracteristici generale ale comunitarismului 177 3.2. Feminismul comunitarian 178 3.3. Critici ale feminismului comunitarian 181 PARTEA A TREIA Comunism, postcomunism Capitolul VI - Comunismul: emanciparea prin muncă și patriarhatul de stat 185 1. Există un feminism comunist? 185 2. Modelul stalinist 189 2.1. Feminismul este deviaționism 189 2.2. Denaturarea familiei și vieții private 192 3. Comunismul românesc 195 3.1. Protofeminism și antifeminism: propaganda emancipării și reculul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
2.1. Feminismul este deviaționism 189 2.2. Denaturarea familiei și vieții private 192 3. Comunismul românesc 195 3.1. Protofeminism și antifeminism: propaganda emancipării și reculul acesteia în România 195 3.2. Politicile de gen: între ideologia egalității și patriarhatul de stat 199 3.2.1. Egalitatea politică 200 3.2.2. Egalitatea economică 202 3.2.3. Educația egală 204 3.2.4. Egalitatea în viața privată 205 3.2.5. Politicile reproductive sau maternitatea patriotic-revoluționară 207 4. Concluzii
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
3.2.1. Egalitatea politică 200 3.2.2. Egalitatea economică 202 3.2.3. Educația egală 204 3.2.4. Egalitatea în viața privată 205 3.2.5. Politicile reproductive sau maternitatea patriotic-revoluționară 207 4. Concluzii 211 Capitolul VII - Patriarhatele tranziției postcomuniste 214 1. Reculuri ale modernizării în politizarea relațiilor de gen în Europa de Est 214 1.1. Considerații generale 214 1.2. Reprezentarea politică a femeilor și feminismul 219 1.2.1. Neotradiționalismul 219 1.2.2. Partide și reprezentare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
politizarea relațiilor de gen în Europa de Est 214 1.1. Considerații generale 214 1.2. Reprezentarea politică a femeilor și feminismul 219 1.2.1. Neotradiționalismul 219 1.2.2. Partide și reprezentare 221 2. Organizarea politică a femeilor 225 3. Patriarhatele tranziției românești 230 3.1. Crearea patriarhatului modern 230 3.2. Teoria patriarhatului 232 3.2.1. Patriarhatul ca relație de putere 234 3.2.2. Contestarea patriarhatului 235 3.3. Tipurile de patriarhat 235 3.3.1. Patriarhatul țărănesc
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
1.1. Considerații generale 214 1.2. Reprezentarea politică a femeilor și feminismul 219 1.2.1. Neotradiționalismul 219 1.2.2. Partide și reprezentare 221 2. Organizarea politică a femeilor 225 3. Patriarhatele tranziției românești 230 3.1. Crearea patriarhatului modern 230 3.2. Teoria patriarhatului 232 3.2.1. Patriarhatul ca relație de putere 234 3.2.2. Contestarea patriarhatului 235 3.3. Tipurile de patriarhat 235 3.3.1. Patriarhatul țărănesc 235 3.3.2. Patriarhatul „de stat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
2. Reprezentarea politică a femeilor și feminismul 219 1.2.1. Neotradiționalismul 219 1.2.2. Partide și reprezentare 221 2. Organizarea politică a femeilor 225 3. Patriarhatele tranziției românești 230 3.1. Crearea patriarhatului modern 230 3.2. Teoria patriarhatului 232 3.2.1. Patriarhatul ca relație de putere 234 3.2.2. Contestarea patriarhatului 235 3.3. Tipurile de patriarhat 235 3.3.1. Patriarhatul țărănesc 235 3.3.2. Patriarhatul „de stat” 237 3.3.3. Patriarhatul capitalist
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]