243 matches
-
apă curată, să șterg atent pereții și fundul bazinului. În acea zi, destul de friguroasă, cu toate că era încă februarie și nu prea cald, urma să-mi petrec ceasuri întregi fie scoțând apa urât mirositoare și amestecată cu resturi de frunze și pețioluri înnegrite, fie coborând sau revenind din bazin. Cu toată corvoada de atunci, aș zice acuma că merită să zăbovesc asupra acestui subiect. În acea curte, oricât de singur credeai că ești, trebuia din start, să te aștepți ca portița să
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
târzie Prunus piersica (L.) Batsch Arbore: tip normal pitic Ramificație mixtă: pigmentare antocianitică absentă prezentă Perioada de început a înfloririi foarte timpurie timpurie medie târzie foarte târzie Floarea: forma rozacee campanulă Petalele: mărimea foarte mică mică medie mare foarte mare Pețiolul: nectariile inexistentă prezente Pețiolul: forma nectariilor rotundă reniformă Fructul: pubescența inexistentă prezentă Fructul: culoarea de fond a pulpei albă galbenă spre galben portocaliu roșie Sâmburele: aderența la pulpă inexistentă prezentă Perioada de maturitate foarte timpurie timpurie medie târzie foarte târzie
jrc2210as1993 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87363_a_88150]
-
Batsch Arbore: tip normal pitic Ramificație mixtă: pigmentare antocianitică absentă prezentă Perioada de început a înfloririi foarte timpurie timpurie medie târzie foarte târzie Floarea: forma rozacee campanulă Petalele: mărimea foarte mică mică medie mare foarte mare Pețiolul: nectariile inexistentă prezente Pețiolul: forma nectariilor rotundă reniformă Fructul: pubescența inexistentă prezentă Fructul: culoarea de fond a pulpei albă galbenă spre galben portocaliu roșie Sâmburele: aderența la pulpă inexistentă prezentă Perioada de maturitate foarte timpurie timpurie medie târzie foarte târzie Prunus salicina L. Fructul
jrc2210as1993 by Guvernul României () [Corola-website/Law/87363_a_88150]
-
încă din secolul trecut renumitul anatomist Van Tieghem (1871). Ulterior, și Tetley (1925) studiază canalele secretoare din rădăcinile unor compozee. La cele de mai sus se adaugă lucrările de amploare referitoare la diferențierea țesuturilor vasculare (Lenoir, 1920; Esau, 1954), structura pețiolului la dicotiledonate și valoarea taxonomică a acestuia (Petit, 1887), simetria de structură a plantelor vasculare (Van Tieghem, 1871), originea și dezvoltarea țesutului colenchimatic (Roland, 1967), sau procesul de sclerificare a acestuia (Duchaigne, 1955). Totodată, pe baza lucrărilor publicate în a
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
Frunzele sunt opuse, alungit ovate sau lanceolate, cu baza rotunjită sau cuneată, rar slab cordate, uneori la bază cu doi lobi mici, rotunjiți sau ascuțiți. Marginea limbului foliar este fin dințată sau aproape întreagă. Frunzele inferioare și cele mijlocii au pețiol mai scurt decât limbul, cele de la vârf sunt sesile. Nervațiunea este penată, cu nervurile anastomozate, astfel încât aspectul este reticulat. Pe fața inferioară și pe porțiunile proeminente de la fața superioară se observă peri lungi, pluricelulari, fini. Frunzele tinere sunt argintii, cele
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
cortical hipodermic este colenchimatizat. Țesuturile conducătoare rămân sub forma a două inele concentrice, de grosime asemănătoare, separate de o zona cambială pluristratiticată. În axila cotiledoanelor, în concavitățile de pe laturile epicotilului, se observă muguri care au 2 sau 4 primordii foliare. Pețiolul cotiledonului prezintă epidermă cu peri tectori, parenchim fundamental de tip meatic și două fascicule conducătoare de tip colateral, dispuse față în față. În lungul epicotilului (foto 51), conturul secțiunii transversale devine pătratic-hexagonal, cu coaste atenuate. Epiderma se menține cu celule
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
cum se afirmă în literatura de specialitate pentru toate speciile de labiate. În unele celule epidermice și de colenchim se observă pereți de diviziune, atât anticlini cât și periclini. În lungul aceluiași internod tulpinal se observă individualizarea componentelor foliare, între pețiol și tulpină aflându-se muguri axilari cu 2 perechi de primordii foliare. Analizând intemodurile următoare ale plantulei se observă că structura rămâne aceeași, diferențele privind doar numărul straturilor de colenchim; țesuturile conducătoare formează fascicule de mărime diferită. La nivelul epidermei
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
o porțiune de țesut colenchimatic. Deși menționate în literatura de specialitate (Briquet, 1943 cf. Metcalfe and Chalk, 1950) nu am observat în scoarța tulpinii, la nici un nivel, prezența de sclereide apărute prin transformarea unor fibre de colenchim. IV.3. Frunza Pețiolul. Conturul secțiunii transversale este semicircular, modificat de două aripi latero adaxiale înguste, pline cu țesut colenchimatic (foto. 58). Epiderma prezintă celule izodiametrice sau ușor alungite tangențial, cu pereții extern și intern mai îngroșați decât ceilalți. Peretele extern este acoperit de
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
angular, ca în coastele latero adaxiale. În parenchimul fundamental, de tip meatic, se află trei fascicule conducătoare dispuse pe un arc, cel median fiind mult mai mare, toate având la maturitate elemente de sclerenchim la periferia liberului. De regulă, în pețiolul frunzei de la diverse specii de Salvia, numărul fasciculelor conducătoare variază între 3 și 5 (Toma și colab., 1995). Toate fasciculele au structură primară, cu liber format din tuburi ciuruite și celule anexe, iar lemnul, din șiruri radiare de vase separate
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
matură este puternic vălurat, toate nervurile, dar îndeosebi cea mediană, proeminând puternic la fața inferioară (mai ales în regiunea bazală a frunzei) (foto 65) și conținând cate un fascicul conducător de tip colateral deschis, având structură asemănătoare cu cea din pețiol. Nervurile de ultim ordin au fascicule foarte mici, de tip colateral închis, cu foarte puține elemente de liber și de lemn. în toate nervurile, sub epidermă, se află țesut colenchimatic. Acest fapt a fost precizat și de Bhatti și Dunn
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
drepți; din loc în loc se observă stomate de tip diacitic, peri secretori de diferite tipuri și numeroși peri tectori; stomatele sunt prezente în ambele epiderme, deci limbul este amfistomatic (fig. 11 -A). Perii tectori sunt asemănători cu cei menționați la pețiol. Perii secretori sunt de două categorii: unii relativ scurți, cu glanda unicelulară, iar alții cu un pedicel unicelular foarte scurt, aproape sesili, cu glanda foarte mare, formată din 8 celule secretoare, acoperite de o cuticulă comună. Mezofilul este în cea
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
Pe tulpină, perii tectori se găsesc de la bază (unde sunt singurii prezenți) până la vârf (unde predomina cei secretori). Perii secretori sunt de trei categorii: • peri mai lungi, cu bază unicelulară, pedicel unicelular lung și glandă unicelulară; se întâlnesc îndeosebi pe pețiol; • peri cu glandă bicelulară și cu pedicel unicelular lung; • peri cu glanda octocelulară, pedicel scurt, unicelular și baza unicelulară; sunt cei mai frecvenți și se întâlnesc atât pe tulpină cât și pe frunze, fiind întotdeauna în număr mai mare pe
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
circulă pe cale simpastică; ei nu sunt blocați la nivelul endodermei. Compușii sevei elaborate pot atinge complexul tub ciuruit - celulă anexă fie pe cale simplastică, fie pe cale apoplastică. Seva elaborată din nervurile mici circulă sub presiune pozitivă În lungul nervurilor mari până la pețiol; apoi trece În floemul caulinar. La ieșirea dintr-o frunză, seva elaborată urmează, deci, o cale ascendentă sau descendentă după amplasarea țesuturilor sau organelor care au nevoie de ea. 3. Strategii evolutive la nivel de populații a. Armonie și conflicte
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
trăiește în mlaștini, având două forme: emersă (la care frunzele se întind la pământ), submersă (la care frunzele cresc în sus). Frunzele sunt în cruce late, lanceolate până la eliptice, care se îngustează în zona în care ar trebui să fie pețiolul sau au un pețiol foarte scurt. Au 4 cm lungime și 15 mm lățime. Partea de sus a frunzei este verde deschis până la verde oliv, iar partea inferioară este verde deschis până la roșcat deschis. Aceasta planta are o varietate Alternanthera
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
două forme: emersă (la care frunzele se întind la pământ), submersă (la care frunzele cresc în sus). Frunzele sunt în cruce late, lanceolate până la eliptice, care se îngustează în zona în care ar trebui să fie pețiolul sau au un pețiol foarte scurt. Au 4 cm lungime și 15 mm lățime. Partea de sus a frunzei este verde deschis până la verde oliv, iar partea inferioară este verde deschis până la roșcat deschis. Aceasta planta are o varietate Alternanthera reineckii "lilacina" care crește
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
necesare. Florile sunt albastre și au 4-5 petale . Barclaya longifolia Face parte din familia Nymphaeaceae, genul Barclaya, biotopul natural fiind Birmania, Tailanda și Vietnam, unde trăiește în ape puțin adânci și limpezi, umbrite de maluri. Frunzele sunt lungi, cu un pețiol destul de scurt, mai late la bază și care se îngustează spre vârf, cu partea superioaraă de un verde maroniu, pe partea inferioară roșcate. Frunzele sunt delicate, având partea superioară lucioasă (ca dată cu ceară). Nervurile frunzei sunt evidente, mai deschise
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
2002/55/CE a Consiliului în ceea ce privește caracteristicile minime de analizat și condițiile minime de verificare a anumitor soiuri din specii de plante agricole și specii de legume * Font 9* ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Denumirea științifică Denumirea comună Ghid UPOV ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Beta vulgaris L. Sfecla de pețiol sau mangold TG/106/4 din 31.03.2004 Brassica râpă L. Nap TG/37/10 din 4.04.2001 Cichorium intybus L. Cicoare cu frunză lata sau cicoare italiană TG/154/3 din 18.10.1996 Cucurbita maximă Duchesne
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263782_a_265111]
-
2002/55/CE a Consiliului în ceea ce privește caracteristicile minime de analizat și condițiile minime de verificare a anumitor soiuri din specii de plante agricole și specii de legume * Font 9* ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Denumirea științifică Denumirea comună Ghid UPOV ───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Beta vulgaris L. Sfeclă de pețiol sau mangold TG/106/4 din 31.03.2004 Brassica rapa L. Nap TG/37/10 din 4.04.2001 Cichorium intybus L. Cicoare cu frunză lată sau �� cicoare italiană TG/154/3 din 18.10.1996 Cucurbita maxima Duchesne
EUR-Lex () [Corola-website/Law/270477_a_271806]