15,863 matches
-
care s-a întâmplat imediat după ce prietenul a instalat-o pe soacră-sa în funcția de rotweiler pe palierul apartamentelor noastre... Evident, am optat pentru "sub masă" fără să acuzăm pe cineva, ci, dimpotrivă, fiind mândri că trăim în aceeași patrie cu urmași atât de fideli ai vitejilor daci... Însă, văzându-le avântul și voinicia (haiducia, am vrut să spun) cu care au învins cele vreo 200 de animale sălbatice aduse în bătaia puștilor ca în vremea ceaușismului multilateral dezvoltat și
Obeliscul realităților noastre by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12056_a_13381]
-
Târziu omagiu conducătorului iubit! în care au reprodus din ziarele epocii "8 pagini pline de viață de pe vremea aniversatului". Pentru nostalgici reproducem un sinistru poem suprarealist: programul TV din 26 ianuarie 1989. "19.00 Telejurnal; 19.25 Marelui fiu al patriei - înaltul omagiu și recunoștința întregului popor. Documentar (color); 19.45 Imn pentru conducătorul țării. Spectacol literar-muzical-coregrafic (color); 20.45 cu poporul pentru popor (color). Producție a Casei de filme cinci. Regia: Gheorghe Vitanidis; 21.50 Telejurnal". l În SUPLIMENTUL DE
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12038_a_13363]
-
și de important pentru telespectatori... Televiziunile erau în clocot aducându-ne torente de noutăți; unii crainici, conectați cu fiecare fibră la "moment", ne spuneau de două ori același cuvânt lăsându-l până la urmă naibii; reportajele ne arătau cum pe cerul patriei se zbenguiau fermecător focurile de artificii, în vreme ce, pe pământul străbun, petardele și bombele artizanale își făceau datoria tradițională trimițând la urgență cam câte un rănit la mia de locuitori; noii locatari de la Cotroceni și Palatul Victoria făceau declarații conform cărora
Revelionul neputințelor televizate by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12145_a_13470]
-
de autobuze se pierdea în văzduhuri la altitudini imposibil de apreciat. Inima-mi bătea cu putere sub plicul care, încălzit, foșnea ușor. După mirosul reavăn al bulgărilor de pământ pe care-mi puneam tălpile goale, înțelesei că mă aflam în patrie, undeva prin Oltenia. Aburii telurici mă învăluiau, învigorându-mă, servindu-mi de încălțări. Și năpristan un gând mă scutură, ca un atac de malarie; era ziua alegerilor, pierdeam ocazia celei din urmă înfruntări cu rivalul meu, Ghelase. Ochii mi se umplură
Printre coșmaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12149_a_13474]
-
DA nu fac destule declarații, la cît "spațiu" li se rezervă în emisiuni. Ziarele care pînă mai ieri dădeau de pămînt cu Băsescu își manifestă plenar, ca să zic așa, libertatea de a-l lua în brațe pe noul ales al patriei. Și cu cîtă artă fac asta. Nu pot trece, de pe o zi pe alta, de la atacul la beregată, cu dezvăluiri care mai de care mai apelpisite despre trecutul, prezentul și viitorul lui Băsescu, la pupături lipicioase, pe prima pagină. În
Proba libertății by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12172_a_13497]
-
mă ce responsabil și cinstit e! Sărac, da' cinstit, domnule! Uite-l cum se avântă ca să rămână în istorie măcar ca unul dintre cei mai mari gânditori de gafe din istoria trecută, prezentă și viitoare a pesedismului și chiar a patriei revocându-și după o zi propriul decret de grațiere... Extraordinar! Pssst! I-auzi ce zic unii: că e laș, că și-a bătut joc în ultimul hal de instituția prezidențială, că a murdărit-o, că... Ce oameni răi! Adică domnul
"Iliescu, nu uita, revocarea-i arma ta"... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12171_a_13496]
-
pe cît de pompos proclamată pe atît de discutabilă. Toate bune și frumoase cu "universalizarea", dar credem că se cuvine a ne rosti deschis opiniile, fie și în afara strictei specializări, în raport cu actul cultural menit a corobora "universalizarea" la care năzuiește patria noastră în general și Târgu-Jiul în particular. Să spunem prin urmare din capul locului: "moștenirea" lăsată de "Titanul și Părintele sculpturii moderne" ni se pare a nu fi fost tratată în mod pe deplin corect, înfățișîndu-se mai mult ori mai
Brâncuși dichisit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12180_a_13505]
-
căci altfel ai putea să ajungi la toate locațiile, filmele, workshopurile, conferințele de presă... Dar obstacolele acestui debut au fost pe măsura ambițiilor: programe anapoda, subtitrări de proastă calitate, decalate, nepotrivire de ecrane, plus că o anume proiecție de la Cinematograful "Patria" ar fi putut fi luată drept o experiență de criogenare făcută pe spectatori. Nu-i nimic, plăcerile cinefile au compensat inconvenientele, așa că urăm viață lungă BiFESTului! Iată că și regizorii "de artă" fac sequeluri; ultimul film al regizorului hongkonghez Wong
Wong Kar Wai la rampă by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12218_a_13543]
-
Lemnaru, Cella Serghi, Ioana Postelnicu, Dan Petrașincu etc. Nu mai puțin probant ni se înfățișează reproșul adus romanului "modern" de a-și fi trădat aspectul cheie, care e personajul. Dacă romanul, "gen proteic, atoate primitor", s-ar putea defini drept "patria personajului", "cînd acesta se simte izgonit, nici o vrăjitorie de procedee nu-l poate întoarce înapoi". Un surplus de tehnici orgolioase s-a dovedit a avea efecte alienante, nerăspunzînd unor trebuințe de dezvălurie a noi conținuturi, laturi și forme din devenirea
Un inconformist: Cornel Regman by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12233_a_13558]
-
creație, caracter ținând de specificul aparte al locului, cu firesc răsunet în oameni. Scriitorii din dreapta Prutului, Gib Mihăescu, Radu Tudoran au surprins acest "exotism" în proze de mare valoare. Rămânând clar, în subsidiar, că cele două decenii de reunire cu patria mamă nu izbutiseră a vindeca vechile răni ale unei înstrăinări de mai bine de un secol. Mai gravă a fost situația în anii comunismului în România, când relațiile cu Basarabia au fost sistematic obstruate, cu rare penetrări. Răstimp în care
Prin măgurile și vâlcelele unei antologii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12627_a_13952]
-
care nu-i avantajează decît pe ei. Primarul ex-parlamentar a descoperit că omul de rînd nu se regăsește pe ordinea de zi a dezbaterilor din cele două Camere. Că imaginea parlamentarilor e catastrofală printre alegătorii de rînd și că aleșii patriei refuză să accepte că așa stau lucrurile. Îmi amintesc că anul trecut discutam la telefon off the record cu unul dintre parlamentarii care au ajuns primari. Eu încercam să-l conving că lumea așteaptă altceva de la el și de la colegii
Munca de jos by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12636_a_13961]
-
existențe? O femeie la vremea rememorărilor, tânără spiritualmente și mai departe însetată a fi iubită, o femeie singură, departe de fiul înstrăinat prin ceea ce numai ironic s-ar putea numi concursul împrejurărilor, trăind în cea de a doua și ultimă patrie, luptă să nu fie zdrobită într-un clește de adversități în care fie pura întâmplare, fie propriu-i temperament au prins-o, răpindu-i în serie ocaziile de statornicire a fericirii. Și, mai cu seamă, înșelând-o prea adeseori, când
Singurătate în companie by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12657_a_13982]
-
vecinul meu, Coriolan Haralampy, cade victimă unei ciudate crize de psihanalism, boală estivală - îmi explică el - a oricărui psiholog respectabil. Aceasta după ce, stând noi la un trăscău de Bihor*) la știrile tv, domnul președinte Ion Iliescu, punând piciorul pe pâmântul patriei de la Otopeni, ne-a zis-o cu legitimă asprime: că întâlnirile dintre domnia sa și primul ministru nu ne privesc. Așa e, deși Haralampy, având o sclipire profesional-responsabilă, mi-a zis: -Măi, bade, eu cred că domnul președinte nu a înțeles
Un surâs în plină vară by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12667_a_13992]
-
sentimentul de înstrăinare a fost, cel puțin la fel de apăsător și pentru românii care au avut șansa să evadeze din lagărul comunist și să își găsească un rost în Occident: Am fost lovită de un gînd teribil: cel care are două patrii nu are nici una. Nimic nu te poate face să fii la fel ca aceia născuți acolo. În zadar dai probă într-un fel mult mai plin de responsabilitate de identitatea ta de om, un om care merită să trăiască fără
Hoinăreală în timp by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12656_a_13981]
-
iubești țara și prietenii. Dovadă fiind și întoarcerile tale frecvente acasă, după Revoluție. - Eu mă consider până astăzi balerinul român sau româno-canarian, așa cum mă numesc concetățenii mei, deși sunt de mulți ani cetățean spaniol. Viața mea se derulează între două patrii: țara mea natală, unde revin după Revoluție în fiecare an, și țara adoptivă. - Am înțeles că ai fost investit cu titlul de cetățean de onoare al Gran Canariei? - Da, majestatea sa, Juan Carlos m-a onorat cu acest titlu, dar
Viață de balerin - interviu cu Gelu Barbu by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/12684_a_14009]
-
de șirul domnitorilor, de bătăliile de ei purtate, decât de consumul de orz și pepeni, situația vămilor și evoluția textelor, pe decenii și secole, au rămas paragrafe în cărțile de citire pentru uzul puținilor școlari ce mai arată interes istoriei patriei, doctrinei în general. în linii mari se știe că de la anticii elini colonizați pe țărmul Euxin ne-a revenit cuvântul chiverniseală, cu actuala prezență în cibernetică, de la invadatorii goți verbul a cutropi și poate substantivul hoț, de la slavi verbul a
Dacă dorim dulce durată by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/12692_a_14017]
-
de dedesubt, numai putere să fie!), întunecă ecranul cu gângăveala, reaua-credință sau imbecilitatea lor. Și uite-așa, semidocți plini de râvnă, slugoi înnăscuți, prostovani cu urechi clăpăuge, demoazele siliconate ajung să dea tonul gustului și tonul gândirii în scumpa noastră patrie! Dacă ruptura schizoidă între ce scrii ca "jurnalist independent" și ce publici ca director de ziar a devenit o cutumă ce nu pare să mai supere pe nimeni, turul al doilea al alegerilor locale a arătat și o latură odioasă
Etica schiziodă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12712_a_14037]
-
N-are nici un haz, parol, nu se simte nici o adiere de Sărbătoare adevărată, care presupune bucurie, exuberanță, senzație a totalei relaxări și, în cele din urmă, o uriașă comuniune a tuturor celor ce își au înaintașii îngropați în pământul aceleiași patrii. România a avut in illo tempore o asemenea Sărbătoare. Am apucat-o și îi simt încă și azi, ca un arc peste jumătatea de veac comunist, farmecu-i inefabil. Amintirea ei e una eminamente luminoasă și împovărată de culori și miresme
Recuperarea Sărbătorii by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/12729_a_14054]
-
moșului) și cărți cu indieni (fratele meu alb, față palidă). Formulele feții moșului și dragii moșului funcționează ca indici puternici de distanță ironică și autoironică: "și cîte și mai cîte, dragii moșului, dar nu avem noi atîta hîrtie cît codrii patriei ca să vă spunem tot ce știm" (Academia Cațavencu, 16, 2000, 3); "Eh, feții moșului... Am zis că vreau să aflu ce se întâmplă" (computergames.ro); "Numa' că, feții moșului, într-un mileniu nou, musai să găsim forme noi de telerevelioane
Dragii moșului... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12738_a_14063]
-
dar nu suntem". Intelectualul cu preocupări zonale a avut, recunoștea, niște experiențe neplăcute cu poliția din Bulgaria. Trecînd în scopuri turistice prin țara vecină, cu automobilul, l-au amendat bulgarii de la rutieră pentru cele mai fanteziste infracțiuni șoferești. Întors în patrie, intelectualul meu a început să contabilizeze păcatele Bulgariei față de standardele europene, cu tăieturi din ziare. În discuția noastră a început să mi le înșire, așteptîndu-se probabil ca eu, ziarist, să umblu cu un alt dosar în cap. Sunt săraci ca
Bulgarii și noi by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12746_a_14071]
-
Athena, 1997), iar în 2001 a publicat un foarte bun eseu de teorie a literaturii SF, carte editată îngrozitor și rămasă total necunoscută. Ulterior, tânărul scriitor, timișorean de origine, a mai scris două cărți de articole și eseuri: Adio, adio, patria mea, cu î din i cu â din a (Polirom, 2003) și Românii e deștepți (Polirom, 2004), ambele foarte bine primite de critică. Romanul lui, editat de Polirom în colecția celor șapte, pare la prima vedere SF și mulți au
Odiseea Fantasy 2004 by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12730_a_14055]
-
trebuie să-și alunge scriitorii", referindu-se la revizuirile critice, operații care, după părerea sa, "nu fac bine literaturii române și nici unei literaturi". Grigore Bostan a evocat situația dramatică a scriitorilor români bucovineni și în special a tinerilor, izolați de patria lor istorică. Literatura română de acolo este una de rezistență în vederea păstrării identității. Tot despre "izolare" a vorbit și Ion Baba, scriitor român din Voevodina, arătând că există totuși un avantaj al minoritarului, acela că nu e mărginit la o
Unde se află literatura română by Reporter () [Corola-journal/Journalistic/12742_a_14067]
-
prima divizie autohtonă se vînd și se cumpără jucători, la prețul fabricilor privatizate de Mușetescu. Adică jucătorii noștri ar merita ei mai mult, dar nu sunt bani și uite așa ajung ei în străinătate, în loc să țină steagul sus pe meleagurile patriei. Nu zic că echipa noastră n-a avut și ghinion, de a rămas să se uite la televizor, dar să nu ne facem că uităm că ai noștri și-au risipit șansele pierzînd meciuri pe care ar fi trebuit să
Noi și restul Europei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12767_a_14092]
-
Iulia Popovici Bănățean cu pasiune, fericit cîștigător al Loteriei Vizelor întors în patria refuzată, traducător și scriitor pasionat cu rarul simț al explorării science-fiction și cu o la fel de rară vînă polemică (ieșită la suprafață într-unul din articolele celebrului număr eminescian al Dilemei, l-a azvîrlit direct în gura lupilor protectori ai tradiției
Vocația esteticii de atitudine by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/12790_a_14115]
-
ieșită la suprafață într-unul din articolele celebrului număr eminescian al Dilemei, l-a azvîrlit direct în gura lupilor protectori ai tradiției), despre Radu Pavel Gheo nu s-ar putea spune că are prea multe tabuuri culturale. După Adio, adio, patria mea cu î din i, cu â din a (best-seller în 2003), volumul apărut anul acesta la Polirom - cu promițătorul titlu Românii e deștepți - îl arată pe Gheo un eseist subtil (și radical), demn, de acord cu el sau nu
Vocația esteticii de atitudine by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/12790_a_14115]