272 matches
-
etalonul de dezvoltare al învățăturii creștine. Având acest îndreptar sigur drept reper, nu vom putea greși niciodată în constatarea și aprecierea oricărui fapt de înnoire. Teologia lucrătoare Cercetarea teologică românească cunoaște astăzi un ușor reviriment prin valul tinerei generații de patrologi și teologi formați în mediile academice occidentale care au început să producă lucrări importante, reluând firul întrerupt al tradiției interbelice de conectare la fluxul științific european. Nu trebuie neglijate nici contribuțiile esențiale ale teologilor români produse în perioada comunismului, cu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de la Tradition dans la société laïque, Paris, Cerf, 2006. Taubes, Jacob, La théologie politique de Paul, Paris, Seuil, 1999. Trebitsch, Michel, Granjon, Marie-Christine, Pour une histoire comparée des intellectuels. Paris, Complexe-IHTP, CNRS, 1998. III. Lucrări generale Altaner, Berthold, Précis de patrologie, Paris, Salvator, 1961. Bachelard, Gaston, La Terre et les Rêveries du repos, Paris, Corti, 1948. Bachelard, Gaston, La Poétique de l'espace, Paris, PUF, 1957. Berdiaev, Nicolas, De l'inégalité, Lausanne, L'Âge d'Homme, 1976. Berdiaev, Nicolas, Esprit et
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
volume 12: Philosophy, Belmont, Nordland Publishing Company, 1989. Florovsky, Georges, Les voies de la théologie russe, Lausanne, L'Âge d'Homme, 2001. Florovsky, Georges, Biblie, Biserică, Tradiție. O viziune ortodoxă, Alba-Iulia, Editura Reîntregirea, 2006. Florovsky, Georges, Sensul ascezei creștine: curs de patrologie, Cluj-Napoca, Patmos, 2009. Förster, Friedrich Wilhelm, Willensfreiheit und sittliche Verantwortlichkeit. Eine sozialpsychologische Untersuchung, Berlin, Dümmler, 1898. Förster, Friedrich Wilhelm, Christentum und Klassenkampf, Zürich, Schulthess, 1919. Förster, Friedrich Wilhelm, Angewandte Religion oder Christsein inmitten der gegenwärtigen Welt, Freiburg, Herder Verlag, 1961
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
alexandrin; 4. Exegeza Noului Testament și teologia biblică; A) O conferință pentru hermeneutică, enciclopedie și metodologie teoretică; 5. Istoria bisericească veche până la 1543, în Orient, și 1517, în Occident; 6. Istorie bisericească nouă, cu privire specială asupra Bisericilor Ortodoxe; 7. Patrologia; 8. Filosofie (logică, teoria cunoștinței, metafizică, istoria filosofiei); 9. Istoria literaturii române; 10. Literatură religioasă modernă; B) Conferință de istoria artei creștine (cf. Arhiepiscopia Chișinău, Acte oficiale în legătură cu Facultatea de Teologie din Chișinău (1926), art.8, din Decizia nr. 97118
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
al Renașterii? Răspunsul nu poate cădea decât într-o parte; și anume, în favoarea Bisericii învățate și învățătoare, pe care o dorim restaurată în nobilele și rodnicele ei funcții". 9 Georges Florovsky (1893-1979), preot și profesor de istoria Bisericii și de patrologie la Institutul "Saint-Serge" din Paris (creat în 1926), frecventator al grupului de intelectuali care participau la dezbaterile teologice din casa filosofului neotomist Jacques Maritain, de la Meudon, unde, l-a cunoscut și Nae Ionescu; cel care avea să asigure existența curentului
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
în urmă cu o sută de ani, au ajuns în mintea liftei cretine, cîtă frunză și iarbă în cele patru zări de nu-i mai poate cuprinde pămîntul. De la el s-a îmbolnăvit de cretinism și iudeo-satanism Tertulian care în Patrologia latina ll luînd textul din Faptele apostolilor 2:9-11, îl falsifică aducîndu-l ,,la zi” astfel: ,, În, precum într-adevăr alt drum general, neamurile își pun nădejdea, chiar în Cristos care acum a venit. Care într-adevăr este alt drum al
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
și al mântuirii veșnice“ (Borgonovo). În vremurile de credință cei bogați își linișteau poate conștiința cu testamente destul de pline de caritate; dar acum?... Cum s-a putut să-și facă loc atâta bogăție când, nu numai Evanghelia, dar chiar și Patrologia, au vorbit atât de clar cu privire de necesitatea pomenii? Următorul fragment, al Sf. papă Leon cel Mare (+461), învățător al Bisericii, e valabil pentru toți: „Ce este mai potrivit credinței și evlaviei decât să-i ajuți pe cei săraci
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
Zinzendorf, Ziegenbalg, Brukenthal). 9. Confesionalisarea și liberalismul protestant, 10. Acomodare și rezistență - Biserica în sec. 20-lea. 11. Mișcarea ecumenică și catolicismul român (sec. 19-lea până în prezent). 12. Profilul creștin în lumea secularizată. BIBLIOGRAFIE 1. Berthold Altaner /Alfred Stuiber, Patrologie. Leben, Schriften und Lehre der Kirchenvater, Freiburg / Basel/ Wien, 1978 /1993. 2. Eberhard Bethge, Dietrich Bonhoeffer, Eine Biographie, Gutersloh 8. Aufl., 1994. 3. Hans-Dieter Dopmann, Die Orthodoxen Kirchen, Berlin, 1991 4. Karl Heussi, Kompendium der Kirchengeschichte, Tubingen 16. Aufl., 1981
ORDIN nr. 5.670 din 15 noiembrie 2006 privind aprobarea Programei pentru concursul naţional unic pentru ocuparea posturilor didactice declarate vacante în învăţământul preuniversitar la disciplina Religie evanghelică - confesiunea augustană. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/183378_a_184707]
-
a fost stabilit de autoritatea supremă a Bisericii. § 2. În îndrumătorul catehetic se va ține seama de caracterul special al Bisericilor orientale, astfel încât în predarea catehezei se va remarca importanța biblică și liturgică precum și tradițiile propriei Biserici sui iuris în patrologie, hagiografie și în iconografie. § 3. Sinodul Episcopilor Bisericii patriarhale sau Consiliul Ierarhilor este cel care se va îngriji să adapteze catehismele pentru diferitele grupuri de credincioși creștini și să fie prevăzute totodată și cu materiale ajutătoare și documentații și de
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206545_a_207874]
-
a fost stabilit de autoritatea supremă a Bisericii. § 2. În îndrumătorul catehetic se va ține seama de caracterul special al Bisericilor orientale, astfel încât în predarea catehezei se va remarca importanța biblică și liturgică precum și tradițiile propriei Biserici sui iuris în patrologie, hagiografie și în iconografie. § 3. - Can. 622 - § 1. În fiecare Biserică sui iuris va exista o comisie pentru probleme catehetice, care poate fi constituită chiar și cu alte Biserici sui iuris pentru același teritoriu sau regiune socio-culturală. § 2. - Can. 623
HOTĂRÂRE nr. 1.218 din 1 octombrie 2008 privind recunoaşterea Codului de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice şi a Codului Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/205066_a_206395]
-
Ziegenbalg, Brukenthal) 9. Confesionalisarea și liberalismul protestant 10. Acomodare și rezistență - Biserica în secolul al 20-lea 11. Mișcarea ecumenică și catolicismul român (secolul al 19lea până în prezent) 12. Profilul creștin în lumea secularizată Bibliografie 1. Berthold Altaner/Alfred Stuiber, Patrologie. Leben, Schriften und Lehre der Kirchenvater, Freiburg/Basel/Wien, 1978/1993 2. Eberhard Bethge, Dietrich Bonhoeffer. Eine Biographie, Gutersloh 8. Aufl., 1994 3. Hans-Dieter Dopmann, Die Orthodoxen Kirchen, Berlin, 1991 4. Karl Heussi, Kompendium der Kirchengeschichte, Tubingen 16. Aufl., 1981
ORDIN nr. 3.342 din 28 februarie 2012 privind aprobarea unor programe pentru acordarea definitivării în învăţământ. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239572_a_240901]
-
în preamărirea virtuților și sfințeniei părintelui celor care cred. Mai mult chiar decât model al omului credincios, adorator al unicului Dumnezeu adevărat și etalon al monoteismului (cf. Clement din Alexandria, Corpus Scriptorul Ecclesiasticorum Grecorum, Viena 1886, ÎI; Grigore din Nissa, Patrologia Greca, Migne, Paris 1890, XLV). Părinții Bisericii din Occident l-au prezentat pe Abraham ca model al credinciosului, conform trăsăturilor precizate de Paul din Tars în Scrisoarea către Români și de autorul Scrisorii către Evrei; probele sale sunt comentate de
Avraam () [Corola-website/Science/297908_a_299237]
-
credinciosului, conform trăsăturilor precizate de Paul din Tars în Scrisoarea către Români și de autorul Scrisorii către Evrei; probele sale sunt comentate de întreaga tradiție, de la sf. Irineu din Lyon, la Clement Alexandrinul, dar mai laes la sf. Augustin (cf. Patrologia Latină, Migne, XLI). La Părinții Bisericii din Orient primează un al treilea aspect: Abraham model de asceza. Abandonarea patriei, a familiei, ascultarea necondiționată (dovedită mai ales in sacrificarea lui Isac) sunt toate trăsături văzute, nu atât ca acte de credință
Avraam () [Corola-website/Science/297908_a_299237]
-
singurul profesor multispecializat, conform modelului de învătământ german, și din cauza lipsei unui corp profesoral adecvat și competent, în anii care vor urma, îl vom regăsi pe Corneliu Onilă predând la diferite catedre, precum Noul Testament, Vechiul Testament, Dogmatica, Limba greacă, Omiletica, Catehetica, Patrologie, Istoria Religiilor, exercitând un rol determinant în formarea profesională și duhovniceasca a viitorilor slujitori ai Bisericii Ortodoxe Române. La scurt timp după revenirea în țara de la studiile doctorale, Corneliu Onilă va lua o decizie importantă, alegând că toată viața să
Corneliu Onilă () [Corola-website/Science/308635_a_309964]
-
de epectază la Sfântul Grigorie de Nyssa". După absolvirea facultății, a fost tuns în monahism la Mănăstirea Frăsinei în anul 1985, iar ulterior a fost hirotonit ierodiacon (1985) și ieromonah (1986). În anul 1985 a făcut cursurile doctoratorale în specialitatea Patrologie la Institutul Teologic din București, cu dizertația "Politica religioasă a împăratului Iustinian", avându-l coordonator științific pe Pr. prof. dr. Ștefan Alexe. După ce timp de un an (1986-1987) a urmat cursuri de limba și literatura franceză la Facultatea de Litere
Irineu Popa () [Corola-website/Science/308641_a_309970]
-
de vizite canonice și pastorale. A sfințit zeci de biserici, hirotonind și hirotesind mai mulți preoți și diaconi în Arhiepiscopia Timișoarei. Din anul 2001 până în 2006 a funcționat ca Lector asociat la Facultatea de Teologie din Timișoara, unde a predat Patrologie și Formare Duhovnicească. A urmărit pregătirea spirituală a studenților teologi, prin organizarea de conferințe, întâlniri, simpozioane și sfătuiri duhovnicești. A coordonat sectorul misionar social din cadrul Arhiepiscopiei Timișoarei. Odată cu numirea ca Episcop al Caransebeșului, în decursul a doi ani de activitate
Lucian Mic () [Corola-website/Science/308643_a_309972]
-
1946-1953. Între anii 1953-1957 a urmat studiile superioare la Institutul Teologic Universitar din București, alegând ca subiect pentru teza de licență "Hristologia și soteriologia Sfântului Atanasie cel Mare". Între 1957-1960 a urmat cursurile de doctorat la același Institut, cu specialitatea Patrologie și specialitatea secundară Istoria bisericească universală. La data de 5 iunie 1973, a susținut teza de doctorat cu titlul: "Doctrina hristologică a Sfântului Chiril al Alexandriei, în lumina tendințelor actuale de apropiere între Biserica Ortodoxă și vechile Biserici Orientale", coordonatorul
Timotei Seviciu () [Corola-website/Science/308648_a_309977]
-
dezvoltă diferite teorii personale pentru a explica faptele istorice. Dacă însă dorim să fim imparțiali trebuie să pomenim și aceste surse minunate de cunoaștere istorică care sunt Hronografele. De exemplu în Hronograful lui Gheorghe Chedrinos scris la anul 1058 d.H.(Patrologia Graeca volumul 21, fila 18) se spune că Set a fost ridicat la vârsta de 40 de ani, timp de 40 de zile, de înger la înălțime de unde a învățat alfabetul paleoebraic, astronomia și matematica pe care a adus-o
Fenicia () [Corola-website/Science/307862_a_309191]
-
, cunoscut și ca Ioan Chrysostom (în , n. 347 în Antiohia - d. 407), a fost arhiepiscop de Constantinopol, una din cele mai importante figuri ale patrologiei creștine, considerat sfânt deopotrivă în Biserica Răsăriteană și în Biserica Apuseană, care îl venerează cu titlul de doctor al Bisericii. A adoptat o poziție împotriva "creștinilor iudaizați" cu opt predici în acest sens, având astfel un rol în dezvoltarea antisemitismului
Ioan Gură de Aur () [Corola-website/Science/302162_a_303491]
-
dat de băut să beau; am fost străin și M-ați primit.”( Mt. 25, 34-35). Sfântul Ioan Gură de Aur este acuzat că în predicile sale ("Omiliile") ar instiga și cita pe cei care instigau la ură religioasă contra evreilor. Patrologii consideră aceste argumente nedrepte și anacronice, pe motiv că în Antichitate nu puteau exista antisemiți, termenul denotând un concept rasist modern, fără analog în Antichitate. Dar ei nu pot nega că Gură de Aur a făcut o teologie a înlocuirii
Ioan Gură de Aur () [Corola-website/Science/302162_a_303491]
-
92. "Liber pontificalis" îi precizează originea greacă: «"e patre Antiocho"», născut însă la Atena și mai adaugă faptul că din recunoștință față de sf. Petru a ridicat un monument ("memoria") pe mormântul Apostolului. Scrisorile atribuite lui de pseudo-Isidor și publicate în "Patrologia" editată de Migne (cf. P.G. 2,789 ș.u.; P.L. 130, 59 ș.u.), categoric, nu-i aparțin. "Martirologium romanum" face și el două personaje, dând fiecăruia câte o sărbătoare: Clet - 26 aprilie; Anaclet - 13 iulie, (dată păstrată și după
Papa Anaclet () [Corola-website/Science/302647_a_303976]
-
scrierile sale și a promovat dezvoltarea învățământului matematic în Europa. A predat disciplinele quadriviumului: matematică, logică, filozofie, astronomie. A promovat lucrările lui Euclid și Boethius. Lucrările scrise ale papei Silvestru al II-lea au fost tipărite în volumul 139 al "Patrologia Latina":
Papa Silvestru al II-lea () [Corola-website/Science/302657_a_303986]
-
faptul că însăși caracterul relațiilor cu regele Carol îl determina la prudență. Scrierile sale dogmatice pun în evidență o erudiție patristică cu totul deosebită. În ele abundă citarea Părinților greci, lucru foarte rar în occident în Evul Mediu. N.B. PL = "Patrologia Latină", ediția Migne.
Papa Adrian I () [Corola-website/Science/302766_a_304095]
-
sau 395. După aceea nu se mai amintește numele lui. Probabil a murit chiar în 394. Biserica a rânduit ca dată de pomenire a lui, ziua de 10 ianuarie. Schița aceasta biografică am alcătuit-o consultând următoarele scrieri: Ioan Coman, Patrologie, Sfânta Mănăstire Dervent, 2000; Preot Cicerone Iordăchescu, Istoria vechii literaturi creștine, Editura Moldova, Iași, 1996; Preot Prof. D. Stăniloae, Introducere, „Părinți și Scriitori bisericești” (PSB), Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1982; Constantin Voicu și
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
2000; Preot Cicerone Iordăchescu, Istoria vechii literaturi creștine, Editura Moldova, Iași, 1996; Preot Prof. D. Stăniloae, Introducere, „Părinți și Scriitori bisericești” (PSB), Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1982; Constantin Voicu și Preot Nicu Dumitrașcu, Patrologie. Manual pentru Seminariile teologice, București, 2004; Părinții greci ai Bisericii, Traducere din germană de Maria-Magdalena Anghelescu, Editura Humanitas, București, 2005. footnote> este recunoscut drept cel mai onorat dintre Părinții niceeni, pe drept cuvânt numit „Părintele Părinților” sau „Luceafărul Nyssei”. Face
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]