1,011 matches
-
biblică de „a luptat cu Dumnezeu” (aluzie la lupta lui Iacob cu îngerul) sau poate „Luptătorul lui Dumnezeu”. Există ipoteza că numele Israel însemna de fapt "El (Dumnezeul) este Stăpânitorul". Variantele etnonimice românești vechi ori regionale, devenite azi mai mult peiorative, bazate pe rădăcina slavizată jid- și sufixate cu -ov (jidov) și -an (jidan) provin din numele propriu ebraic devenit etnonim, יהודה, Iehuda (Mulțumire lui Iahu, sau Iahve, adică lui Dumnezeu) ( יְהוּדִי , iehudí fiind cuvântul
Evrei () [Corola-website/Science/297257_a_298586]
-
fiind cuvântul cu care evreii se denumesc pe ei înșiși în ebraică). (Variantele din urmă „jidov” și mai ales „jidan” au ajuns să fie preferate în trecut de literatura de propagandă antisemită în limba română). Nume asemănătoare, dar fără conotație peiorativă, s-au păstrat în numeroase limbi - polonă (Żyd), maghiară (zsidó), germană (Jude), engleză (Jew), franceză (Juif sau juif), spaniolă (judio), ladino (djudio), arabă (yahud) sau idiș (Id sau Yid). Varianta iudeu (astăzi preponderentă în limbaj liturgic creștin și în textele
Evrei () [Corola-website/Science/297257_a_298586]
-
în uz în limba română modernă e asemănătoare cu denumirea folosită astăzi în limbile italiană („ebreo”), rusă („yevrey”), sârbă, bulgară și greacă („evréos”). În aceste limbi etnonimele provenite din numele ebraic Iehuda („giudeo”, „jid”, „jidov”, „ioudaios”) au căpătat o conotație peiorativă. În limba italiană și numele uzual al religiei iudaice este „ebraismo”, și nu „giudaismo”. Denumirea „israelian” desemnează pe cetățenii statului modern evreiesc Israel, în majoritatea lor evrei, dar și de alte naționalități minoritare - arabi, cerkezi, armeni etc. Acest termen nu
Evrei () [Corola-website/Science/297257_a_298586]
-
poezii într-un exercițiu de rezolvat de către mințile lucide și erudite, ca un fel de ghicitoare sau hieroglifă intelectualizată, al cărei costum permite plăceri rafinate. Aceaste este estetica barocă, ce s-a numit în onoarea sa „gongorism”, sau cu sens peiorativ, împrumutat din reforma luterană, „Culteranism”, deoarece adversarii lui Góngora îl considerau pe poet și pe adepții săi adevărați „eretici” ai poeziei. Critica literară, începând cu Marcelino Menéndez Pelayo, a făcut în general distincția între două etape ale creației lui Góngora
Luis de Góngora y Argote () [Corola-website/Science/307855_a_309184]
-
că Bee era supărat pe Jackson că n-a venit să-l susțină imediat pe el și pe Bartow atunci când brigăzile lor erau puse sub presiune. Cei care subscriu acestei opinii consideră că afirmația lui Bee avea de fapt tentă peiorativă, cu sensul: „Uită-te la Jackson cum stă ca un zid de piatră!” sau „Uită-te la Jackson cum stă ca o momâie!” Comandantul de artilerie Griffin a hotărât să deplaseze două tunuri la capătul sudic al liniei lui, în
Prima bătălie de pe Bull Run () [Corola-website/Science/323005_a_324334]
-
autovehicule cu sașiu cu ampatament standard și extins ca bază pentru mașini speciale, cum ar fi ambulanțele sau dricuri. La început, în funcție de motorizare, erau folosite faruri diferite: mașinile cu motoare mai slabe au fost echipate cu faruri rotunde, numite și peiorativ "ochi de taur". Farurile mai elegante, dreptunghiulare marcau versiunile de top 300 TD Turbo Diesel, 280/280E și coupe-urile. Pentru diferențierea optică la aceste modele au fost, de asemenea cromate chederele de cauciuc sub luminile din spate și grila de
Mercedes-Benz W123 () [Corola-website/Science/324073_a_325402]
-
pictor italian, precursorul Renașterii în pictură. ""Deoarece anticii nu au lăsat în urma lor nimic în privința clarobscurului, culorilor și perspectivei, este mai mult creatorul decât inovatorul picturii"" ("Stendhal", 1817). Masaccio este poate singurul artist, care a păstrat o poreclă aparent disprețuitoare, peiorativul numelui de Tommaso, cu care s-a făcut celebru în istoria artei. ""Toată lumea îl chema "Masaccio", nu pentru că ar fi fost plin de defecte, fiind de o bunătate naturală...dar era deosebit de distrat și de stângaci, o persoană a cărei
Masaccio () [Corola-website/Science/299204_a_300533]
-
Maicii Domnului. În perioada interbelică Biserica Ortodoxă Română a organizat o propagandă intensă împotriva pelerinajelor de la Nicula. Astfel oficiosul Episcopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului și Clujului, săptămânalul "Renașterea", nega în anul 1938 faptul că la Nicula, în mănăstirea "uniaților" (expresia peiorativă la adresa greco-catolicilor), s-ar afla icoana Maicii Domnului care a lăcrimat în 1699. Concluzia articolului intitulat " Baza pelerinajului de la Nicula" era aceea că "cercetările istorice dovedesc că la Nicula e numai o pseudo-icoană", iar originalul s-ar afla la Biserica
Biserica de lemn din Nicula () [Corola-website/Science/314002_a_315331]
-
a afirmat că soarta comunelor din județ stă în pixul lui. Așa s-a născut conceptul de baroni locali, ca exponenți au puterii locale absolute și corupte. În timp, noțiunea de "baron local" și-a extins semnificația, devenind un termen peiorativ pentru politicienii care abuzează de prerogativele funcției, fiind în general persoane fără prea multă educație, ce își doresc atenția publică și își afișează averea cu orice ocazie.
Baron local () [Corola-website/Science/322955_a_324284]
-
ei înșiși creștini, fiind denumiți „gnostici” de către dușmanii lor. Scientologia nu se revendică a fi exclusiv creștină, ci este deschisă adepților tuturor religiilor, de aceea nu poate fi considerată neoprotestantă. Popular, credincioșii cultelor religioase neoprotestante sunt numiți uneori în sens peiorativ de către ortodocși drept "pocăiți". În România, cei mai mulți adepți ale confesiunilor neoprotestante trăiesc preponderent în fostele teritorii ale Austro-Ungariei (Banat, Ardeal și Bucovina), regiuni care au avut în trecut legături mai strânse cu Occidentul, inclusiv cu Statele Unite (înainte de 1918, când emigrările
Protestantism () [Corola-website/Science/303712_a_305041]
-
în limbă este de obice analizat la nivelul opțiunilor lingvistice în termeni de opțiuni gramaticale (folosirea pronumelui de persoana a treia masculin el, ei cu sens generic, de exemplu) și/sau lexicale (folosirea cu preponderență a unor cuvinte cu sensuri peiorative, negative pentru descrierea experiențelor femeilor). Cea de a treia temă centrală a interesului feminist în lingvistică (și cea mai animată, până acum), cea a comportamentului lingvistic, s-a concentrat în principal asupra diferențelor (și mult mai puțin asupra similitudinilor) între
Critica feministă a limbajului () [Corola-website/Science/325264_a_326593]
-
(din rusă кулак "pumn") este un termen peiorativ folosit pe scară largă în limbajul politic sovietic, prin care erau numiți țaranii relativ bogați din Imperiul Rus, care stăpâneau ferme mai întinse și care foloseau mâna de lucru angajată, ca rezultat al reformei lui Stolîpin începută în 1906. Intenția
Culac () [Corola-website/Science/298396_a_299725]
-
membru masculin al familiei, (un prag folosit pentru a defini fermierii prosperi din clasa de mijloc, în statistici). Într-o oarecare măsură, termenul rusesc culac se poate traduce prin chiabur, termen folosit în România în perioada comunistă, tot cu nuanță peiorativă, făcând referire tot la țăranii mai înstăriți. Țărănimea era împărțită de probă în trei mari categorii: "bedniaci" - sau țăranii săraci, "seredniaci" - sau țăranii cu o prosperitate medie și "culaci' - țăranii bogați. În plus, mai exista și categoria "batraci" - cea a
Culac () [Corola-website/Science/298396_a_299725]
-
Mihai, principele moștenitor. Influența Elenei Lupescu a crescut mult începând de atunci, ea fiind principalul factor de influență asupra deciziilor luate de rege. Acest grup de influență constituit în jurul Elenei Lupescu și al lui Carol al II-lea și denumit peiorativ "camarila regală", s-a discreditat însă și el prin scandaluri de corupție, în ciuda prezenței în rândul său a unor personalități respectate, cum ar fi istoricul Nicolae Iorga și generalul Alexandru Averescu. În 1938, pentru a preveni formarea unui guvern ce
Istoria României () [Corola-website/Science/308978_a_310307]
-
în funcție de frecvența folosirii sale și gradul de automatism cu care este folosită. După aceste criterii, de exemplu formulele de politețe, de salut etc. (vezi mai sus) sunt în mod evident clișee, fără ca în cazul lor acest termen să aibă sens peiorativ. Însă din punctul de vedere al esteticii clasice, clișeul este o unitate frazeologică banalizată prin frecvența sa considerată prea mare și, de aceea, de evitat. Clișeul poate fi metaforic, de pild,ă în limbajul curent, "tourner la page" (lit. „a
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
numiți troll, alta este cea a lorzilor naturii numiți jotun. Pe lângă aceștia mai existau în miturile nordice și risi, ființe eroice, și purs, monștri malefici. Legendele nordice lasă o confuzie intre existenta trolilor ca ființe de sine stătătoare și sensul peiorativ folosit pentru a desemna alte ființe. Folclorul scandinav are nenumărate descrieri ale trolilor, însă, în majoritatea sunt prezentați ca fiind bătrâni, puternici însă cu o inteligență scăzută, fiind ființe ce mănâncă oameni și care se transformă în stană de piatră
Trol () [Corola-website/Science/299518_a_300847]
-
de comportamentul lor. Acest sens vine de la utilizarea termenului "nevinovat" ca substantiv pentru a se referi la un minor sau la o persoană, de orice vârstă, care este grav handicapată psihic. În unele cazuri, termenul de „nevinovăție” are un sens peiorativ, mai în cazul în care se referă la nivelul de experiență profesională a unei persoane sau la experiența sa socială. Deoarece experiența este un prim factor în determinarea unui punct de vedere asupra unei persoane, termenul „inocență” este adesea folosit
Inocență () [Corola-website/Science/337625_a_338954]
-
a fost avansată în opoziție cu poziția facțiunii staliniste din partidul comunist care susținea că poate fi construit în Uniunea Sovietică „socialismul într-o singură țară”. În spectrul politic al marxismului, troțkismul este considerat a fi la stânga. Exprimat în limbaj peiorativ, troțkiștii sunt descriși drept „deviaționiști de stânga”. Unii marxiști care se opun troțkismului îl privesc ca fiind în serviciul dreptei deoarece, în viziunea lor, nu acesta este drumul adevărat către socialism. Troțki a dezvoltat mai târziu teoria că statul muncitoresc
Troțkism () [Corola-website/Science/298421_a_299750]
-
actualul Pakistan), din perimetrul Imperiului Satavahana, de pe coasta vestică din apropierea orașului Bharukaccha (Bharuch) sau în proximitatea unor zone cavernoase ca Ajanta și Karli. Cuvântul "Mahayana" ("Marele Vehicul") a fost conceput de adepții acestei noi direcții religioase și intră în contrast cu numele peiorativ "Hinayana" ("Micul Vehicul"), cu care mahayaniștii numesc vechile școli budiste, inclusiv Theravada. Cea mai simplă descriere a celor două "Vehicule" este cea oferită de călătorul chinez I-ching care observă că cei care "venerează bodhisattva și citesc sutre mahayaniste sunt numiți
Budism () [Corola-website/Science/296756_a_298085]
-
tirania majorității, iar în latină sub denumirile: 'argumentum ad populum' ("apelul la lume"), argumentum ad numerum ("apelul la număr") sau consensus gentium ("consensul clanurilor"). Este de asemenea fundamentul unor serii de fenomene sociale, printre care susținerea comunitară, efectul "la modă" (peiorativ numit și instinctul de turmă). Eroarea logică are următoarea formă: sau Eroarea logică este comisă atunci când se încearcă convingerea unei persoane că o teorie populară este adevărată Câteodată este comisă când se încearcă convingerea unei persoane că o teorie nepopulară
Argumentum ad populum () [Corola-website/Science/309537_a_310866]
-
țin de societate, religie și gospodărie. Valorile impuse de "" sunt în mare parte subordonarea față de Dumnezeu, de Țar și de Biserică. Obligațiile creștine principale promovate de "" sunt postul, rugăciunile, venerarea icoanelor și darea pomenilor. Astăzi, acest text are un sens peiorativ. A fost folosit de către Aleksandr Herzen (în "Amintiri și cugetări") și de Ivan Turghenev (în "Părinți și copii") ca referință la tirania patriarhală tradiționalistă promovată de conținuturile sale. În opinia mai multor istorici ruși, cartea „Domostroi” a apărut în secolul
Domostroi () [Corola-website/Science/335849_a_337178]
-
nici un material original, dar dacă cineva poate să ajungă la inima publicului cu piesa "Sealed with a Kiss", ea este aceea. Sentimentalitatea exacerbată, ni le evocă pe Cilla Black și Sandie Shaw, cu minijupurile lor ceremonioase, și nu spun asta peiorativ." Albumul a atras atenția mass-mediei din Europa, dar Fältskog a refuzat cu obstinență să fie impicată în promovarea albumului (incluzând și aparițiile personale) limitându-și expunerea publică la câteva scurte interviuri în presă, câteva materiale video și o emisiune de
Agnetha Fältskog () [Corola-website/Science/325081_a_326410]
-
ca optant (mama lui era poloneză), unde a editat ziarul "Pentru Libertate!" ("За свободу!"). El a fost cunoscut ca un dușman neîmpăcat al regimului bolșevic, iar criticii sovietici au numit romanele adepțiilor săi "saninstvo" și "artsybashevchina" (ambii termeni sunt considerați peiorativi). A murit în Varșovia pe 3 martie 1927 de tuberculoză și a fost înmormântat în Cimitirul Ortodox din Varșovia.
Mihail Arțîbașev () [Corola-website/Science/336511_a_337840]
-
restrâns, ateismul este poziția că nu există zeități. ul este opusul teismului, cea mai generală formă a credinței în existența a cel puțin unei zeități. Cuvantul ""ateism"" provine din grecescul "atheos" (), însemnând „fără Dumnezeu”, și a fost folosit ca termen peiorativ celor care respingeau divinitățile venerate de majoritatea societății. Primii oameni care se identificau ca fiind atei, au trăit în secolul al XVIII-lea. Argumentele care susțin ateismul variază de la cele filozofice până la abordări sociale, istorice și chiar științifice. Cele mai
Ateism () [Corola-website/Science/298700_a_300029]
-
în decembrie 1941, numele japonez oficial al conflictului a fost schimbat în "Mare război estasiatic din Pacific" (大東亜戦争, "Daitōa Sensō"). Deși guvernul japonez continuă să folosească termenul "Shina Jihen" în documentele oficiale, cuvântul "Shina" este considerat de chinezi un termen peiorativ. Denumirea "al Doilea Război Chino-Japonez" nu este folosită de obicei în Japonia, de vreme ce Primul Război Sino-Japonez (日清戦争, "Nisshin-Sensō"), dintre Japonia și Imperiul Qing din 1894 nu este considerat ca având vreo legătură evidentă cu cel dintre Imperiul Japonez și Republica
Al Doilea Război Chino-Japonez () [Corola-website/Science/308023_a_309352]