256 matches
-
și chimionul, nevoie de foarte mult soare pentru a se dezvolta în condiții ideale și pentru a produce fructe aromate. Planta are un aspect similar cu cel al mărarului, cu frunze fin ramificate, care cresc pe tulpini de 20-30 cm. Pețiolul florii are 40-60 cm, iar florile sunt mici, de culoare albă sau roz. Frunctele (numite eronat semințe) sunt achene în formă de semilună, de aproximativ 2 mm lungime. Planta preferă locațiile calde, însorite și solul bine drenat. ul (în ) (în
Chimen () [Corola-website/Science/304458_a_305787]
-
din întreg lanțul carpatic, crescând în pădurile de foioase, tufărișuri, locuri umbrite, buruienișuri de depresiune, este sporadică în molidișuri. Feriga este o plantă: Tulpina este un rizom gros, subteran, lung până la 30 cm, oblic-ascendent. El este acoperit cu resturi de pețioluri din anii precedenți, în formă de solzi bruni și este fixat prin numeroase rădăcini firoase, negricioase, adventive. Structura rizomului este polistelică, formată din fascicule în număr variabil, inegale și turtite, având lemnul în centru, înconjurat de liber, dispuse în așa
Feriga comună () [Corola-website/Science/310892_a_312221]
-
și ca o consecință nici îngroșări secundare nu se formează. Frunzele cresc în fiecare primăvară din rizom și la început sunt răsucite în formă de spirală sau cârjă (circinate, scorpioide), iar mai târziu se întind și se desfac apărând un pețiol și o lamină dublu penat divizată. Frunze mature sunt mari, până la 140 cm lungime. Pețiolul (codiță) frunzei de 30 cm, este acoperit cu palee membranoase, brun-roșcate și cu lamina dublu-penat-sectată. Segmentele primare ale frunzei sunt în număr de 15-30 de
Feriga comună () [Corola-website/Science/310892_a_312221]
-
din rizom și la început sunt răsucite în formă de spirală sau cârjă (circinate, scorpioide), iar mai târziu se întind și se desfac apărând un pețiol și o lamină dublu penat divizată. Frunze mature sunt mari, până la 140 cm lungime. Pețiolul (codiță) frunzei de 30 cm, este acoperit cu palee membranoase, brun-roșcate și cu lamina dublu-penat-sectată. Segmentele primare ale frunzei sunt în număr de 15-30 de fiecare parte. Pinule (rămurele sau segmente secundare ale frunzelor) sunt oblong-ovate, dințate pe margini, cu
Feriga comună () [Corola-website/Science/310892_a_312221]
-
spaniolă: "abacá") este o specie de bananier, originară din Filipine și răspândită în zone tropicale, precum Borneo și Sumatra. Planta are o mare importanță economică fiind adunată pentru fibrele sale. Fibra, cunoscută și drept cânepă de Manila, este extrasă din pețiolul frunzelor. În general planta atinge o înălțime de 4 metri. Fibrele, datorită rezistenței lor, au fost folosite la fabricarea frânghiilor și a parâmelor de navigație. În zilele noastre cea mai mare parte este folosită pentru o varietate largă de produse
Abaca () [Corola-website/Science/310903_a_312232]
-
se despart de rozetele de frunze, plantându-se fiecare rozetă în alt ghiveci cu mărimea de 5-7 cm în diametru. Are avantajul unei înfloriri mai rapide cu cca. două luni. Înmulțirea prin butași de frunze se face tăind frunzele cu pețiol de 1-2 cm și se pun la înrădăcinat în substrat încălzit (21-22 °C) format din turbă ți perlit sau turbă și nisip în proporție de 1:1. Înrădăcinarea se produce în circa 21 zile. Înmulțirea prin semințe se practică mai
Saintpaulia () [Corola-website/Science/309097_a_310426]
-
decât CO2inițial.;proces chimic endoderm, este nevoie de o sursă ext de energie-a)Fotosinteză:organisme fotoautotrofe-utiliz energia luminoasă;orgchemoautotrofe-utiliz energia-din oxidarea unor subst anorganice H2O+CO2+săruri minerale->subst org+o2[lumină, clorofila] Alc ext a frunzei:limb,nervuri,pețiol,teaca Pigmenți fotosintetizanti-pigmenți verzi[clorofila a și b]; pigmenticarotenoizi[caroten și xantofila]2.Rolul pigmenților clorofilieni-CO2+H20->C6H4O6+O2[săruri minerale,lumină,clorofila]-sub infl luminii, moleculă de clorofila eliberează un electron;energia luminii afost trans acestul el liber,devenind
Țesut animal () [Corola-website/Science/309863_a_311192]
-
plastic organ vegetativ al plantei, frunză se poate metamorfoza, adaptându-se pentru îndeplinirea altor funcții: de protecție, de absorbție, de depozitare a substanțelor de rezervă și a apei, de înmulțire vegetativa. O frunză completă este formată din trei părți: limb, pețiol și baza (teaca). a. "Eliptica" - întâlnită la "Fagus sylvatica", "Viburnum lantana", caracterizându-se prin diametrul transversal mai scurt decât cel longitudinal, întretăierea lor făcându-se la mijlocul limbului. b. "Ovala" - întâlnită la "Pyrus communis", "Prunus avium", prezintă tot diametre inegale, dar
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
Frunzele pot avea o singură nervura principala (la majoritatea dicotiledonatelor) sau mai multe (la monocotiledonate). Frunzele cu o singură nervura principala se clasifică în : Frunzele cu mai multe nervuri principale(3-5 sau mai multe) pot avea următoarele tipuri de nervațiune: Pețiolul este partea din frunză care servește la conducerea sevei brute și a celei elaborate spre și dinspre limb. Se aseamănă cu tulpina, dar de obicei este monosimetric, planul de simetrie trecând prin partea de mijloc a feței dorsale și prin
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
conducerea sevei brute și a celei elaborate spre și dinspre limb. Se aseamănă cu tulpina, dar de obicei este monosimetric, planul de simetrie trecând prin partea de mijloc a feței dorsale și prin cea a feței ventrale. Țesuturile care alcătuiesc pețiolul, observate într-o secțiune transversala, sunt: epiderma, parenchimul fundamental subepidermic și fasciculele conducătoare libero-lemnoase. După formă limbului, frunzele pot fi: După alcătuirea limbului, frunzele pot fi: După marginea limbului ,frunzele pot fi: După dispoziția frunzelor pe tulpina : Eliminarea apei se
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
mediu apar frunzele metamorfozate, cu roluri fiziologice diferite. -întreaga frunză se transformă într-un spin simplu sau ramificat ( la Berberis vulgaris, Opunția sp.,); -partea terminală a lobilor foliari se transformă în spini (la Carduus acanthoides, Xantium spinosum); -limbul cade și pețiolul rămas se transformă în spin (la Pelargonium spinosum); -foliolele se desprind și rahisul se transformă în spin (la Astragalus gummifer); -stipelele se transformă în spini (la Robinia pseudacacia). -frunze întregi transformate în cârcei, fotosinteză fiind îndeplinită de stipelele dezvoltate (la
Frunză () [Corola-website/Science/305192_a_306521]
-
trei și patru ale opistosomei se găsesc două perechi de stigme respiratorii. Opistosoma este acoperite de tergite, dorsal, și sterite, ventral, slab scleritizate. Tergitele și sternitele sunt alipite de o membrană pleurală moale. Prosoma se acordă cu opistosoma fără niciun pețiol. Sistemul nervos este concentrat într-o masă ganglionară. Creierul, localizat în parte dorsală a prosomei, este constituit din 3 părți: protocerebronul, deutocerebronul și tritocerebron. Ventral se află ganglionul subesofagian. Creierului și ganglionul sunt conectați formân un inel circumesofagian. "Organele de
Pseudoscorpion () [Corola-website/Science/305589_a_306918]
-
mai aproape de ancorajul său. Când planta ajunge la maturitate, este fixată pe loc de mii de cârcei. Tulpina cațărătoare, lemnificată, poate ajunge de la 3 până la 10m. Floarea are frunzele dispuse de o parte și de alta a ramurilor și un pețiol lung de formă trilobată. este o floare de dimensiuni mari iar diametrul ei poate ajunge la 4-5 cm. Are o corolă specifică, formată din petale de culoarea albă, dublate de filamente vișinii, mai lungi decât petalele, iar staminele sunt de
Floarea patimilor () [Corola-website/Science/314729_a_316058]
-
rădăcinile sale comestibile sau întâlnită frecvent ca buruiană. le este oarecum înalt, putând ajunge până la 2 metri înălțime. Are frunze mari, alternate, frunzele bazale care apar în primul an de vegetație, triunghiulare, ovate sau cordate, cu marginele întregi, cu un pețiol lung, tomentoase pe partea inferioară. Florile sunt tubulate de culoare mov-violet, cu antere și stamine concrescute și grupate în calatidii globulare, care formează un corimb. Acestea apar la mijlocul verii. Calatidiile sunt înconjurate de un involucru format din numeroase bractee, fiecare
Brusture () [Corola-website/Science/313705_a_315034]
-
aerului este mai mică cu 3-4 grade C, datorită albedoului de 20% al frunzișul (acesta reflectă o parte din radiația solară), iar aerul este mai umed, datorită transpirației arborelui. Cele 300.000 de frunze tomentoase, cu peri stelați, inclusiv pe pețiol, pot reține cantități importante de praf, care apoi este spălat de ploi și ajunge pe sol. În privința acestei însușiri, teiul este pe locul 3, după stejar și ulm." Același expert sugerează că "nu este neglijabilă nici capacitatea teilor de a
Tei () [Corola-website/Science/313837_a_315166]
-
flori roșii, violete și arareori albe. Este răspândită în mod frecvent prin pădurile de foioase din zona de câmpie și până în cea montană inferioară, în stejărișuri și făgete. În scopuri medicinale se recoltează în perioada înfloririi, atât frunzele bazale fără pețiol, cât și tulpinile. Recoltarea se face în funcție de dezvoltarea plantei; primăvara începând din luna martie și până în mai; vara și la începutul toamnei. Spanozoide, alantoină, mucilagii, acid silicic, tanoizi, derivați polifenolici, flobafene, polioze, acizi (stearic, palmitic și miristic), fitosterine, săruri minerale
Plămânărică () [Corola-website/Science/323482_a_324811]
-
2002/55/CE a Consiliului în ceea ce privește caracteristicile minime de analizat și condițiile minime de verificare a anumitor soiuri din specii de plante agricole și specii de legume * Font 9* ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Denumirea științifică Denumirea comună Ghid UPOV ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Beta vulgaris L. Sfeclă de pețiol sau mangold TG/106/4 din 31.03.2004 Brassica rapa L. Nap TG/37/10 din 4.04.2001 Cichorium intybus L. Cicoare cu frunză lată sau �� cicoare italiană TG/154/3 din 18.10.1996 Cucurbita maxima Duchesne
ORDIN nr. 1.349 din 23 decembrie 2005 (*actualizat*) pentru aprobarea Regulilor privind testarea şi înregistrarea soiurilor de legume. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270477_a_271806]
-
colorată verde închis pe partea superioară și puternic scămoasă pe fața inferioară. Sinusurile laterale sunt superficiale, slab schițate, iar sinusul pețiolar are formă de liră. Dinții sunt șterși, cu baza lățită și marginile drepte și mucronați. Nervurile sunt verzi, iar pețiolul este de culoare verde-vineție, mai lung decât nervura mediană. Strugurele este cilindro-conic, de mărime mijlocie, aripat, cu o așezare a boabelor rară care prezintă de cele mai multe ori boabe neomogene ca mărime. Bobul este mijlociu, de formă sferică, având la maturitatea
Crâmpoșie () [Corola-website/Science/315756_a_317085]
-
de asemenea sunt variate: păianjen cămilă, scorpionul vântului, jerrymuglum, scorpionul soarelui și păianjenul soarelui. În Africa de Sud sunt numiți și romani roșii. Corpul este format, ca și la celelalte grupe de arahnide, dintr-o prosomă și o opistosomă, unite printr-un pețiol îngust, ce dă corpului un aspect pedunculat și o mobilitate mai înaltă. Prosoma poartă chelicere, pedipalpi și membrele locomotoare. Ea este masivă și puternic chitinizată, dură, cu fața ventrală acoperită în întregime de articulațiile membrelor. Prosoma este segmentată, sunt fuzionate
Solifugae () [Corola-website/Science/318520_a_319849]
-
Ț. peregrinum". Este o plantă anuală,agățătoare care ajunge în înălțime până la 2 m.Frunzele sunt mari, aproape circulare,având un diametru de 3-15 cm ,de culoare verde închis deasupra,verde deschis dedesubt,;frunzele au limbul aproape rotund,susținute de pețioluri lungi. Florile sunt galbene,roșii sau portocalii,asimetrice,și frumos pintenate.In locuri însorite se înalță deasupra frunzelor,pe când la umbră rămân sub ele.Inflorește mai abundent într-un sol sărac,nisipos,solul prea bogat favorizând dezvoltarea frunzelor în detrimentul florilor
Tropaeolum majus () [Corola-website/Science/316354_a_317683]
-
iar cele inferioare au formă de V. Sinusul pețiolar este deschis sub forma literei V sau liră, cu unul sau doi pinteni la bază. Nervurile sunt verzi și glabre. Dinții sunt mijlocii ca mărime, ascuțiți, înclinați, cu laturile ușor convexe. Pețiolul este mai scurt decât nervura mediană, fiind colorat cafeniu roșietic. Strugurele este de mărime mijlocie, de formă cilindrică sau cilindro-conică, cu o așezare deasă a boabelor, ajungând până la 20 cm lungime. Pedunculul este scurt către mijlociu, și lemnificat. Bobul este
Coarnă Neagră () [Corola-website/Science/331887_a_333216]
-
ul (din latina "petiolus" = pețiol, codiță) sau codița frunzei este un organ de obicei cilindric sau ușor turtit, monosimetric, flexibil, de lungime variabilă, care susține limbul frunzei. Unele frunze sunt lipsite de pețiol, ele se numesc "sesile". ul se prinde cu baza de tulpină sau
Pețiol () [Corola-website/Science/333806_a_335135]
-
ul (din latina "petiolus" = pețiol, codiță) sau codița frunzei este un organ de obicei cilindric sau ușor turtit, monosimetric, flexibil, de lungime variabilă, care susține limbul frunzei. Unele frunze sunt lipsite de pețiol, ele se numesc "sesile". ul se prinde cu baza de tulpină sau de ramură, iar cu vârful se fixează, în general, de baza limbului frunzei (la cireș, fag, măr, prun). Mai rar pețiolul se prinde de fața inferioară a limbului
Pețiol () [Corola-website/Science/333806_a_335135]
-
limbul frunzei. Unele frunze sunt lipsite de pețiol, ele se numesc "sesile". ul se prinde cu baza de tulpină sau de ramură, iar cu vârful se fixează, în general, de baza limbului frunzei (la cireș, fag, măr, prun). Mai rar pețiolul se prinde de fața inferioară a limbului frunzei, ca la călțunaș ("Tropaeolum majus") și atunci frunza este "peltată". Prin intermediul pețiolului frunza se prinde de ramură sau tulpină. Pețiolul are rolul de susținere și îndepărtare de axă a limbului foliar pentru
Pețiol () [Corola-website/Science/333806_a_335135]
-
de ramură, iar cu vârful se fixează, în general, de baza limbului frunzei (la cireș, fag, măr, prun). Mai rar pețiolul se prinde de fața inferioară a limbului frunzei, ca la călțunaș ("Tropaeolum majus") și atunci frunza este "peltată". Prin intermediul pețiolului frunza se prinde de ramură sau tulpină. Pețiolul are rolul de susținere și îndepărtare de axă a limbului foliar pentru a-l expune luminii. Fiind flexibil, pețiolul mai îndeplinește și o funcție de rezistență și de protecție, prin flexibilitatea sa amortizând
Pețiol () [Corola-website/Science/333806_a_335135]