1,388 matches
-
inocent, aceasta fiind o idee eronată care provine din dorința de emancipare a omului. Alți autori afirmă că, alături de motivele crizei expuse mai sus, există și alte două aspecte cauzale, una din partea penitenților, alta din partea confesorilor, astfel: 1) din partea unor penitenți se constată anumite deficiențe: de a crede într-un caracter pur judiciar sau pur magic al iertării sacramentale, sau de a exagera integritatea mărturisirii până la a-și face scrupule, fapt ce i-ar conduce la descurajare în a se apropia
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
i-ar conduce la descurajare în a se apropia de acest sacrament; 2) din partea unor confesori se observă: o oarecare disponibilitate scăzută, sau o nesiguranță cu privire la anumite teme din teologia morală, sau chiar o superficialitate în a trata păcatele, dispoziția penitentului și momentele de educare a penitenților prin cateheze adecvate cu privire la penitență. Papa Ioan Paul al II-lea afirma că aceasta este o cauză reală a crizei sacramentului reconcilierii, preoții fiind ocupați cu alte activități și mai puțin disponibili în a
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
a se apropia de acest sacrament; 2) din partea unor confesori se observă: o oarecare disponibilitate scăzută, sau o nesiguranță cu privire la anumite teme din teologia morală, sau chiar o superficialitate în a trata păcatele, dispoziția penitentului și momentele de educare a penitenților prin cateheze adecvate cu privire la penitență. Papa Ioan Paul al II-lea afirma că aceasta este o cauză reală a crizei sacramentului reconcilierii, preoții fiind ocupați cu alte activități și mai puțin disponibili în a celebra reconcilierea. Unii însă afirmă că
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
contemporană. 3.4 În căutarea unor noi soluții Biserica dorește găsirea și promovarea unor soluții viabile, care să motiveze creștinul să trăiască o viață sacramentală autentică. Evitarea formalismului este necesară, pentru că, prezent uneori în mărturisirea păcatelor, duce până acolo încât penitenții mărturisesc și păcate pe care ei nu le-au comis, dar pentru care ei pot avea un simț al vinei. Concepția că sacramentul funcționează „ex opere operatum” nu legitimează tratarea acestuia în mod mecanic, fără implicare afectivă, sinceră și profundă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ne surprinde”, care rupe liniștea și caracterul ordinar al timpului, care ne atinge în profunzime și lasă un semn în existența noastră. Odată acceptată ca atare, celebrarea reconcilierii este trăită cu o atitudine rodnică. Valorizarea raportului dialogic dintre confesor și penitent este un aspect necesar. Acest raport este un act care, „din punct de vedere antropologic, are cu adevărat valoarea unei manifestări a iertării, a primirii”. Aceasta se fondează pe faptul că creștinismul nu este doar un sistem etic, ci este
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în milostivirea lui Dumnezeu. Biserica se contrapune unei asemenea decadențe umane și își orientează energia spre a-l ajuta pe om să se mențină aproape de Dumnezeu. Un instrument util rămâne, așadar, sacramentul reconcilierii. Acesta, însă, e condiționat atât de implicarea penitentului, cât și a confesorului. Atenția asupra procesului dialogic în ambientul reconcilierii sacramentale, ce are loc între cei doi și, implicit, între Dumnezeu și om, e necesară. Procesul dialogic, în toată desfășurarea sa, devine un element esențial ce merită să fie
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Procesul dialogic, în toată desfășurarea sa, devine un element esențial ce merită să fie aprofundat în diversele sale aspecte. CAPITOLUL III ASPECTE ALE PROCESULUI DIALOGIC ÎN SACRAMENTUL RECONCILIERII Atunci când sacramentul reconcilierii este celebrat, sunt implicați și interacționează patru „subiecți”: confesorul, penitentul, Dumnezeu și comunitatea. Între acești subiecți se desfășoară un real proces dialogic, deși nu mereu se percepe existența „interacțiunii” acestora. Uneori, dialogul este perceput ca derulându-se doar între om și Dumnezeu, alteori, doar între penitent și confesor, între comunitate
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
interacționează patru „subiecți”: confesorul, penitentul, Dumnezeu și comunitatea. Între acești subiecți se desfășoară un real proces dialogic, deși nu mereu se percepe existența „interacțiunii” acestora. Uneori, dialogul este perceput ca derulându-se doar între om și Dumnezeu, alteori, doar între penitent și confesor, între comunitate și penitent, sau, cu ocazii speciale, între comunitate, confesor și Dumnezeu. Cert este însă că, în orice ipostază a acestui raport, se desfășoară un real proces dialogic. Relația primară este aceea între penitent și Dumnezeu. Aceasta
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și comunitatea. Între acești subiecți se desfășoară un real proces dialogic, deși nu mereu se percepe existența „interacțiunii” acestora. Uneori, dialogul este perceput ca derulându-se doar între om și Dumnezeu, alteori, doar între penitent și confesor, între comunitate și penitent, sau, cu ocazii speciale, între comunitate, confesor și Dumnezeu. Cert este însă că, în orice ipostază a acestui raport, se desfășoară un real proces dialogic. Relația primară este aceea între penitent și Dumnezeu. Aceasta stă la baza vieții creștine și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
alteori, doar între penitent și confesor, între comunitate și penitent, sau, cu ocazii speciale, între comunitate, confesor și Dumnezeu. Cert este însă că, în orice ipostază a acestui raport, se desfășoară un real proces dialogic. Relația primară este aceea între penitent și Dumnezeu. Aceasta stă la baza vieții creștine și a sfințirii omului. Relația dintre penitent și confesor se dezvoltă ulterior, doar ca urmare a raportului pe care penitentul l-a avut și încă vrea să îl aibă cu Dumnezeu. În jurul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
comunitate, confesor și Dumnezeu. Cert este însă că, în orice ipostază a acestui raport, se desfășoară un real proces dialogic. Relația primară este aceea între penitent și Dumnezeu. Aceasta stă la baza vieții creștine și a sfințirii omului. Relația dintre penitent și confesor se dezvoltă ulterior, doar ca urmare a raportului pe care penitentul l-a avut și încă vrea să îl aibă cu Dumnezeu. În jurul acestor binoame, penitent-confesor și penitent-Dumnezeu, se află comunitatea, cu care penitentul, confesorul și Dumnezeu se
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
raport, se desfășoară un real proces dialogic. Relația primară este aceea între penitent și Dumnezeu. Aceasta stă la baza vieții creștine și a sfințirii omului. Relația dintre penitent și confesor se dezvoltă ulterior, doar ca urmare a raportului pe care penitentul l-a avut și încă vrea să îl aibă cu Dumnezeu. În jurul acestor binoame, penitent-confesor și penitent-Dumnezeu, se află comunitatea, cu care penitentul, confesorul și Dumnezeu se află într-un raport semnificativ. Sacramentul reconcilierii vrea să fie, în aceste condiții
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
sfințirii omului. Relația dintre penitent și confesor se dezvoltă ulterior, doar ca urmare a raportului pe care penitentul l-a avut și încă vrea să îl aibă cu Dumnezeu. În jurul acestor binoame, penitent-confesor și penitent-Dumnezeu, se află comunitatea, cu care penitentul, confesorul și Dumnezeu se află într-un raport semnificativ. Sacramentul reconcilierii vrea să fie, în aceste condiții, expresia unei „metanoia” postbaptismale, care să se celebreze prin căință, mărturisire și îndestulare, organizate într-un ritual bine stabilit. El este un „eveniment
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
acestui act, declarând de fapt că ar fi putut acționa diferit, dar nu a făcut-o, ci a săvârșit păcatul. Mărturisirea însă nu este o simplă enumerare a păcatelor în mod solipsist și disperat, ci un dialog religios, în care penitentul se pune înaintea lui Dumnezeu și încearcă să se vadă așa cum îl vede Dumnezeu pe el, având încredere că poate renaște. El se supune unei judecăți divine, care acționează prin persoana preotului confesor, prin care nu este refuzat, ci este
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
El se supune unei judecăți divine, care acționează prin persoana preotului confesor, prin care nu este refuzat, ci este admis într-o relație de prietenie cu Dumnezeu. Dialogul realizat este și o modalitate de exprimare a dorinței de fidelitate din partea penitentului, care primește harul sacramental și se angajează responsabil în a se menține în raport apropiat cu Dumnezeu. Păcatul nu este singurul motiv necesar pentru ca omul să se întâlnească cu Dumnezeu. Dumnezeu este primul care s-a deschis la dialog, iar
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
chestiune punctuală, care are loc practic într-un anumit spațiu și într-un anumit loc, ea lasă totuși să se vadă că se bazează pe un „înainte” de mărturisire și un „după” mărturisire. Există, așadar, un proces dialogic „trinivelar” al penitentului cu Dumnezeu: un dialog înainte de mărturisire, un dialog concret al mărturisirii și un dialog post-mărturisire, cu același Dumnezeu. În tot acest parcurs, sacramentalitatea rămâne o caracteristică constantă, ea nefiind redusă doar la mărturisire și dezlegare. Întreaga „mișcare penitențială” la care
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Dumnezeu: un dialog înainte de mărturisire, un dialog concret al mărturisirii și un dialog post-mărturisire, cu același Dumnezeu. În tot acest parcurs, sacramentalitatea rămâne o caracteristică constantă, ea nefiind redusă doar la mărturisire și dezlegare. Întreaga „mișcare penitențială” la care participă penitentul este o modalitate de căutare a convertirii, care se realizează prin parcurgerea unui proces dialogic în raport cu Dumnezeu. 1.1 Dialog pre-mărturisire Înainte ca omul să devină penitent și să pătrundă în spațiul sacru al confesionalului, pentru a se mărturisi, el
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
nefiind redusă doar la mărturisire și dezlegare. Întreaga „mișcare penitențială” la care participă penitentul este o modalitate de căutare a convertirii, care se realizează prin parcurgerea unui proces dialogic în raport cu Dumnezeu. 1.1 Dialog pre-mărturisire Înainte ca omul să devină penitent și să pătrundă în spațiul sacru al confesionalului, pentru a se mărturisi, el începe deja un dialog cu Dumnezeu, dialog care nu este în mod necesar verbal și exterior, ci mai degrabă interior, realizat la nivelul conștiinței sale. Omul descoperă
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
dori un altfel de viitor. Există trei elemente care conduc la formarea unei astfel de atitudini: a) durere datorită păcatului comis; b) recunoașterea păcatului ca un act detestabil; c) propunerea de a nu mai înfăptui păcatul. Ceea ce îl ajută pe penitent în pregătirea pentru spovadă nu este nicidecum autocontemplarea, ci contemplarea lui Dumnezeu, a Paternității sale, a jertfei lui Cristos, a acțiunii Duhului Sfânt. Aceste lucruri îl fac să se simtă rușinat pentru păcatele comise și să caute posibilitatea împăcării. Căința
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de Cristos, îl introduce pe om „într-o dimensiune nouă: în viața de relație cu Dumnezeu”. Doar în raport cu Dumnezeu, omul își poate vedea păcatul său. În acest scop, Ritualul Penitenței propune o scurtă celebrare a cuvântului lui Dumnezeu, înainte ca penitentul să încerce să își mărturisească păcatele, deoarece „cuvântul lui Dumnezeu iluminează credinciosul să cunoască propriile păcate și îl cheamă la convertire, îi inspiră credință în milostivirea lui Dumnezeu” și îl face să cultive un „colocviu între Dumnezeu și om - prin
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
a persoanei nu este doar rodul unei decizii spontane, instantanee, ci și al unei pregătiri realizată de-a lungul, care include dorința de schimbare. Acest dialog între om și Dumnezeu se prelungește în mărturisirea sacramentală, când omul „se transformă” în penitent, iar Dumnezeu își va schimba modalitatea de comunicare, implicându-se în dialog concret, verbal, exterior, cu penitentul prin intermediul confesorului. Dorința de comuniune intimă cu un „Tu”, care este Dumnezeu, se împlinește într-un mod original atunci când penitentul îngenunchează înaintea confesorului
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
a lungul, care include dorința de schimbare. Acest dialog între om și Dumnezeu se prelungește în mărturisirea sacramentală, când omul „se transformă” în penitent, iar Dumnezeu își va schimba modalitatea de comunicare, implicându-se în dialog concret, verbal, exterior, cu penitentul prin intermediul confesorului. Dorința de comuniune intimă cu un „Tu”, care este Dumnezeu, se împlinește într-un mod original atunci când penitentul îngenunchează înaintea confesorului și, implicit, a lui Dumnezeu și primește dezlegarea, harul sacramental și o viață cu adevărat nouă. Practic
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
se transformă” în penitent, iar Dumnezeu își va schimba modalitatea de comunicare, implicându-se în dialog concret, verbal, exterior, cu penitentul prin intermediul confesorului. Dorința de comuniune intimă cu un „Tu”, care este Dumnezeu, se împlinește într-un mod original atunci când penitentul îngenunchează înaintea confesorului și, implicit, a lui Dumnezeu și primește dezlegarea, harul sacramental și o viață cu adevărat nouă. Practic, mărturisirea propriu-zisă a păcatelor este mai sumară decât această pregătire, pentru că ea este mai degrabă o manifestare sintetică a concluziei
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
condiție esențială a sacramentului reconcilierii, alături de căință și propunere. Ea este o formă concretă de dialog. Este modalitatea de a continua în plan extern, atât verbal cât și nonverbal, același dialog, care deja fusese inițiat înainte, în plan intern. Acum, penitentul își recunoaște deschis păcatele și îndepărtarea sa de Dumnezeu și primește iertarea divină, prin care i se confirmă dorința de a începe o viață nouă. Fără această etapă, a verbalizării păcatului și a recunoașterii vinovăției, nu se poate realiza forma
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
a recunoașterii vinovăției, nu se poate realiza forma acestui sacrament. În sacramentul reconcilierii nu se mărturisește doar „un simplu om”, ci cineva care are o altă calitate, mai înaltă: „un botezat”. Aceasta înseamnă că acel „om”, care poartă numele de „penitent”, a fost o dată deja purificat de păcatele sale prin botez, devenind un membru al Bisericii. Doar că apoi a păcătuit. Rămânând însă membru al Bisericii, va primi iertarea păcatelor tot în cadrul Bisericii. Prin aceasta, nu se neagă raportul personal și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]