362 matches
-
printre scriitorii pe care Sburătorul i-a consacrat. Placheta de debut, Caravanele tăcerii (1923; Premiul Academiei Române), în care poemele, orânduite în cicluri coagulate în jurul unei imagini generice (Miragii exotice, Hohotele licuriciului, Pagodele nopții etc.), relevă un poet cu vocație de peisagist și cu o înclinație evidentă către detaliul pitoresc. A doua carte de versuri, Stampe (1927), marchează trecerea la „o cale nouă”, între „simbolismul abstract” și „materialismul poetic” (G. Călinescu). Deși sunt sesizabile ecouri din lirica lui Al. A. Philippide, Camil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290416_a_291745]
-
care a știut să asimileze sugestiile celor mai importante direcții poetice contemporane. Deși marcate de ecouri din ermetismul și cromatismul barbian sau de topica și cadențele blagiene, primele culegeri de versuri arată în „cel dintâi poet moț” (Emil Giurgiuca) un peisagist elegiac, discret caligraf de reverii alpine, de nostalgii „brumate” și de feerii glaciale. Pasteluri, cântece sau balade, poemele sale sunt proiecții ale sensibilității în peisaje spiritualizate sau incantații melancolice. Stilizate în sensul abstractizării, geografia natală, atmosfera și amintirile transilvane sunt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285649_a_286978]
-
cunoscute monumentele ruinate, pictorul francez Hubert Robert face să strălucească razele soarelui printre vestigiile romane. La Paris, ducele de Chartres construiește ruine false în parcul său de la "Folie Monceau". Acest gust pentru arheologie se combină la portretistul Reynolds și la peisagistul Gainsborough cu cel pentru natură, creînd o nouă manieră în care Anglia dă exemplul. Interesul pentru istorie și pasiunea pentru natură se combină astfel în operele școlii "neoclasice", care, în ultimii ani ai secolului, domină producția artistică. Interesul pentru Antichitate
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
schimbare aduce în descriere tușe fluide, impresioniste. Chiar lucrurile, în excelente naturi moarte, primesc un puternic suflu de viață: obiectele vorbesc, prin ele însele, despre timp, oameni și obiceiuri (Casa cu no. 10). M. este între primii noștri prozatori citadini, peisagist urban, evocator al Bucureștilor. Preferințele sale se îndreaptă spre colțurile cu o viață tihnită, copleșite de invazii florale (Bucureștii lalelelor și ai trandafirilor). În descriere introduce ordinea artificialului prin comparații savante, aluzii mitologice, ornamente stilistice. Viziunea asupra naturii este cea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
a realiza tablouri încărcate de pitoresc și poezie (“Luminiș”, “Casă bătrânească”). Ionel Spânu dovedește că are disponibilități pentru comunicarea și cultura artistică și mai ales sensibilitate pentru culoarea în registrul minor ( “Iarna” ). Petru Bicer ( Evenimentul, vineri, 4 iunie 1993 ) AVATARURILE PEISAGISTULUI IONEL SPÂNU În plin peisaj pictural nonconfigurativ, modernist și post modernist, învățătorul Ionel Spânu (43 de ani ) nu se sfiește să expună lucrări peisagistice. Vernisate de Aurel IstratiSala de expoziții a Bibleotecii “Gh. Asachi”cele treizeci și trei de lucrări în acuarelă
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
ulei reprezintă a patra expoziție a lui Ionel Spânu, un pictor fără studii de specialitate, dar dotat cu un talent ieșit din comun. Pornind de la ideea că cel mai bun profesor pentru un pictor este natura, în stilul clasicilor noștri peisagiști, Ionel Spânu surprinde peisaje în special din comuna Scânteia, unde este învățător. Astfel, drumul, copacul, casa țărănească apar obsesiv în toate lucrările pictorului, devenind până la urmă simboluri care dau sens, creând stări care evidențiază emoția estetică. Pata de culoare merge
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
la Scânteia, o apropiată comună de Iași. Dacă ieșenii nu ajung ei la priveliștile de la Scânteia, vin acestea la Iași, prin mijlocirea penelului inspirat al lui Ionel Spânu. El pare a fi un hălăduitor. Nu poate fi altfel dacă este peisagist. Învățătorul Ionel Spânu este la a doua expoziție, sponsorizată de,,Eco Art”, prin domnul Ion Muscalu. Prima a fost găzduită tot de Galeriile de Artă ale Bibliotecii Județene ,,Gh. Asachi”. Și atunci, și acum, lucrările au fost prezentate de criticul
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
de criticul de artă Aurel Istrati, poet al penelului, un îndrăgostit de muzică. Ochiul scrutător a provocat cuvântul simplu, dar avizat al maestrului, care a făcut trimiteri onorante la Școala de la Barbizon. Chiar dacă peisajul pare o temă accesibilă oricui, un peisagist bun se vede de la distanță. În lucrările expuse a predominat peisajul de toamnă - deci verdele în toate nuanțele posibile,,,lucrături” de verde cu verde, cu ruginiu, cu galben - pai, de efect, care îți creează o stare de liniște sufletească. Identică
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
pe apă cu patru elefanți, agregatul ruginește, se împotrivesc anii recenți ai României, emblema la Bălteni, cîte generalizări atîtea truisme! kilometru de kilometru planuri amenajate, caroiaj din rădăcina dealului, hectare socotite, mai mult concepția de lucru, peisajul va fi interpretarea peisagistului, se mai dă o șansă de naturalizare omului înstrăinat marxist, azvîrlit existențialist, grația cromatică pe tarlale arate în negru, cenușiu, maro, lumina estetică este transcendența lumina neapropiată, să comute singurătatea păcatului cînd cerul aderă, chiar dacă este de pămînt, cenușiu de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
la bătrânețe. A reluat pictura, realizând În aquarelă, sute de lucrări, din care a vândut multe pentru a se Întreține. Piesele valoroase le-a păstrat pentru expoziții În grup sau personale, la Fălticeni ori În alte centre, ajungând până la București. Peisagist plin de poezie, cu un colorit aparte, i s-au filmat tablourile dintr-o expoziție la muzeu și astfel Întreaga țară i-a văzut creația la televizor. Mi-era prieten. Ducea o viață mai mult decât modestă, fiind Îngrijit cu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Pictoriță amatoare, cu numeroase expoziții În Fălticeni. 457 Prof. Radu Orac (n. 1938, Fălticeni - m. 2004, Flt.), fiul dascălului de la Biserica Sf. Ilie din Fălticeni. Talentat pictor, lutier. Cu catedră la un liceu din Iași. Expoziții la Iași și Fălticeni. Peisagist și portretist, stenograf, compozitor. 458 Ceea ce Începusem, trierea documentelor rămase de la pictorul Teodor Tatos -, am terminat și am reluat dialogul cu directorul Muzeului. I-am sugerat să organizeze expoziții „Tatos”, pentru acea „captatio benevolentiae”, atât de necesară. Aveam În vedere
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
vegetație decât spații construite. Parcul central al orașului, numit Cișmigiu (ceea ce Însemna În turcește „Îngrijitor al fântânilor“, de la „cișmea“ = „fântână“), a fost amenajat, În prima sa formă, pe locul unei bălți mlăștinoase, spre mijlocul secolului al XIX-lea, de arhitectul peisagist german Wilhelm Meyer. Șoseaua Kiseleff, În prelungirea Căii Victoriei, spre limita nordică a orașului, Îmbinare de bulevard și parc, a fost deschisă În 1832, pe vremea generalului rus al cărui nume Îl poartă; un deceniu și ceva mai târziu, tot
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
autoarei a îndemnat-o să încerce a oferi și imagini ale lucrărilor... sfeterisite de-a lungul anilor (mai ales, nu știu de ce, după 1995). Vedem în carte bustul lui V.I. Bejan și... nu e. După cum nu mai există nici bustul peisagistului Carmazin-Cacovschi (fostul arhitect șef al unor mari orașe: Harkov, Odesa, Ialta, Constanța, Craiova, Iași). Nu-s singurele lipsă la apel. "Circuitul bronzului în natură" a determinat, probabil, metamorfozarea unor chipuri... în altele. Cine știe care bust mai recent turnat nu tăinuiește, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
nu-l poți prinde pe pânză decât doar ca o impresie de moment, căci culorile se schimbă în funcție de momentul zilei, astfel este foarte greu să faci un tablou care să surprindă un anume moment, dacă vrei să fii un pictor peisagist ce copiază natura. În această poiană îmi aduc aminte că pe vremuri, când eram pe la liceu, coboram spre casă dinspre zona alpină prin vegetația înaltă până la brâu, când, la un moment dat, era cât pe-aci să calc pe un
Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1097]
-
penetreze, să deslușească și să transpună plastic caracterul unui model, Mihai Cămăruț a lăsat foarte puține portrete. Cele câteva existente la Pinacoteca ieșeana - Portretul soției, Metalurgist din Zlatna, Inginerul Sandu Grigore, Autoportret, fac dovada acestei înzestrări, din păcate, insuficient cultivate. Peisagist înnăscut el a preferat să zugrăvească oamenii în mijlocul naturii, în păduri, pe dealuri și câmpii, înfrățiți cu pământul reavăn al gliei și cu minunatele frumuseți ale acesteia. Iată de ce, aproape întotdeauna, compozițiile sale sunt plasate în aer liber, în ambianța
Claudiu Paradais by MIHAI CĂMĂRUŢ () [Corola-publishinghouse/Science/1681_a_2948]
-
potențiali planul pe calculator al parterului unui imobil sau al unui apartament și să-i lași să deplaseze zidurile după cum le place. Ca inginer care Învață să modeleze, poți face același lucru cu podurile și drumurile. Astfel, toți acești arhitecți peisagiști, consilieri financiari, designeri și agenți imobiliari care Înțeleg cum merg lucrurile, care dobândesc competențe de colaborare cu clienții la construirea, personalizarea și interpretarea modelelor, Își vor găsi și ei drumul spre noua clasă de mijloc. Tot ce am prezentat până
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
oportunitatea asta. Cunosc atât de mulți artiști care au ieșit de pe scenă. Un coleg ilustrator proiectează acum cutii de ambalaj, iar alții au ieșit cu totul din domeniu; unul dintre cei mai buni designeri pe care-i cunosc a devenit peisagist. Este și acum designer, dar și-a schimbat complet mediul de muncă. Persoanele care lucrează În domeniul vizualului se pot adapta, dar Încă mă Îngrijorează viitorul“. I-am spus lui Greer că povestea lui se potrivește bine cu câțiva dintre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
1968 în revista Arta, Geta Brătescu, ea însăși ilustratoare, reia tema ilustrației din aceeași perspectivă deschisă odată cu studiul lui Frunzetti, respectiv, a statutului graficianului. Pentru Geta Brătescu ilustrația înseamnă creație în backgroundul textului literar: Ilustratorul poate pleca de la text așa cum peisagistul pleacă de la peisaj, cum portretistul pleacă de la modelul său17. În egală măsură, Geta Brătescu definește ilustrația ca operă a uitării 18, înțelegând prin uitare o formă de contemplație a sinelui, adică de autocunoaștere: Poate că ilustratorului i se cere părăsire
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
frunze, folosirea rădăcinilor sunt un criteriu de plantații, iar diversificarea aspectului stă la baza plantațiilor didactice pe lângă școli. O direcție de plantații se dezvoltă în toate țările în vecinătatea spitalelor ca elemente psihoterapeutice diferențiate după influențele asupra stării psihice. Marele peisagist V. Carmazin Cocovschi conservă un amplu studiu asupra valențelor medicale ale compozițiilor fotopeisagistice. Astfel, factorii silvoterapeutici care exercită influențe medicale pot fi împărțiți în două grupe, iar fiecare grupă în două categorii. A. Factori stimulativi - iritanți sau excitanți; B. Factori
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
sanogen Proiectarea de spații verzi în localitățile balneare este o modalitate de a determina un microclimat optimizat sub raport fizico-chimic și peisagistic și care se înscrie în complexul factorilor naturali, utilizat în stațiuni. Stă în puterea botaniștilor și a arhitecților peisagiști ca, în colaborare cu cadrele medico sanitare din localitățile balneare, să realizeze zone de împădurire care să atenueze unele vicisitudini ale mediului, determinate de elementele meteorologice nefavorabile, elemente de urbanism - aglomerare umană, poluare, mediu stresant. Însăși caracterul excitant al climatului
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
umbriri parțiale în boschete și pe plaje cu nisip, în apropierea bazinelor de apă sau a fântânilor arteziene, care aduc oarecare răcorire în jur și o moderată umiditate și încărcare electrică. Caracterul estetic al spațiilor verzi se realizează prin arta peisagistului de a asocia forme de arbori majestuoși, pâlcuri compacte sau, dimpotrivă, dispersate cu forme diferite ale coronamentului și un cromatism în schimbare după anotimp. Vin în considerare volumele spațiilor deschise, mărginite de arborete sau peluze cu flori cu un colorit
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
fizică a oamenilor se supune unei concepții arhitectural-peisagistice și, deci, este necesară cunoașterea deopotrivă a artei și arhitecturii peisajelor. Realizarea formelor compoziționale plantate, într-o viziune estetică și sanogenă unitară, apropie două domenii - arhitectura peisagistică și medicina, doi specialiști, arhitectul peisagist și medicul, două domenii inseparabile condiției umane - arta și știința despre natură. Mediul în care evoluează viața oamenilor și a animalelor conține un șir de parametri atmosferici, fizici, chimici, geografici, biologici a căror totalitate creează un biotop ce se oferă
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
direct starea de sănătate, capacitatea de muncă, productivitatea prelungirea în bune condiții a duratei vieții. Componentele peisajului - elemente geografice, climatice, de vegetație, plastice, artistice, reunite într-o unitate armonică om-natură - influențează starea psihosomatică, creativitatea, optimismul, vitalitatea. Rămâne la latitudinea arhitectului peisagist să aleagă și să evidențieze acele forme ale peisajului ale căror funcții satisfac un scop estetic sau medical. Proiectarea formelor de peisaj și realizarea lor în teren apare ca rodul unei colaborări specializate dintre medic și arhitectul peisagist. Preocupările de
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
latitudinea arhitectului peisagist să aleagă și să evidențieze acele forme ale peisajului ale căror funcții satisfac un scop estetic sau medical. Proiectarea formelor de peisaj și realizarea lor în teren apare ca rodul unei colaborări specializate dintre medic și arhitectul peisagist. Preocupările de a se crea peisaje vitalizante din țările care sunt de mult timp confruntate cu deteriorări ecologice evidențiază tocmai obligativitatea colaborării arhitect - medic. Operele monumentale peisagistice din orașe, localități balneare sau regiuni întinse sunt acțiuni de adaptare alotopică de
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
activități cu caracter profilactic sau curativ este favorizată de elementele geografice și fitopeisagistice care se include în metodele complexelor medicale ale localității. Cu prilejul realizării stațiunilor balneare Strunga și Nicolina din județul Iași, un colectiv format din medic, arhitect și peisagist a elaborat un plan tematic fitopeisagistic din care redăm unele aspecte: Peisajoterapia însumează două prezențe principale - factorii silvici, cu participarea masivelor arboricole de tip forestier și factorii spațiali, prin existența în imediata apropiere a spațiilor deschise de diferite adâncimi. Formele
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]