344 matches
-
nici bărbatul cu femeia, nici vitele nu se dau atunci la Înmulțit; e tare mare zi. A dat de mierea ursului se zice când un tânăr a Început a umbla după femei. Urs de visează fata, au să-i vie pețitori. Ursul e curtezan. Ursul este prezent și În basmele altor popoare. Omul cu pielea de urs prezintă câteva secvențe din viața unui soldat destinat să poarte o blană de urs șapte ani de zile. El este hărăzit ca de câte ori va
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
Există narațiuni populare în care ursitoarele sortesc noului născut să se-nsoare cu mama lui. Moașa dezvăluie mamei taina și aceasta, pentru a dejuca destinul, îl trimite pe copil în țări cât mai îndepărtate de casă. Mama lui are mulți pețitori, dar îl acceptă numai pe fiul ei. Forța fatalității, autoritatea infailibilă a destinului reprezintă nodul fundamental din narațiunea Copilul ursit să se căsătorească cu mama lui [B.P. Hasdeu]. Elena Niculiță-Voronca include în Datinile și credințele... o poveste în care "un
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
pe masă [...] mărul se deosebește mult de alte mere. În el sunt băgați de regulă, vro doi-trei taleri [...] Și fiecare ban trebuie să fie nou. La vederea acestor obiecte, toți cei din casă se conving deplin că oaspeții aceștia sunt pețitori. Toți o știau, că mărul e semnul încredințării, iar plosca de rachiu se golește după încredințare. Căci, în aceste părți, încredințarea se face printr-un măr. Pețitorii dau fetii, în mână, un măr înzestrat cu bani; dacă ea primește mărul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
acestor obiecte, toți cei din casă se conving deplin că oaspeții aceștia sunt pețitori. Toți o știau, că mărul e semnul încredințării, iar plosca de rachiu se golește după încredințare. Căci, în aceste părți, încredințarea se face printr-un măr. Pețitorii dau fetii, în mână, un măr înzestrat cu bani; dacă ea primește mărul, încredințarea se face numaidecât." În societatea tradițională, dacă în intervalul de timp în care tinerii erau logodiți, părțile se răzgândeau, mărul împreună cu darurile primite erau înapoiate. "Darul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
dracul. După ce o biruie, o preface în stană de piatră, urmând să rămână așa până ce-l va învinge cineva. Se găsește un salvator. Acesta îl închide pe drac prin șiretlic într-un butoi cu vin. În basmul Fata cu trei pețitori [Ispirescu], un împărat cu trei feciori ia de suflet o fată, sărmană de părinți. Se făcu fata înțeleaptă și frumoasă, iar toți trei feciorii, fără să știe unul de celălalt, au cerut-o de nevastă. Împăratul le spune să plece
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Un flăcău frumos și înstărit merge în pețit să "găsească pă unde ar fi fete de el". El a aflat că "într-o comună", la o babă se află o fată pe placul lui. Condiția esențială, pe care o punea pețitorilor, era ca s-o păzească noaptea; cel care nu reușea, era ucis. Flăcăul merge mai întâi să vadă fata, se convinge că-i frumoasă și nu spune nimic; se duce seara la pețit. Baba îl amenință că, dacă a doua
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
un șarpe. La întrebarea dacă vrea să fie a lui, că numai așa îi va da cămașa, ea răspunde afirmativ. Într-o altă zi, fata iar a venit la scăldat, iar el i-a zis că duminică îi va trimite pețitori: nu uita și te du întruna la biserică. Duminică i-au venit pețitorii: "o broască mare și un balaur strașnic, și Ioniță în chip de basma albă pe un cal sur". Fata acceptă cererea, se fixează nunta duminică, iar mirele
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
îi va da cămașa, ea răspunde afirmativ. Într-o altă zi, fata iar a venit la scăldat, iar el i-a zis că duminică îi va trimite pețitori: nu uita și te du întruna la biserică. Duminică i-au venit pețitorii: "o broască mare și un balaur strașnic, și Ioniță în chip de basma albă pe un cal sur". Fata acceptă cererea, se fixează nunta duminică, iar mirele nu cere o altă pregătire pentru nuntașii lui decât să fiarbă mult lapte
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
nici bărbatul cu femeia, nici vitele nu se dau atunci la înmulțit; e tare mare zi... "A dat de mierea ursului se zice când un tânăr a început a umbla după femei." "Urs de visează fata, au să-i vie pețitori. Ursul e curtezan." Ursul este prezent și în basmele altor popoare. Omul cu pielea de urs [Basme năzdrăvane, Frații Grimm] prezintă câteva secvențe din viața unui soldat destinat să poarte o blană de urs șapte ani de zile. El este
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
regatul). În cercetarea sa este ajutat cu generozitate, dar nu foarte eficient, de un prieten sau rudă (adjuvant), însă eforturile lor reunite nu prea contează în lupta cu opozanții (de exemplu, nașul mașter al fetei de împărat sau un alt pețitor, disponibil dar meschin) pînă ce nu intervine un remitent (adesea, de fapt, un supra-ajutor), cum ar fi regele sau Dumnezeu sau un ins cu puteri magice. Iată din nou diagrama actanțială, dar cu posibilele personaje exponențiale în cele șase roluri
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
de 35 de ani, care lucrează croitoria și așteaptă un bărbat care nu bea, nu fumează, nu bate nevasta și nu înjură. Am zis în sine: „Fata asta, pe mine mă așteaptă”. Era fiica dascălului din comună și avusese destui pețitori, dar toți plecaseră așa cum veniseră. Dascălul avea cinci fete și trei băieți. Aceasta, cea mai mică și încă un băiat, erau necăsătoriți. Rudele ei erau alarmate și o mătușă îi spunea: Maică, la strung dacă-l faci și nu iese
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
chiar de tot neobservată . Scenariul și paralela ne servește la înțelegerea mai exactă, la dimensiunea reală, a raporturilor protoromânilor cu slavii vechi și a românilor cu cazacii: Timus din stepă nu evoluase prea mult, într-o mie de ani, față de pețitorul din secolele VII - VIII, pe care „numai singură căsătoria putea încetățeni și împroprietării ( împământenii - n.a.) pe un străin” . În acest context putem concluziona că alogenul barbar și păgân (nu-i avem în vedere doar pe slavi) avea posibilitatea, prin căsă
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
de context, stil, convenție și literaritate: Ahile este personaj de epopee, Vâșinski este un individ abominabil în carne și oase, un om nou, produs tipic al regimului comunist. Aceeași diferențiere este valabilă și între carnagiul exagerat comis de Ulise asupra pețitorilor insolenți ai Penelopei și uriașele gropi comune rămase moștenire de la Gulaguri și Holocaust. „Teratologizarea istoriei” mai cu seamă în secolul XX, observă Alain Brossat, introduce însă și un alt element: teatralitatea, terfelirea ritualizată și ritualică prin cuvinte. De remarcat - și
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
așteaptă Făt-Frumosul: tatăl său, un gentilom ușuratic, risipise averea familiei la jocuri de noroc și cu femei de moravuri ușoare. Mama sa, suferindă, nici nu se mai poate da jos din pat. Tânăra fusese în mai multe rânduri umilită, când pețitorii dăduseră bir cu fugiții de îndată ce aflaseră ce zestre urma să primească fata. Așadar, Maud renunțase la a-și aștepta Făt-Frumosul. În loc să cultive virtuțile creștine ale "datoriei, cinstei și resemnării", tânăra se răzvrătise și hotărâse ca, "fie ce-o fi, să
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
consumată cu mai multă mulțumire dacă din ea se îndurase și binevoise a se îndestula cât de puțin și părintele. De aici se vede și o altă mulțumire în așteptare a mamei, a stat preotul cu noi, ne stau și pețitorii sau cloștile pe ouă! Și mâncând noi, și bucurânduăne pe măsură, însemna că le era bine și morților. Mai a les că cei în vârstă nu uitau niciodată ca atunci când dădeau paharul peste cap, consumând butura, să zică „Dumn ezeu
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
din cauza căldurii. I a mulțumit cumnatului și l-a invitat la masă. Eu și Oltea am tras o raită pe uliță să vedem ce mai fac vecinii noștri. În pețit Cei mai de vază bărbați din sat erau luați ca pețitori. Era considerată o cinste ca primarul, domnul Popescu Pamfil, domnul referent Pacari Gheorghe, domnul Lavric Ion, factorul sau tatăl meu, Lavric Silvestru, secretar (și-apoi notar în comună), gospodari de frunte ca Clemenciuc Ion, Clemenciuc Archip, Clemenciuc Silvestru, Filipciuc Serafim
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
ș.a.m.d să fie băgați în seamă și invitați de părinții tinerilor (mirilor) să meargă la pețit. Printre cei vizați era și tata. Gospodarul în cauză, de obicei, tatăl băiatului (mirelui) se prezenta la cel ales (pentru a fi pețitor) cu o sticlă de rachiu și respecta un anume ritual. Spunea c-a auzit de-o căprioară, gingașă, bălăioară și băiatul său vrea să se-nsoare, pentru a o duce la casa lui. Roagă gospodarul, ca în seara următoare, să
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
cere de nevastă, pentru feciorul său. Mama miresei pregătește o masă pompoasă pentru mai multe persoane, face o curățenie exemplară și așază la vedere zestrea fetei de măritat. Când toți sunt un pic afumați de băutură, încep discuțiile și târguielile. Pețitorul are rolul principal. Spune c-a venit să pețească pe fata dumnealor, pentru tânărul... cutare, care este un băiat de treabă, harnic, gospodar bun de însurat. Dacă părinții fetei se învoiesc pentru ca ei să se căsătorească. Sunt aduși în față
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
dacă sunt de acord să-și unească pentru totdeauna destinele. Apoi, în unele cazuri, vorbesc despre pământ, vite, casă, mobilă, zestre, bani, ce vor primi fiecare din cei doi: mire și mireasă. Rareori se târguiesc, părinții asupra înzestrării mirilor și pețitorul intervine arătând rolul primordial al dragostei într-o familie. După ce-au servit din toate bunătățile și au căzut de acord asupra unirii celor doi, se fixează data nunții. Gazda arată că tinerii se consideră de-acum logodiți și se
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
servit din toate bunătățile și au căzut de acord asupra unirii celor doi, se fixează data nunții. Gazda arată că tinerii se consideră de-acum logodiți și se impune, ca cei implicați în pregătirea nunții (socrii mari și mici, nașii, pețitorul, bunicii) să se întâlnească cât de curând, pentru a stabili în detaliul cumpărăturile, localul desfășurării și tot ce ține de ceremonial (costumele mirilor, masa etc.) Tata, fiind luat mereu la pețit, mama a reușit să aibă în lada de zestre
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
și acum un moment deosebit din viața de familie. La Costișa, în vederea unei căsătorii se practica "starostirea" (pețitul). La casa fetei, feciorul (viitorul mire) trimitea un om sau doi (cu vază) să propună căsătoria. Se întreba de pământ, vite, zestre. Pețitorii (starostele) la nuntă erau legați cu un prosoape (mineșterguri) frumoase, ca răsplată pentru strădania lor. Cu vreo două săptămâni înainte de nuntă se făcea logodna tinerilor și se strigau "vestiri" în biserică. Tinerii își alegeau nașii, de obicei (nașii de botez
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
calul are o dragoste pentru cal, și-i cântă un fel de imn de slavă... Apologia calului... Și dragosti are în orice clipă, în orice loc, ca fluturul din floare în floare. Își trăiește viața în plin și e fericit... Pețitori la fata tovarășului lui Bogdan, cu toate obiceiurile locale... Ea-i respinge, face pozne, se ceartă cu părinții căci atunci înțelege că iubește pe tovarășul lui Bogdan... Al treilea, într-o luptă, alături de tovarășul lui Bogdan, e lovit de moarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
în plan profan a casei care trăiește heliotrop reprezintă, după V. I. Propp, dovadă că eroul cunoaște așezarea mitică de pe celălalt tărâm. El este capabil astfel să revigoreze universul ordonat printr-o înscriere în mersul astrelor. Alteori proba imposibilă solicită pețitorului să construiască peste noapte un pod de aur sau un drum din același metal superior, ornate luxuriant. Cu ajutor năzdrăvan, feciorul împlinește de fiecare dată fantasticul plan arhitectural, cerințele fiind de fapt o demonstrație a naturii solare obligatorii pentru erou
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cu semnificații ceremoniale postliminare inițierii: „ -Scoală, (numele), fii dormită,/ Că flăcăii au venit-u,/ În grădină au întrat-u,/ Florile că ți-au luat-u!” (Novoseliscoe - Odesa). Fata încheie somnul prin care coboară la rădăcina cosmogoniei și se contaminează de fertilitatea începuturilor, iar pețitorii ei doresc să îi schimbe statutul întrunul de tânără soție, prin anihilarea simbolului nubil. Peștele de mare a provocat-o să-și apere feminitatea creatoare, flăcăii veniți să o ceară speră să fie aleși de tânăra consacrată. Să nu uităm
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de flori/ Și gâtu de gălbiori” Vegetația luxuriantă în directă conexiune cu feminitatea fecundă și podoabele opulente devin semne votive în acest context. Consacrarea fecioarei se transfigurează în ținuta ei excepțională, despre care am vorbit la început. Nouri par și pețitorii fetei demne de măritiș: „Vin doi nourași de sus,/ Volerunda Ierului Domnului,/ Cu veste și cu răspuns,/ Voleranda lerului Domnului/ Și nu-s nourași din sus/ Și-s pețitori la matale./ Și nu vin ca să te vadă/ Și vine ca să
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]