449 matches
-
calandra) 4) reptilele, reprezentate de șopârlele de stepă din familia Lacerta și de șerpii aparținînd genului Caluber. În ultimii ani a început acțiunea de colonizare a fazanului în pădurile din apropierea municipiului, multe exemplare din specia Fasianus colchycus fiind căutate pentru penajul lor cu un colorit aparte. Studiile de specialitate amintesc existența în zonă a numeroase specii de animale și păsări legate, prin modul lor de viață, de existența apelor, pe ale căror maluri trăiesc vidra (Lutra lutra), nurca (Lutreola lutreola), foarte
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
calandra) 4) reptilele, reprezentate de șopârlele de stepă din familia Lacerta și de șerpii aparținînd genului Caluber. În ultimii ani a început acțiunea de colonizare a fazanului în pădurile din apropierea municipiului, multe exemplare din specia Fasianus colchycus fiind căutate pentru penajul lor cu un colorit aparte. Situat în bazinul dunărean, la contactul a două subunități geografice ale Câmpiei Române: Câmpia Bărăganului și Lunca Dunării, teritoriul municipiului Călărași prezintă un potențial hidrologic variat, constituit din ape subterane cu un caracter puternic, ascensional
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
a corpului cuprinsă între 55-67 cm, cu o deschidere a aripilor de 91-110 cm și are o greutate de aproximativ 1,4 kg. Masculii și femelele arată similiar, doar că masculii au tendința sș fie mai lați și mai grei. Penajul de iarnă este mai deschis decât al cufundarului polar, cu mai puțin gri pe partea posterioară a gâtului, iar ochiul de obicei este înconjurat de un alb curat; spatele este stropit cu puncte mici albe iar flancurile corpului sunt de
Cufundar mic () [Corola-website/Science/315558_a_316887]
-
din cele mai rapide păsări de apă și cea mai mare din cele 4 specii de ferestrași; are corp aerohidrodinamic adaptat la înotul pe sub apă și la un zbor iute, viteza sa în aer poate atinge 100 km/oră. Coloritul penajului este în general alb la mascul, cu capul, spatele, vârful aripilor și coada negre. Femelele sunt cenușii cu capul cafeniu-roșcat. Ciocul este roșu închis, lung, îngust și zimțuit pentru prinderea și reținerea peștilor alunecoși. Picioarele sunt roșu-portocalii. Se hrănește cu
Ferestrașul mare () [Corola-website/Science/329283_a_330612]
-
din familia muscicapidelor ("Muscicapidae") de dimensiuni mici (12 cm, cât o vrabie), răspândită în Europa, Africa și Asia. Trăiește în păduri luminoase și rare, parcuri, grădini. Iernează în Africa, la sud de Sahara. Are irisul cafeniu, ciocul și picioarele negre; penajul este cenușiu cu galben-ruginiu și striații longitudinale pe piept. Sexele se aseamănă între ele. Cuibul în formă de cupă și-l fac între crengi. Din luna mai depune 4-5 ouă albastre-verzui sau smântânii pătate cu maroniu, care sunt clocite numai
Muscar sur () [Corola-website/Science/330001_a_331330]
-
hrana și metodele de vânătoare; când temperatura este scăzută, păsările adună insectele de pe ramuri și frunzele de copaci și, uneori, coboară jos la pământ. Păsările năpârlesc de două ori pe an. Păsările tinere din partea de sud a Europei își schimbă penajul juvenil înainte de migrație (din 24 august până în prima decadă a lunii septembrie), însă, pot năpârli în timpul migrației. La păsările din nordul Europei năpârlirea are loc în timpul migrației sau în cartierele de iernare, deoarece puii din cuib pot zbura cu o
Muscar sur () [Corola-website/Science/330001_a_331330]
-
specii descrise de Linnaeus în lucrarea sa "Systema Naturae" (1735), sub denumirea știintifică folosită și astăzi: Motacilla alba.[2] Codobatura este o pasăre suplă, de 16.5-19 cm lungime (subspeciile est-asiatice ating 21 cm) și 18 - 24 grame greutate. Culoarea penajului este alb-gri pe flancuri și spate, albă pe piept, abdomen și partea laterală a capului, neagră pe bărbie, gât și creștet. Există câteva alte subspecii, dintre care unele mai au apărut din cauza izolării geografice parțiale, cum ar fi subspecia britanică
Codobatură albă () [Corola-website/Science/312754_a_314083]
-
Deoarece este o pasăre cântătoare, a fost ținută frecvent în colivii. le este răspândit din Europa Occidentală până în regiunile centrale din Siberia, Africa de Nord, Asia Centrală, Asia de Sud-Vest. În Australia, Noua Zeelandă și unele insule din Oceania a fost dusă de om. Penajul viu colorat în regiunea ciocului este roșu, iar ceafa, coada și aripile sunt colorate negru cu galben, pe când restul corpului este cafeniu. Această caracteristică ajută păsărea la marcarea teritoriului, și la asigurarea succesului în reproducție. În acest scop ea își
Sticlete () [Corola-website/Science/314355_a_315684]
-
negru cu galben, pe când restul corpului este cafeniu. Această caracteristică ajută păsărea la marcarea teritoriului, și la asigurarea succesului în reproducție. În acest scop ea își alege o ramură uscată dezgolită unde poate fi ușor remarcată prin cântec și coloritul penajului. În general, ca la toate speciile mici de păsări, puii ajung la câteva luni la maturitate sexuală. Sticletele clocește în general în regiunile joase, dar și pe văile montane. Cuibul este mic, cu un număr de 4- 5 ouă albăstrui
Sticlete () [Corola-website/Science/314355_a_315684]
-
gambiere și cizme. Întregul echipament cântărea probabil peste patruzeci de kilograme și era lipsit de cea mai mică deschizătură pe unde să intre aerul. Scăldat în sudoare, Yoshimoto călărea prin caniculă, pe sub soarele care-i încingea până și pielăria și penajul lăcuit al armurii. În sfârșit, ajunse la Dengakuhazama. Cum se numește acest loc? întrebă Yoshimoto, de cum se așeză după perdeaua cartierului său general. În jur stăteau oamenii însărcinați cu protecția lui: ajutoare, generali, vasali superiori, medici și alții. Unul dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2249_a_3574]
-
desigur intenția autoarei), ele banalizează în plus. Versurile sună artificial, nefiresc, iar pe post de tensiune descoperim un fel de dramatism adolescentin, în sensul rău (dacă există și unul bun) al cuvîntului ("învăț coborîrea în picaj, ca o pasăre cu penajul zdrențuit/ de întrebări albe"... - Timp ascuns sub aripi de înger; "te odihneai lîngă berregata sîngerîndă a toamnei/ pasăre țintind o spînzurătoare/ vinovat cu față de înger" - Pasăre țintind o spînzurătoare). Singurele poeme reușite sînt cele în care Florica Madritsch Marin își
Exil cu variante by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15826_a_17151]
-
în mod clar geloase pe diamantele ei, inclusiv regina Victoria. Meriel Buchanan, fiica ultimului ambasador britanic în Rusia Imperială descrie următoarea scenă: "Regina a comparat tiara Ducesi cu cele ale propriilor fiice, ridicând din umeri ca o pasăre a cărei penaj a fost ciufulit, cu colțurile gurii trase în jos și cu o expresie pe care cei care au cunoscut-o au învățat să se teamă". Ducele și Ducesa de Edinburgh au început repede să-și întemeieze o familie. La doar
Maria Alexandrovna a Rusiei () [Corola-website/Science/315304_a_316633]
-
Phasianidae. Găina este o pasăre domestică, iar sub formă sălbatică mai trăiește în prezent în Asia de Sud Est, India , Indonezia și Europa. Este crescută pentru carne și ouă. Masculul găinii se numește cocoș. El este mai mare decât femela, are un penaj multicolor, o creastă și bărbie roșie, și pinteni puternici la picioare. În anul 2013, la nivel mondial existau aproximativ 52 de miliarde de găini, fiind cea mai des întâlnită pasăre din lume. Conform lui Dionisie Linția, renumitul ornitolog bănățean, ar
Găină () [Corola-website/Science/312809_a_314138]
-
și aici la "oglinda întoarsă", care lasă în urmă un mister al personajelor și al epocii. Cheia înțelegerii noii "oglinzi întoarse" o găsim, de astă dată, în parabola păsării demente: "Ornitologii români au descoperit în Delta Dunării o pasăre cu penaj roșu și cu comportament bizar: vulpea îi mânca în fiecare an ouăle și îi punea în lipsa ei pietre în cuib, pe care ea, apoi, le clocea toată vara fără să simtă că sunt pietre. Ca să salveze specia, ornitologii au gonit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a ieșit din cameră. A trecut și ora prânzului, și a apărut de-abia spre sfârșitul după amiezii. Avea piciorul învelit într-un bandaj gros. S-a apropiat de noi urmând potecile bătătorite ale casei, pe covorul cu culori de penaj de papagal, atât de ponosit că i se vedea urzeala, apoi înconjurând soba și intrând în holișorul care dădea în bucătărie, unde poteca își schimba culoarea în cafeniu din cauza linoleului, care fusese în mare parte tocit de picioarele ei cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
lucrurile. Spiritul pe care-l întrezăream la el era cel al lui Șanticler, și când spun asta mă refer la vioiciunea și agerimea masculină, la mușchii tari și încordați, la sângele din creasta smucită, ostentativă, țanțoșă și strălucitoare, de deasupra penajului lunecos și splendid. Ah, însă mai sunt și altele de spus, după ce am făcut această comparație. Nu e un lucru rău, însă asta este. Omenirea nu are acel gen de simplitate - nu are linia aceea unică trasată pe pământ cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
a fi în floarea vârstei, însă bătrânul avea aproximativ dreptate, deși probabil că îi dăduse cu vreo opt luni mai puțin. Vulturii americani sunt în general negri la pene până ajung la maturitate; înainte să capete o parte albă a penajului, năpârlesc de multe ori. Iar al nostru nu și-o căpătase încă, acel bănuț alb de pe cap, ca un ochi atins de albeață; era încă un Prinț Negru, nu un Rege. Totuși era extrem de chipeș, cu capul lui proiectat înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
ca data trecută“, se comenta cu satisfacție. Era o după-amiază târzie, însorită dar răcorită de un vânt ușor, care distribuia stropi opăriți peste Grădina Dianei și pe asfaltul ce despărțea pârâul de bazin. În vârful înaltei, magicei țâșniri, flutura un penaj de aburi. Îngrijitorii de la Institut ridicaseră baricade de jur împrejurul izvorului, temându-se ca nu cumva vântul să-și schimbe direcția. Apa se avânta în înalturi cu un puternic fâșâit, ca de mătase sfâșiată, care sporea farmecul straniu, înspăimântător, al fenomenului. Dincolo de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
încornorat, după ce pasărea îi dezvăluise infidelitatea acesteia, dar, surprinzător, în final regretă gestul pripit, aproape că nu mai crede vinovăția celei atât de dragi, și condamnă cioara pentru lipsa ei de discreție și de diplomație, blestemând-o să aibă un penaj întunecat și un glas nesuferit. Nota ironică a autorului la adresa bărbaților creduli nu constituie decât o nouă apreciere a sexului frumos, capabil a-i domina, în ciuda orgoliului masculin exacerbat de afișat: „Nu spune nimănui pe lumea asta/ Că alt bărbat
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
mâna alunecase deodată afară din ea, slobodă întru prăpăd. Zăbovise în aer o clipa foarte lungă, ca o pasăre de pradă gata să se repeadă în picaj, după care se lăsase însă pacific asupra victimei hirsute și, trăgându-și agale penajul prin părul ei zbârlit de groază, poposise o palmă mai jos, deasupra locului unde brățara fusese reținută. Se îmblânzise doar ca s-o capete înapoi. Marieta sesizase imediat inversarea salutară a situației și, profitând de ea, se azvârlise asupra lui
[Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
jandarmi, de exemplu, purtau o tunică albastru-deschis (bleu gendarme), pantaloni negri (cu vipușcă roșie la ofițeri), molietiere și bocanci (sau cizme pentru ofițeri). De altfel, militarii din Garda Palatului aveau un aspect și o ținută foarte asemănătoare (uniformă, coif cu penaj lung "coadă de cal" și cizme înalte) cu aceea a soldaților de santinelă din Garda Regală de la palatul Buckingham, de la St. James și Whitehall (Life Guards sau Blues & Royals)****************. Soldații de gardă de la fostul palat regal din Atena încă mai
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
indici biometrici, care dau informații precise asupra formatului corporal. Prelucrarea statistică a datelor obținute face ca valorile principalilor indici biometrici să constituie repere de bază în lucrările de ameliorare. Aceasta cu deosebire în cazul peștilor, unde culoarea părului sau a penajului, lungimea acestora sau alte caracteristici speciale (coarne, pinteni, etc.), elemente ce ușurează lucrările de ameliorare la păsări și mamifere, lipsesc, și deci, nu pot fi luate în calcul. 110 Pentru activitatea de selecție se practică măsurarea a 15-20 de mărimi
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
totalul pierderilor calorice. Curenții de aer și mai ales, vântul intensifică termoliză prin convecție. Pierderea de căldură crescând în cazul mișcării aerului proporțional cu viteza, vântul se comportă ca o veritabilă forță de convecție. Plasarea unei pături izolatoare (îmbrăcăminte, blană, penaj) între piele și aerul înconjurător, din contră, va reduce pierderea de căldură prin convecție. În general, convecția va fi cu atât mai intensă, cu cât diferența de temperatură între corpul uman și pătura de aer înconjurătoare va fi mai mare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
voi aproviziona bine. Pentru copilul lui Dumnezeu voi procura mierea cea mai dulce și în fiecare dimineață voi pune pe masă o găină”. “Tu ești prea vicleană”, îi spuse îngerul. Imediat veni păunul. Zgomotos se împăuna și-și etală strălucirea penajului său. “Vreau să împodobesc staulul de oi mai frumos decât a împodobit Solomon templul său”, spuse acesta. “Tu ești prea cochet”, îi spuse îngerul. Rând pe rând, multe animale și-au lăudat talentele și calitățile lor. Dar degeaba. În cele
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
biblii barbare” de a-și lăsa „sufletul în prada oceanului de voluptate”. În Cântări pentru pasărea albastră (1922; Premiul Societății Scriitorilor Români), unde muzicalitatea are alt registru, „nevrozele”, spiritualizate, dau „sufletului aripi de pasăre albastră”, ființa se simte absorbită în penajul acestei păsări, muză, alter ego oniric și poetic, evadând, ca într-o „camee”, în zona unei veșnicii spațiale care este opera de artă. Singură în noaptea infinită, instalată în eul propriu, poeta se simte stăpână pe ea, „închisă ca-ntr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288145_a_289474]