385 matches
-
între cei doi pedunculi o zonă triunghiulară cu vârful spre caudal, numită fosa interpedunculară. Partea posterioară a fosei are aspect ciuruit și poartă denumirea de substanța perforată posterioară, zonă perforată de ramuri din arterele cerebrale posterioare. Pe fața medială a pedunculilor cerebrali se vede un șanț medial, locul originii aparente a nervilor oculomotori. Față ventrală a pedunculului cerebral este încrucișată în vecinătatea punții de către arterele cerebrală posterioară și cerebeloasă superioară, iar la intrarea in emisfera cerebeloasă de către tractul optic, care se
Trunchi cerebral () [Corola-website/Science/312857_a_314186]
-
a fosei are aspect ciuruit și poartă denumirea de substanța perforată posterioară, zonă perforată de ramuri din arterele cerebrale posterioare. Pe fața medială a pedunculilor cerebrali se vede un șanț medial, locul originii aparente a nervilor oculomotori. Față ventrală a pedunculului cerebral este încrucișată în vecinătatea punții de către arterele cerebrală posterioară și cerebeloasă superioară, iar la intrarea in emisfera cerebeloasă de către tractul optic, care se îndreaptă spre corpul geniculat lateral. Pe fața laterală este încrucișat de nervul trohlear. Fața posterioară a
Trunchi cerebral () [Corola-website/Science/312857_a_314186]
-
fiecare latură. Între scuturile mari o serie de mici scuteluri dispuse neregulat. Capul este complet acoperit de plăci osoase. Înotătoarea caudală heterocercă. Înotătoarele pectoralele joase. Înotătoarea dorsală deplasată în partea posterioară a corpului. Lobul superior al înotătoarei caudale normal, neprelungit. Pedunculul caudal nu e turtit dorsoventral. Gura inferioară transversală, dreaptă și mică, ocupând numai o parte din suprafața inferioară a capului, deschiderea ei nu ajunge până la marginea capului; buza anterioară nu depășește marginea anterioară a ochiului. Narinele și ochii situați lateral
Acipenser () [Corola-website/Science/332422_a_333751]
-
a datorat faptului că îmbutelierea vinului bazat pe această varietate a fost atestată prima oară în Hamburg, în 1836. Din Hamburg, vinul din struguri a devenit popular în Anglia începând din 1860. Sunt mari, ramuroși, cu ramificațiile secundare foarte dezvoltate. Pedunculul este lung și erbaceu, la fel și restul ciorchinelui. Boabele sunt mari, cărnoase, crocante, cu gust puternic de muscat și acoperite cu un strat gros de pruină. În cultură se întâlnesc două biotipuri de Muscat de Hamburg: un biotip cu
Muscat de Hamburg () [Corola-website/Science/306564_a_307893]
-
de 400 m studiat. Peștera adăpostește în Sala Mare urme de viață ale ursului de cavernă (amprente de gheare, vetre de odihnă). In sectorul Sălii Bivuacului s-au găsit resturi fosile de crinoidee. Materialul paleontologic este prezentat prin fragmente de peduncul și prin entroce disparate și apațin în exclusivitate speciei Encrinus cassianus Laube. Materialul fosil sugerează un mediu de sedimentare calm, bine aerat cu un transport liniștit și nu prea îndepărtat al acestor fosile de la locul de habitat la cel de
Peștera din Peretele Dârnini () [Corola-website/Science/318878_a_320207]
-
cu formula 3.5-5.3 sau 2.5-5.2. Vertebre 36. Numărul cromozomilor: 2n = 50. Corpul alungit, fuziform, acoperit cu solzi cicloizi destul de mari. Gâtul și pieptul sunt acoperite cu solzi. Solzii de pe spatele corpului fără striuri longitudinale. Corpul și pedunculul caudal gros, cilindric, necomprimat lateral. Pedunculul caudal este lung, mai lung ca înălțimea corpului; el nu este comprimat, e gros la bază și foarte puțin înalt spre vârf, unde este aproape cilindric; lungimea pedunculului caudal este mai lungă sau aproape
Porcușor de vad () [Corola-website/Science/331557_a_332886]
-
2.5-5.2. Vertebre 36. Numărul cromozomilor: 2n = 50. Corpul alungit, fuziform, acoperit cu solzi cicloizi destul de mari. Gâtul și pieptul sunt acoperite cu solzi. Solzii de pe spatele corpului fără striuri longitudinale. Corpul și pedunculul caudal gros, cilindric, necomprimat lateral. Pedunculul caudal este lung, mai lung ca înălțimea corpului; el nu este comprimat, e gros la bază și foarte puțin înalt spre vârf, unde este aproape cilindric; lungimea pedunculului caudal este mai lungă sau aproape egală cu lungimea capului. Înălțimea maximă
Porcușor de vad () [Corola-website/Science/331557_a_332886]
-
corpului fără striuri longitudinale. Corpul și pedunculul caudal gros, cilindric, necomprimat lateral. Pedunculul caudal este lung, mai lung ca înălțimea corpului; el nu este comprimat, e gros la bază și foarte puțin înalt spre vârf, unde este aproape cilindric; lungimea pedunculului caudal este mai lungă sau aproape egală cu lungimea capului. Înălțimea maximă a corpului se cuprinde în lungimea lui (fără înotătoarea caudală) de (5) 6,2-6,7 ori. Profilul dorsal este ușor convex iar cel ventral este orizontal. Ochii sunt
Porcușor de vad () [Corola-website/Science/331557_a_332886]
-
spre abdomen, cu o tentă ruginie sau verzuie. Abdomenul și partea inferioară a capului alb-murdar sau alb-gălbuie, cu o tentă roșiatică. Între spate și linia laterală se află o bandă longitudinală aurie irizată. În porțiunea posterioară a flancurilor și pe pedunculul caudal poate exista o bandă întunecată, care poate fi lată. Marginea liberă a solzilor nu este pigmentată. În porțiunea superioară a flancurilor solzii au la baza lor câte o pată brună. Înotătoarea dorsală și caudală sunt cenușii bătând în violaceu
Cernușcă () [Corola-website/Science/331448_a_332777]
-
concrețiuni. Urmează o galerie strâmta de 12 m, până în Sala Mare. Aici încep să apară concrețiunile specifice acestei părți a peșterii: cristale de calcit alb ce pe un fond de roșu, precum și formațiuni perlate de tipul coralite, cu broboane cu pedunculi lungi. Pe pereții sălii și în nișe se găsesc cristalictite, cristale de calcit arborescente, plăci subțiri cu cristale de calcit dispuse în benzi (tipul denumit „furnir"), precum și formațiuni de montmilch . cu microgururi. Sală Mare are o lungime de 23 m
Peștera Pojarul Poliței () [Corola-website/Science/316048_a_317377]
-
un șanț. Înotătoarea caudală este mare, puternică și bifurcată; la peștii adulți are două carene laterale pe fiecare parte a bazei sale. Carena superioară este puțin mai mare decât carena inferioară. O crestătură superficială pe partea superioară și inferioară a pedunculului caudal. Linia laterală persistă pe tot parcursul vieții și este întotdeauna bine vizibilă cu excepția exemplarelor mari de "Makaira nigricans". Corpul este acoperit cu solzi lungi, ascuțiți, înguști și bine osificați, care sunt mai mult sau mai puțin înglobați în piele
Istioforide () [Corola-website/Science/330899_a_332228]
-
concavă. Înotătoarele pectoralele și ventralele scurte și rotunjite. Înotătoarele ventralele se inserează în urma mijlocului înotătoarei dorsale. Înotătoarea caudală slab excavată. Înotătoarea adipoasă se inserează deasupra părții posterioare a înotătoarei anale. Linia laterală completă, rectilinie, dispusă pe mijlocul corpului și al pedunculului caudal. Spatele este albastru-verzui sau cenușiu; flancurile și abdomenul sunt argintii. Au numeroase pete pe jumătatea superioară a corpului care sunt negre, rotunde, dar mai ales colțurate (dreptunghiulare) sau în formă de X; aceste pete se găsesc și pe opercul
Păstrăv de lac () [Corola-website/Science/332037_a_333366]
-
de solzi între linia laterală și originea înotătoarelor ventrale. Solzii de pe linia laterală sunt mai înalți decât lungi. Înălțimea maximă a corpului intră de 5,7-6,8 ori în lungimea acestuia; înălțimea minimă de 3,1-3,3 ori în lungimea pedunculului caudal. Pedunculul caudal este cilindric, gros, relativ lung și scund, necomprimat lateral. Pedunculul codal reprezintă 23-24% din lungimea corpului, grosimea lui, la baza analei, este mai mare ca înălțimea lui minimă. Capul mijlociu și lung, lungimea lui fiind cuprinsă de
Porcușor de nisip () [Corola-website/Science/331558_a_332887]
-
între linia laterală și originea înotătoarelor ventrale. Solzii de pe linia laterală sunt mai înalți decât lungi. Înălțimea maximă a corpului intră de 5,7-6,8 ori în lungimea acestuia; înălțimea minimă de 3,1-3,3 ori în lungimea pedunculului caudal. Pedunculul caudal este cilindric, gros, relativ lung și scund, necomprimat lateral. Pedunculul codal reprezintă 23-24% din lungimea corpului, grosimea lui, la baza analei, este mai mare ca înălțimea lui minimă. Capul mijlociu și lung, lungimea lui fiind cuprinsă de 3,8-4
Porcușor de nisip () [Corola-website/Science/331558_a_332887]
-
sunt mai înalți decât lungi. Înălțimea maximă a corpului intră de 5,7-6,8 ori în lungimea acestuia; înălțimea minimă de 3,1-3,3 ori în lungimea pedunculului caudal. Pedunculul caudal este cilindric, gros, relativ lung și scund, necomprimat lateral. Pedunculul codal reprezintă 23-24% din lungimea corpului, grosimea lui, la baza analei, este mai mare ca înălțimea lui minimă. Capul mijlociu și lung, lungimea lui fiind cuprinsă de 3,8-4,2 ori în lungimea corpului; botul alungit și subțire, mai ascuțit
Porcușor de nisip () [Corola-website/Science/331558_a_332887]
-
măsurile agrotehnice aplicate (regimul de fertilizare, normele de irigare, sistemul de tăiere, sarcina de rod lăsată la tăiere). Observațiile asupra strugurilor se efectuează la maturarea deplină a acestora și vizează: numărul de struguri pe lăstar, lungimea, lărgimea, compactitatea strugurelui, lungimea pedunculului și gradul de lignificare a acestuia, forma strugurilor și numărul de aripioare. 6.1. Lungimea strugurelui este dată de numărul și de mărimea boabelor, de gradul de ramificare al ciorchinelui și lungimea pedicelelor. Astfel, strugurii pot fi foarte lacși (Vitis
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
vizibile (Perlă de Csaba), mijlocii cu boabe distribuite uniform, pedicele nevizibile (Chasselas blanc), compacți cu boabe bine fixate în struguri (Pinot noir) și foarte compacți, cu boabe presate, deformate (Creață de Banat). 6.4. Lungimea și gradul de lignificare a pedunculului , interesează mai ales la soiurile de masă, fiind un indicator tehnologic important. 6.5. Forma strugurelui este definită de lungimea ramificațiilor (aripioare ale rahisului și poate fi cilindrică (Furmint), conică (Polonino) sau sub formă de pâlnie (Trebbiano Toscano). 6.6
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
ciorchine, de mărimea lor, lungimea pedicelelor . 8.5. Numărul de boabe pe ciorchine (cod OIV 205; UPOV -; IBPRG 6.2.7.). Se apreciază prin numărul mediu de boape pe ciorchine la toți strugurii proveniți de pe 10 lăstari. 8.6. Lungimea pedunculului (cod OIV 206; UPOV 60; IBPRG 4.2.3.) se determină prin măsurarea acestuia de la punctul de inserțiea pe lăstar, până la prima ramificație principală a rahisului. 8.7. Lignificarea pedunculului (cod OIV 207; UPOV 61; IBPRG 6.2.8.) este
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
la toți strugurii proveniți de pe 10 lăstari. 8.6. Lungimea pedunculului (cod OIV 206; UPOV 60; IBPRG 4.2.3.) se determină prin măsurarea acestuia de la punctul de inserțiea pe lăstar, până la prima ramificație principală a rahisului. 8.7. Lignificarea pedunculului (cod OIV 207; UPOV 61; IBPRG 6.2.8.) este caracter determinat de soi, dar depinde de condițiile mediu în care a avut loc maturarea strugurilor. 9. Bobul, după frunză, reprezintă organul cel mai important pentru recunoașterea soiurilor de viță
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
gradul de atac, utilizându-se scara de interpretare prezentată în tabelul 2.27. 3.9. Gradul de rezistență la putregaiul cenușiu a strugurilor (cod OIV 459; UPOV -; IBPRG 8.2.2.). Observațiile se fac înainte de pârgă pentru putregaiul acid pe peduncul și înainte de recoltarea strugurilor pentru putregaiul cenușiu al strugurilor, scara de interpretare fiind cea din tabelul 31. 3.10. Toleranța la filoxeră (cod OIV 460; UPOV -; IBPRG -). Se are în vedere toleranța biologică a soiului la filoxera galicolă și radicicolă
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
și extracte vegetale din hamei Articolul 2 În sensul prezentului regulament, se înțelege prin: (a) "hamei": inflorescențele uscate, denumite și conuri, ale plantei (femele) a hameiului cățărător (humulus lupulus); aceste inflorescențe, de culoare verde - galben, cu formă ovală, au un peduncul, iar dimensiunea maximă a acestora variază în general între 2 și 5 cm; (b) "pudră de hamei": produsul obținut prin măcinarea hameiului și care conține toate elementele naturale ale acestuia; (c) "pudră de hamei îmbogățită cu lupulină": produsul obținut prin
32005R1952-ro () [Corola-website/Law/294428_a_295757]
-
fugărită de bacterii și devorată de acarieni; o grădină microscopică, devastată de milioane de invadatori gurmanzi. Aveam în față un ecosistem infailibil, clădit pe recifele de carne și epidermă, căruia eu îi vorbeam despre romantismul pașoptist. Miliarde de ochi și pedunculi, de trompe și piciorușe se delectau cu motivul umbrei sau al ruinelor, cu tema istoriei glorioase sau antiteza trecut-prezent, înainte să-și consume biologia într-o mușcătură de tegument. Crimele se petreceau lasciv, pe sub brățări gigantice de plastic sau printre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
determinată de durata și modul de păstrare al legumelor și fructelor. Starea de sănătate și curățenie constituie condiții de calitate deosebit de importante. Legumele și fructele proaspete trebuie să fie sănătoase, neatacate de boli sau dăunători, curate, fără corpuri străine. Prezența pedunculului constituie o caracteristică de calitate pentru unele specii de legume (ardei, castraveți, vinete, bame) sau fructe (căpșuni, cireșe, vișine etc.). Absența acestuia permite pierderea suculenței, lezarea integrității pulpei și favorizează alterarea mai rapidă a legumelor/fructelor. La fructe, se cercetează
Chimia alimentelor. Analiza substraturilor alimentare by Lucia Carmen Trincă, Adina Mirela Căpraru () [Corola-publishinghouse/Science/430_a_1254]
-
de la Tursac (fig. 3d) și Sireuil (fig. 3c), deoarece au fost create pentru a fi privite din profil. Cu toate acestea, construcția clasică este și aici perfect valabilă. Morfologic, statueta de la Tursac cuprinde trei părți esențiale: trunchiul, membrele inferioare și pedunculul. Dacă partea superioară a corpului este atrofiată și neglijată, restul este detaliat reprezentat. Abdomenul, foarte voluminos, descinde până la nivelul genunchilor, unii specialiști văzând aici indicele unei maternități. Membrele inferioare sunt repliate sub corp; gambele, scurte și puternice, nu au laba
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
pereche de sâni. Aceste piese sunt însoțite de cincisprezece obiecte sculptate în fildeș, utilizate ca mici elemente de colier, cu un decor gravat în același stil, ca și figura precedentă. Ele au forma a doi sâni, completați de un mic peduncul alungit și perforat, care poate reprezenta bustul personajului (J. Jelinek, 1988). Un loc aparte în reprezentările de la Dolni Vestonice îl ocupă celebrul cap feminin „Leonardo da Vinci” (fig. 7) care, alături de Brassempouy, este unic în arta paleolitică. Coafura nu este
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]