531 matches
-
Politica Socială Românească între sărăcie și globalizare, Iași: Editura Polirom. Preda Marian, (coord.) (2003). Bringing ICPD and MDGs at county and community levels in Romania through regional and local statistics and case studies, Raport UNFPA. Preda Marian, (coord.) (2004). Romanian Pension System during the Transition: Major Problems and Solutions. Studiul de impact nr.9, Institutul European din România. Preda, M., Pop, L. M., Bocioc, F. (2006). Gender Aspects of Social Security Reform in Romania, in The Gender Dimention of Social Security
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Eastern Europe: case studies of Romania and Slovenia, 2006, Edited by Elaine Fultz, International Labour Organization, Budapesta, (11-73). Sandu, Dumitru, (coord.). Locuirea Temporară în Străinătate. Migrația economică a Românilor: 1990-2006, București: Fundația pentru o Societate Deschisă. Salomäki, Aino. (2006). Public pension expenditure in the EPC and the European Commission projections: an analysis of the projection results, 268, at http://ec.europa.eu/economy finance/index en.htm Tufan, Constantin. (1997). Forme de asigurări sociale în România, București: Editura Șansa. Zamfir, Cătălin (coord). (1999
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
1946, București), prozator. Este al doilea dintre cei patru copii ai lui Nicolae Brătescu, mic proprietar. Mama scriitorului, Alexandrina, era fiica lui Ioan Voinescu II. Între 1874 și 1878, a urmat școala primară în Târgoviște. Este înscris, la București, în pensionul Cocărescu, absolvit în 1882. Din septembrie 1882, urmează Liceul „Sf. Sava”. Prin 1885, ar fi fost animatorul revistei liceului, „Gogonețul”, pe care o ilustra și în care și-ar fi tipărit câteva alcătuiri poetice. Bacalaureat în 1887, se înscrie la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285867_a_287196]
-
IX.1896, București), autor dramatic. Este fiul Zamfirei (n. Prăjescu) și al lui Vasile Milo și nepot al poetului Matei Milu. Învață de mic limbile greacă, franceză și, cu mai puțină aplicație, limba germană. Își continuă studiile la Iași, în pensionul lui Victor Cuénim (1833-1834). Din această epocă datează primele lui apariții pe scenă, precum și cele dintâi texte dramatice, ocazionale, compuse după modelul celor ale lui Gh. Asachi, care îi este profesor la Academia Mihăileană (1835- 1836). Între timp tânărul fusese
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288146_a_289475]
-
, Vasile (20.VIII.1834, Iași - 20.III.1906, Iași), poet și traducător. Este fiul Zoei (n. Cerchez) și al comisului Vasile Pogor. Învață la pensionul Malgouverné din Iași, iar din 1849 face studii juridice la Paris, unde obține și doctoratul. Întors în țară, participă la conspirația îndreptată împotriva lui Al. I. Cuza, după detronarea acestuia fiind numit prefect al județului Iași. În 1866 a redactat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288873_a_290202]
-
și stigmatul „originii sociale nesănătoase” lasă urme evidente în biografia autorului. Perioada de școlaritate este agitată, suprapunându-se cu preliminariile, apoi cu izbucnirea războiului și cu instalarea puterii comuniste. Primele două clase, începute în 1941, la București, sunt continuate la pensionul particular „Jules Javet” din Craiova și, din nou la București, la „Sfântul Iosif”. Liceul (1945-1952) îl face în capitală, mai întâi la „Gh. Lazăr”, ulterior la „Titu Maiorescu”, unde va contracta o prietenie durabilă cu Ion Vianu, fiul cunoscutului estetician
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
28.XI.1874, Burdujeni-Suceava - 12.V.1933, București), prozator. Tatăl lui B., căpitanul de dorobanți Panaite Botez, se distinge în Războiul pentru Independență și avansează până la gradul de general de brigadă. Mama, Smaranda, fiică a căminarului Nastasachi Mihail, absolvise un pension francez. În 1878, familia se mută la Iași, unde în toamna lui 1883 B. îl are ca institutor, în clasa a doua, pe Ion Creangă. Între 1886 și 1889 este elev la gimnaziu, iar în august 1869 e înmatriculat la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285660_a_286989]
-
din Huși (1836-1854)" își intitulează Costin Clit studiul publicat în Elanul nr. 55, septembrie 2006, unde dezvoltă ordinul din 28 noiembrie 1836 a Epitropiei către ispravnicii ținutuali și agiile urbane din Moldova din care rezultă informații despre școlile particulare și pensioanele din cadrul ținutului, numele profesorilor și al elevilor. În ținutul Fălciu funcționau atunci, precizează cercetătorul, școlile administrate de către dascălii Anastasie cu 11 elevi, Nicolae sin Diacon cu 28 elevi, Diacon Pavel cu 39 elevi, Constantin cu 20 elevi, Costea cu 12
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
clădirii proprii pentru aceeași școală, atestă interesul pentru învățătură și a celor de jos, dar mai ales actul patriotic de stimulare a încercărilor de către numeroși bărbați de stat care au făcut cultură în localități. În 1860 la Vaslui funcționa și pensionul francez condus de Alexandru Leblanch, iar legea instrucției publice în 1860 face ca învățământul primar să devină obligatoriu pentru toți copiii, acțiune la care își dau concursul statul, proprietarii și arendașii, comunele, oamenii în general - preoții și învățătorii în primul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
scandaliza(n)tă și patetică, timidă și orgolioasă (plânge când Veta nu mai vrea să meargă la Union), ignorantă (comèdiile pe care le vede la grădina de vară sunt de neînȚeles și neînȚelese) și sentimentală. Ea are trei ani de pension, zestre puțină, o căsnicie ratată (e „văduvă”), veleități de femeie de lume. Citește Dramele Parisului, dorește să-și umple golul existențial cu senzaționalul intrigilor din foiletoane și lectura Îi modelează fatal perspectiva asupra amorului: raportează la dimensiunea livrescului viața ei
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
știi bine cine sunt?”), Vetei Îi lipsește vigilența: În prezența soțului Își centrează atenția asupra amantului. Dar Veta găsește În lectură divertisment, iar versurile pe care le fredonează devin expresia propriei stări sufletești. Și Zița cea cu trei ani de pension citește, citește Dramele Parisului. E greu Însă de imaginat că Mița Baston ori Didina Mazu mai au timp, cu atâtea amoruri oficiale și tăinuite, să citească altceva decât scrisori de amor. Nae frizerul frecventează, se pare, spectacolele de varieteu; el
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Xenopol și Nicolae D. Xenopol îi sunt frați. Tatăl său, probabil autodidact, dar cu o remarcabilă cultură și vorbind câteva limbi europene, nu a avut o situație materială sigură, fiind, după stabilirea la Iași, dragoman la Consulatul Prusiei, proprietar de pension, preceptorul copiilor marelui ban Iordache Ruset din Bacău și, în sfârșit, director aproape douăzeci de ani al penitenciarului din Iași. După ce urmează primele clase la pensionul greco-francez al lui Constantin Athanasiade și la școala de la „Trei Ierarhi” cu învățătorul I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290679_a_292008]
-
situație materială sigură, fiind, după stabilirea la Iași, dragoman la Consulatul Prusiei, proprietar de pension, preceptorul copiilor marelui ban Iordache Ruset din Bacău și, în sfârșit, director aproape douăzeci de ani al penitenciarului din Iași. După ce urmează primele clase la pensionul greco-francez al lui Constantin Athanasiade și la școala de la „Trei Ierarhi” cu învățătorul I. A. Darzeu, X. își continuă studiile la Academie (fosta Academie Mihăileană) și la Institutul Academic, unde îi are profesori pe Titu Maiorescu, Nicolae Culianu, Grigore Cobălcescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290679_a_292008]
-
la Galați, unde publică articole și schițe în ziarul „Galații”. De catedră se desparte târziu, în 1893. Până atunci, mutându-se la București, mai predă la Școala Normală a Societății pentru Învățătura Poporului Român, în locul lui Ioan Slavici (1884-1885), la pensionul Elenei Miller-Verghy, este o vreme (de la sfârșitul lui 1885) meditator la Liceul „V. Alecsandri” al lui Ștefan Vellescu, apoi profesor la Azilul „Elena Doamna” și la Liceul „Sf. Gheorghe”, condus de Anghel Demetriescu. În 1888, la propunerea lui Titu Maiorescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290607_a_291936]
-
étaient sensiblement plus âgés que leș jeunes mariées. Apparemment simples, leș arrangements conçus par la famille, obligeaient la jeune fille à apprendre un jeu dont leș règles lui étaient interdites jusqu'au moment du mariage. Le couvent et / ou la pension étaient lacunaires du point de vue de l'éducation. La chance se nommait, de temps en temps, veuvage, à condition que la jeune dame fût intelligente. Et și elle l'était, cela ne représentait pas son capital majoritaire. Le monde
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
bunici la cimitirul din Corbeni și am găsit-o pe fiica unchiului Scarlat, femeie de peste 40 de ani. Am fost surprins de vocabularul pe care-l folosea, de delicatețea gesturilor ei, de politețea ei. Parcă ar fi fost absolventă de pension, parcă ar fi trăit într-un mediu de intelectuali, și cu un bun simț ieșit din comun. După despărțire, am comentat cu unchiul Constantin acest caz, atât de deosebit de mediul înconjurător și de posibilitățile modeste de trai. Asupra acestei verișoare
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
Ioan Al. Samurcaș. Crește în ambianța culturală a familiilor Maiorescu și Kremnitz, care îl introduc și la Palat. Temeinicele cunoștințe de cultură germană acum încep să fie asimilate. Între 1882 și 1890 va parcurge la București cursurile gimnaziale, întâi la Pensionul Schewitz, apoi la Gimnaziul „Mihai Bravul”, ultimele trei clase urmându-le la Liceul „Matei Basarab”, unde își trece bacalaureatul în 1891. Va urma primii doi ani la Facultatea de Litere și Filosofie a Universității bucureștene, după care e numit de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290320_a_291649]
-
al academicianului și omului politic ardelean Iosif Hodoș. Enea Hodoș și Nerva Hodoș sunt frații săi. Face primii ani de școală în satul natal și își continuă studiile la Baia de Criș. Al. Papiu-Ilarian, unchiul său, îl aduce apoi la Pensionul „Schewitz” din București, unde urmează două clase de liceu. Din 1874 este înscris la liceu în Brașov. Peste alți doi ani, familia Hodoș se stabilește la Sibiu, iar viitorul scriitor devine aici elev la Liceul Maghiar-German; din 1877 se transferă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287319_a_288648]
-
jumătate a veacului trecut, - prinsă în copilărie de vîrtejul istoric care o despărțise de Moldova“ (1, 13), care „nu avea un orizont cu mult mai larg decît al oricărui țăran și răzeș“ (1, 13), și o tînără ce încă frecventa pensionul, „trăită acolo în societatea fetelor din cea mai înaltă aristocrație basarabeană“ (1, 17), „îi dă cu franțuzeasca întocmai ca franțujii, cîntă la pian, coase, face horbote subțiri“ (1, 16) etc. „Ce contrast!“ (1, 17), între candidatul la însurătoare, care, „fără
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
denumesc. Mai mult chiar, în domeniul antroponimei moda exercită o presiune care nu e deloc de neglijat. Să ilustrăm întîi acest aspect. Fetița de cincisprezece ani, pe care Iorgu Răutu dorește să o ia de nevastă, este încă elevă în „pensionul cel mai vestit. Toate fetele de boieri mari, nu numai din Basarabia, dar și din Polonia și din Odesa chiar, învață acolo <footnote În realitate, la pensionul condus de Madame Carotte, unde învățase Smărăndița, elevele „nu ajungeau măcar să vorbească o
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
care Iorgu Răutu dorește să o ia de nevastă, este încă elevă în „pensionul cel mai vestit. Toate fetele de boieri mari, nu numai din Basarabia, dar și din Polonia și din Odesa chiar, învață acolo <footnote În realitate, la pensionul condus de Madame Carotte, unde învățase Smărăndița, elevele „nu ajungeau măcar să vorbească o limbă franceză, nu spunem elegantă sau literară, dar măcar corectă“ (1, 19). footnote> “ (1, 16), cum o prezintă tatăl său pe Smărăndița, acceptă căsătoria, în ciuda numeroaselor nepotriviri
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
a Basarabiei din prima jumătate a veacului trecut, - prinsă În copilărie de vîrtejul istoric care o despărțise de Moldova, care nu avea un orizont cu mult mai larg decît al oricărui țăran și răzeș, și o tînără ce Încă frecventa pensionul, trăită acolo În societatea fetelor din cea mai Înaltă aristocrație basarabeană, Îi dă cu franțuzeasca Întocmai ca franțujii, cîntă la pian, coase, face horbote subțirietc. -Ce contrast! Între candidatul la Însurătoare, care fără să i se mai poată pretinde o
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
denumesc. Mai mult chiar, În domeniul antroponimei moda exercită o presiune care nu e deloc de neglijat. Să ilustrăm Întîi acest aspect. Fetița de cincisprezece ani, pe care Iorgu Răutu dorește să o ia de nevastă, este Încă elevă În pensionul cel mai vestit. Toate fetele de boieri mari, nu numai din Basarabia, dar și din Polonia și din Odesa chiar, Învață acolo, cum o prezintă tatăl său pe Smărăndița, acceptă căsătoria, În ciuda numeroaselor nepotriviri cu viitorul ei soț. Din acel
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
creier. Similar: bibilică, devlă, doxă, glagore, balcon, calculator, tărtăcuță Bizon = individ. Similar: gagiu, gașper, gorobete Blat = ascuns, discret; de proveniență germană, în original: das Blatt. Similar: șest Borș = sînge Brățări = cătușe. Similar: mănuși, lanțuri Bulău = închisoare. Similar: mititica, pîrnaie, pripon, pension, ocnă, răcoare, zdup Bumbi = testicule. Similar: boașe, caise, bigi-bigi, bobine, alune, fudulii, ouă Cacialma = mod de a păcăli; de proveniență turcească; specific jocului de poker; desemnează păcăleala pe care i-o tragi adversarului să creadă că spui adevărul. Similar: țeapă
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Anastasie Panu, "Dispoziții privitoare de închisorile publice în Moldova" (1855), ibidem. 256 Michel Foucault, op. cit., pp. 373-374. 257 Ibidem, p. 441. 258 Este semnificativ de amintit că soția lui Ferdinand Dodun de Perrières a administrat vreme de cîteva decenii un pension de fete, transformat ulterior în Școala Centrală de Fete (viitorul Liceu "Zoia Kosmodemianskaia"), contribuind și ea la impunerea unui tip de disciplină în alte grupuri sociale. 259 Nikolai Berdiaev, op. cit., p. 16. 260 Fiecare închisoare avea un Consiliu format din
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]