17,095 matches
-
mărit portofoliul și a introdus în meniu preparate complementare, dar cu același gust inconfundabil, din ingrediente locale proaspete: supe cremă, cartofi, salate și sosuri. “Meniul Frankly a fost realizat de către specialiști în bucătărie gourmet care și-au adaptat rețetele la peisajul ieșean, testând combinații surprinzătoare, si au creat aceste produse cu o atenție deosebită în alegerea ingredientelor și realizarea rețetelor marca Frankly”, spune Leo Huțanu, Manager Frankly. Citește tot... “Zilele Înghețatei” în acest weekend la Palas Mall În acest week-end, ansamblul
Palas Mall [Corola-blog/BlogPost/94515_a_95807]
-
din acest interval, prin tragere la sorți, va fi desemnat câștigătorul unei excursii într-un paradis insular. Unul dintre norocoși va fi trimis de Palas Mall să se distreze în Mykonos, insula grecească renumită pentru plajele cu nisip fin și peisajele fascinante. Un alt câștigător se va relaxa în Palmă de Mallorca, destinația turistică spaniolă care combină arhitectură vechiului oraș cu posibilitățile moderne de petrecere a timpului liber. A treia excursie este în St. Julian’s din Malta, un oraș cosmopolit
Palas Mall [Corola-blog/BlogPost/94515_a_95807]
-
Palas Mall a pregătit pentru toți pasionații de fashion o prezentare de modă semnată de Adina Buzatu. Renumită stilista a reușit să traseze prin colecțiile sale un etalon al elegantei masculine. Prin atelierul său au trecut mai toate vedetele din peisajul autohton, devenind astfel repere ale rafinamentului desăvârșit. Încrederea în sine a fiecărui bărbat este influențată în mare măsură și de imaginea sa. De aceea, sâmbătă, 9 noiembrie 2013, incepand cu ora 18.30, pe podiumul din Atriumul Palas Mall, Adina
Palas Mall [Corola-blog/BlogPost/94515_a_95807]
-
mărit portofoliul și a introdus în meniu preparate complementare, dar cu același gust inconfundabil, din ingrediente locale proaspete: supe cremă, cartofi, salate și sosuri. “Meniul Frankly a fost realizat de către specialiști în bucătărie gourmet care și-au adaptat rețetele la peisajul ieșean, testând combinații surprinzătoare, si au creat aceste produse cu o atenție deosebită în alegerea ingredientelor și realizarea rețetelor marca Frankly”, spune Leo Huțanu, Manager Frankly. Proprietarii își doresc să promoveze conceptul și în celelalte orașe mari din țară, intenția
Frankly s-a deschis si in Palas Mall! [Corola-blog/BlogPost/94541_a_95833]
-
peste mai multe vieți și o nenumită esență? Cine? labirintul zilelor îmi arată mereu un alt tu, un altul de câte ori deschid ochii. Cuvintele mele întreabă, nu eu nu eu care aud cu întreaga ființă simt cu auzul, gust, ating, suspend peisaje care au lunecat dincolo de orizont. Pod peste apă și păienjeniș peste hău bucuria adăugată la bucurie răspunsul, poate, salvator la ghicitoare când va fi timpul
Tu cine ești? by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/3938_a_5263]
-
fără sforțare ivit? În muzeul magic, călăuză ne este domnul Remus, genius loci, deși nu-i de pe-aici. Traian Ștef și Ioan Moldo privesc adânc într-un scoc, domnul Grigurcu (un chip copilăros, senin) pare cu totul abstras în peisaj. Mergem spre pălincie și-n drum spre ea oprim la o masă lungă cu multe bănci, unde adăstăm, dăruiți cu feluri de pălincă gingașă-n arome - de caise, de mere, de pere, sub plopi de-o parte și de alta
Cățelușa din moara de apă by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Imaginative/5061_a_6386]
-
lucruri mărunte (o brățară, un ceas, o legătură de chei, uneori niște tocuri, o poșetă, un ruj, o oglinjoară sau un portofel burdușit cu bancnote), Un lichid galben, amestecat cu ceva verde se prelinge peste pantofi pierzîndu-se odată cu amurgul în peisajul noptatic, cînd chipurile trase pe sfori sînt coborîte iarăși și iarăși pe scripeți înghesuite în vitrine sau pe galantar în magazinul aflat la parter. ...Buzele dorm, pleoapele clipesc alene, capetele mișcă ușor din urechi încercînd să asculte muzica sferelor, după
Chipuri by Nichita Danilov () [Corola-journal/Imaginative/5883_a_7208]
-
Leo Butnaru PEISAJ CU POMUL VIEȚII Peisaj imaginându-se pe sine văzându-se altfel decât îl vedem noi cei care, la rândul nostru, imaginându-ne pre noi ne vedem altfel decât suntem în realitate ba mai mult - în conștiința-ne sau subconștient si
Poezie by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/6165_a_7490]
-
Leo Butnaru PEISAJ CU POMUL VIEȚII Peisaj imaginându-se pe sine văzându-se altfel decât îl vedem noi cei care, la rândul nostru, imaginându-ne pre noi ne vedem altfel decât suntem în realitate ba mai mult - în conștiința-ne sau subconștient si în transluciditate. Nu mai
Poezie by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/6165_a_7490]
-
-se altfel decât îl vedem noi cei care, la rândul nostru, imaginându-ne pre noi ne vedem altfel decât suntem în realitate ba mai mult - în conștiința-ne sau subconștient si în transluciditate. Nu mai știi dacă atare geometrii ca peisaje au legități, constituții, regulamente, canoane sau sunt apologia inutilă, ca tot ce e cosmos a instabilității ca unică formă de creație procreație - ceremonie zurlie ca ozorul de canava „pe dincolo" pe dos. Omizi efemeride ieșind din pori minusculi sau - gigantice
Poezie by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/6165_a_7490]
-
gigantice - din pori uriași porii-cratere de absurditate ceva între pagubă, pagodă și inutilă odă ce te face să te gândești că pe atare cernoziom cel mai abitir ar rodi rodiile în pomul vieții dus la prohodire de om. Asta e! - peisaj cu un singur copac zis pomul vieții pe drumul de moarte pomul vieții ce avusese de rami chiar versurile astea ce vor ieși alandala dintre file de carte ca niște nervi sfâșiați sau râme sau vene tăiate... DE SPUS PRUNCULUI
Poezie by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/6165_a_7490]
-
Marta Petreu Lumina galbenă rea ca rafalele de mitralieră și cîmpul sec violet ca pe Marte Ce caută în depărtare plopii de culoarea levănțicăi eu nu știu Spre ei mă îndrept tăind din greu peisajul ca-ntr-un vis rău Ce fac eu tăindu-mi prin groază calea Ana nu mă mai piaptănă Laura nu mai crește Străbuna spiței își blestemă cu sete urmașele să n-aibă parte de nimic să n-aibă în vecii
Asta nu știu ce este by Marta Petreu () [Corola-journal/Imaginative/6073_a_7398]
-
borduri de calcanul ce fixează depărtarea ne-o face suportabilă acel zgomot zic ce nu plînge nu se prăbușește nu reclamă nimic ci doar răsuflă-o clipă aidoma unui plămîn și nu cere decît puțin aer din aerul respirației tale. Peisaj Jos pajiștea buruienoasă iritată în propria-i barbarie suavă sus nodurile de cravată-ale norilor. Ceasornicul vechi Nu mai rămîne aproape nimic pe cadranul de pe care și-a luat zborul cucul demultului doar timpul ticsit de sine însuși monoton ca o
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/6688_a_8013]
-
Ioana Ieronim Arta tânără Lui Tom Brânduș rock hip-hop și rave beția peisajelor laser cutreierând carcasa noastră omenească între munții cu păduri mustoase de august și zidurile cetății fără de anotimp în mâna ta lumea devine Una zdrențe de suvenir, frânturi de iarbă focuri de artificii explodând în zenit semințe muguri sexe în floare
Poezie by Ioana Ieronim () [Corola-journal/Imaginative/6619_a_7944]
-
mă pregătesc să îl reiau mi-e dor de cum te bucurai tu la ski, cum resimțeai fericirea alunecând pe zăpada sticloasă, amator dar hotărât să revii iarnă de iarnă am un tablou de la mama într-una din camere cu un peisaj de la Balcic și de câte ori ridic ochii spre el te văd la plajă inspirând aerul fierbinte și briza mării Citind jurnalul tău mă speriasem de imaginea ta despre femei superficiale, crude, ingrate, împărțindu-și timpul cu greu între soți și amanți
Mihai (lui Mihai Sebastian) by Fevronia Novac () [Corola-journal/Imaginative/7012_a_8337]
-
mi s-a uscat sub șauă armăsarul mi-au mai rămas cenușa lui și varul o șchioape false terezii îmi mistuiți arhivele târzii îmi cântăriți și calul alb și coama îmi cântăriți și sufletul și rana (17 mai 2008) Ritual (peisaj pustiu) insecte verzi borțoase de instincte crâmpei de ceață spânzurat de dinte vărzări clădind cărnoase piramide pe postamente acre și lichide așa ești zi antumă somnoroasă în mușchiul nord întunecat din rasă pe topoganul zdrențuit și mic - zi lăbărțată-n
Simple ritualuri by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/7197_a_8522]
-
prietenul meu ulterior ameriză la fix fără probleme Primul din generația noastră fără a stârni aclamații Deși erau la modă aclamațiile: mai curând dușmănii și grimase; însuși cu grimasa mâniei pe față. Până la urmă s-au hotărât să-1 radă din peisaj Nu fără a-1 umili și mort refuzându-i trupul Să-i fie expus după datină și în turcitul oraș Muzeul nemaifiind în acest caz "capelă mortuară"... Hăituit să fie remis din nou - acum nemuritor și rece - în orașul cu
Poezie by Ion Murgeanu () [Corola-journal/Imaginative/7036_a_8361]
-
măslinul desfrunzit) 1. E târziu, spuse călărețul, căci calul se adâncise în umbra fumurie; încă o zi voi putea să mai privesc vântul cum trece prin corturi și-armurile cum se lovesc de singurătate; încă o zi și pleoapele taie peisajul; ajunge să-ți simți cenușa pe limbă pentru a putea să știi cum se pronunță fulgerul; în dreptul pieptul o pasăre se zvârcolește de preamultul sânge băut. Am ajuns să dărui totul în schimbul unui cuvânt. Flacăra răzbate în țipătul meu. O
Poezie by Dumitru Velea () [Corola-journal/Imaginative/7102_a_8427]
-
-n crîngul cărunt al minții cîmp înlăuntrul femurului văz ager înspre coloana de trunchiuri osoase de vite peste umărul drept umăr mort în senzorii rîului. Semn de carte Vapor fără porturi tren fără gări nor fără ceruri eu fără mine. Peisaj Un uragan se subțiază pînă poate trece aidoma unui fir prin urechea acului un copac descrește descrește pînă devine o singură frunză o piatră la picioarele tale o piatră nudă cum moartea. Geneză Întîi a fost creat Pămîntul apoi Cerul
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/7242_a_8567]
-
Martin, de asemenea nu îmi aduc aminte cine mi-a spus prima dată de cenaclu sau cine m-a chemat acolo. În schimb, îmi aduc aminte o scară lungă, pe care trebuia să urci până la capăt și la fiecare palier peisajul se schimba ca într-un film neorealist italian, pentru că treceam printre scaune dezafectate scoase pe hol, niște coruri studențești care făceau repetiții pentru Cântarea României, era foarte frig iarna și o caldură umbroasă cum este în clădirile vechi vara, fetele
Tăcerile mele și tăcerile lui Mircea Martin by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Imaginative/8008_a_9333]
-
și de nostalgii, însă, substanțial schimbat la față, foarte adesea, folclorul se încăpățânează să nu moară. Cartea lui Constantin Eretescu, Vrăjitoarea familiei și alte legende ale orașelor lumii de azi, apărută la sfârșitul anului trecut (București, Compania, 2003) este în peisajul bibliografic românesc, una dintre probele cele mai elocvente ale vivacității încă în act a folclorului, fiind, în primul rând, o sursă extrem de ofertantă de exemple concrete în acest sens. Dealtfel, deși interesat mai cu seamă de descrierea cât mai flexibilă
Povestiri de astă-dată by Otilia He () [Corola-journal/Journalistic/13133_a_14458]
-
Hyperion), Teolinda Gersăo este una dintre prozatoarele portugheze contemporane a cărei operă a acumulat în decursul timpului numeroase premii și a fost tradusă în mai multe limbi. Din bibliografia ei mai citim: Tăcerea (roman cu care a debutat în 1981), Peisaj cu femeie și mare în fundal (1982), Umbrele scânteietoare (1984), Calul de soare (1989), Arborele cuvintelor (1997), Claviatura (1991), Îngerii (2000). Prin publicarea povestirii de mai jos, care aparține volumului de proză scurtă Istorisiri de văzut și parcurs (2003), dorim
O povestire de Teolinda Gersão - Bătrâna by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13147_a_14472]
-
adaugă un amănunt care îmi era necunoscut: s-a adoptat în Elveția o lege permițând să dispui după voie de cenușa cuiva care ți-a fost apropiat, să aduci urna acasă, s-o răspândești în grădină sau în alt loc (peisaj) preferat al decedatului. Este, desigur, mai puțin complicat decât să urmezi altă tradiție elvețiană, aceea de a urca coșciugul pe un vârf de munte unde să-l așezi vertical, pentru ca defunctul să poată contempla încă o dată valea în care a
Un spectacol ciudat by Matei Chihaia () [Corola-journal/Journalistic/13172_a_14497]
-
clar că uscatul apare suspectat ca o obligație absconsă, iar marea e îmbrățișată ca un liman al izbăvirii... Dar pînă la urmă nici unul din elementele fundamentale ale lumii (apă, aer, foc, pămînt) nu-l satisface pe bardul care oscilează între peisajul fizic și suferința eului său imponderabil. Pămîntul se mărunțește, se preface în praful care „tot crește-n cenușa vieții purtată cîndva de puternica undă”, aerul e asemuit cu un „înec”, focul arde ființa „pe dinăuntru”, ajungînd o „văpaie rece” și
Poezia lui Ilie Constantin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13161_a_14486]
-
strălucească ori să pară altceva decât le scria pe frunte. Erau, pur și simplu, entități ce respirau de când lumea și pământul un inconfundabil aer de mediocritate. Înșurubați în realitate ca un inel de oțel într-o stâncă de granit, dominau peisajul cu un firesc uluitor. Non-ideologici și lejeri în raport cu orice fel de doctrină, îmi păreau a fi cei mai buni reprezentanți ai unei lumi colosal de eficiente: lumea interesului personal, mai mărunt sau mai mare, în funcție de poziția și ambițiile personajului. E
Glonțul de cârpă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13181_a_14506]