324 matches
-
se află patru ferestre: câte una în absidele laterale și în pereții laterali. Inițial, în naosul actual era cuprinsă și „tinda muierilor”. Ulterior, naosul a fost extins spre vest, unde s-a construit pronaosul. Altarul are o absidă de formă pentagonală, iar catapeteasma dispusă avansat (cu 1.50 metri față de decroșul absidei) formează în părțile laterale două nișe: diaconiconul (în sud) și proscomidiarul (în nord). În această încăpere se află trei ferestre: una dreptunghiulară în axa absidei (0.60x0.70 metri
Biserica de lemn din Horodnic de Sus () [Corola-website/Science/317136_a_318465]
-
muierilor”. Naosul are o formă pătrată, cu câte o fereastră pe laturile de nord și de sud, încheiate în arc de cerc. El are o boltă semicilindrică, întărită la mijloc cu un arc dublou. Altarul are o absidă de formă pentagonală, iar catapeteasma dispusă avansat formează în părțile laterale două nișe: diaconiconul (în sud) și proscomidiarul (în nord). Trei ferestre se află în această încăpere: una dreptunghiulară în axa absidei încheiată în arc în plin centru (identică ca formă și mărimea
Biserica de lemn din Horodnic de Jos () [Corola-website/Science/317135_a_318464]
-
partea superioară, el are un cafas deasupra căruia se află un tavan drept (3.55x4.00 metri). Între pronaos și naos există un perete despărțitor de lemn cu o deschidere largă. Naosul (5.15x7.95 metri) are două abside laterale pentagonale simetrice (2.20x1.10 metri), în axa cărora s-a amplasat câte o fereastră. El are o boltă semicilindrică care se înalță până la 5.60 metri (cheia bolții), iar absidele laterale sunt acoperite cu un tavan drept. Deasupra naosului se
Biserica de lemn din Iacobești () [Corola-website/Science/317154_a_318483]
-
laterale sunt acoperite cu un tavan drept. Deasupra naosului se află o turlă. În dreptul absidelor laterale, cosoroaba este susținută de o multiconsolă cioplită în triplu „cap de cal”, decorată cu rozete pe ambele fețe. Altarul are o absidă de formă pentagonală (3.30x3.85 metri), decroșată, cu o fereastră dreptunghiulară (0.40x0.90 metri) în axa absidei. Catapeteasma este avansată cu 1.90 metri, formând în nișele laterale diaconiconul și proscomidiarul (0.80x1.90 metri). În peretele estic al proscomidiarului (din
Biserica de lemn din Iacobești () [Corola-website/Science/317154_a_318483]
-
a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu scânduri vopsite în culoarea verde deschis. Inițial acoperită cu draniță, biserica are în prezent învelitoare din tablă. Monumentul are formă dreptunghiulară (17.70x8.00 metri), cu absida altarului pentagonală și decroșată față de restul corpului construcției și cu pridvor pe latura de sud-vest. Vechimea construcției este demonstrată de ancadramentul ușii de la intrare (pe care se află pisania) și de cele trei ferestre pătrate, rămase la dimensiunile inițiale (0.30x0.30
Biserica de lemn din Moara Nica () [Corola-website/Science/317151_a_318480]
-
naos. Naosul are și el o formă dreptunghiulară (8.90x8.10 metri), cu o turlă octogonală construită înspre altar. Cele cinci ferestre de dimensiuni diferite sunt dispuse astfel: două pe latura nordică și trei pe latura sudică. Altarul are formă pentagonală și patru ferestre mici, iar în decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul, fiecare cu câte o ferestruică cu dimensiunile de 0.25x0.35 metri.
Biserica de lemn din Moara Nica () [Corola-website/Science/317151_a_318480]
-
Ioan Irimescu, precum și pe preoții parohi Iulian Florea, Lazăr Croitor, Florin Dura și Mihăiță Brahariu. Parohia cuprinde 92 de familii ortodoxe. În apropiere de biserică, a fost construit și un turn clopotniță de zid. are plan dreptunghiular, cu absida altarului pentagonală decroșată, pronaos poligonal și pridvor deschis pe latura de sud-vest, ulterior închis cu scânduri. Ea a fost construită din lemn de brad, pereții săi fiind placați cu scânduri vopsite în culoarea galbenă. Acoperișul bisericii este cu pantă înaltă, învelitoarea fiind
Biserica de lemn din Cumpărătura () [Corola-website/Science/317148_a_318477]
-
cu scânduri. Pronaosul se termină cu o absidă poligonală cu trei laturi și are un cafas (balcon), adăugat ulterior. Naosul are formă pătrată și este prevăzut cu trei ferestre: una în peretele nordic și două în peretele sudic. Altarul este pentagonal, decroșat de restul corpului bisericii și prevăzut cu proscomidiar și diaconicon. Aici se află trei ferestre: una dreptunghiulară în axul absidei altarului și câte una de dimensiuni mici în pereții proscomidiarului și diaconiconului. Biserica nu a fost pictată, pe pereți
Biserica de lemn din Cumpărătura () [Corola-website/Science/317148_a_318477]
-
care s-a construit biserica este ușor denivelat. Inițial acoperită cu șindrilă, biserica are în prezent învelitoare din tablă. Acoperișul este în pante repezi și cu o ușoară frângere spre bază. Monumentul are formă treflată (plan triconc), cu absida altarului pentagonală nedecroșată și cu pridvor adăugat recent pe latura de sud. Între elementele decorative ale bisericii este o bârnă cioplită în formă de frânghie susținută pe toată lungimea sa de un registru de denticuli, care înconjoară construcția în exterior. Se observă
Biserica de lemn din Călinești-Enache () [Corola-website/Science/317160_a_318489]
-
0.85x1.15 metri și o fereastră de aceleași dimensiuni formată prin blocarea fostului acces de pe latura sudică. El are o boltă semicilindrică până la absidele laterale, care sunt acoperite cu un tavan ușor înclinat. Altarul are o absidă de formă pentagonală, nedecroșată și trei ferestre dreptunghiulare (0.85x1.15 metri) situate, simetric, în laturile poligonului. Catapeteasma este avansată, neexistând proscomidiar și diaconicon. Deasupra altarului se află o boltă semicilindrică alcătuită din arce construite prin asamblarea mai multor segmente curbe, fixate în
Biserica de lemn din Călinești-Enache () [Corola-website/Science/317160_a_318489]
-
stilizări zoomorfe. Streașina largă este susținută de console cioplite în "cap de cal". Edificiul are un acoperiș înalt din șindrilă, lipsit de turle și fără rupere în pantă. Monumentul are formă de cruce (plan triconc sau treflat), cu absida altarului pentagonală și decroșată și cu peretele vestic al pronaosului de formă poligonală. Lăcașul de cult este prevăzut cu o ușă (aflată în peretele sudic al pronaosului) și cu cinci ferestre (una în axa absidei altarului, câte una în absidele laterale, una
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
trei laturi. La partea superioară, el are un tavan din scânduri, ce susținea inițial eșafodajul turnului-clopotniță. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor cu o deschidere centrală. Naosul are și el o formă dreptunghiulară, cu două abside laterale pentagonale. În axa absidelor laterale se află câte o fereastră dreptunghiulară terminată în arc de cerc. El are o boltă semicilindrică. Altarul are o absidă de formă pentagonală și o fereastră dreptunghiulară în axa absidei, terminată în arc de cerc. Catapeteasma
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
deschidere centrală. Naosul are și el o formă dreptunghiulară, cu două abside laterale pentagonale. În axa absidelor laterale se află câte o fereastră dreptunghiulară terminată în arc de cerc. El are o boltă semicilindrică. Altarul are o absidă de formă pentagonală și o fereastră dreptunghiulară în axa absidei, terminată în arc de cerc. Catapeteasma este dispusă avansat spre naos și formează în părțile laterale două nișe: diaconiconul (în sud) și proscomidiarul (în nord). Deasupra altarului se află o boltă semicilindrică. Lăcașul
Biserica de lemn Înălțarea Domnului din Vama () [Corola-website/Science/317172_a_318501]
-
de est și de vest ale coamei acoperișului. Monumentul are plan triconc (formă de cruce). Absidele laterale din dreptul naosului au o formă poligonala cu trei laturi, latura centrală fiind mult mai mare decât celelalte două. Absida altarului are forma pentagonala și este decroșata față de restul corpului construcției. Pridvorul se încheie către vest cu o contraabsidă nedecroșată, cu trei laturi. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși de intrare: una în peretele nordic al pridvorului și cealaltă în peretele format
Biserica de lemn din Mănăstioara (Siret) () [Corola-website/Science/317170_a_318499]
-
culoarea cărămizie. Acoperișul are două streșini, după felul bisericilor de lemn din nordul Carpaților, model întâlnit îndeosebi la ucraineni. Monumentul are plan triconc (formă de cruce), cu absida altarului decroșată și absidele laterale poligonale, ușor deformate. Altarul are o formă pentagonală, având o fereastră dreptunghiulară (0.25x0.50 metri) dispusă în axul absidei, iar catapeteasma veche este fixată la nivelul decroșului. Tavanul este din scânduri alăturate, sprijinindu-se la est pe o retragere îngustă. În absidele laterale ale naosului sunt două
Biserica de lemn din Mănăstioara (Udești) () [Corola-website/Science/317530_a_318859]
-
zilele noastre, după ce, din vechime, i-au mai adăugat câte ceva, fără a schimba prea mult din înfățișarea pe care a avut-o dintru început. Bisericuța din Goila este una modestă și aproape neschimbată de la momentul construcției. Altarul are un plan pentagonal, cu pereții longitudinali ușor retrași spre interior, iar laturile de răsărit se încheie în vârf ascuțit. Deasupra altarului, acoperișul este ușor denivelat față de coama acoperișului navei. Crucea din vârful turnului se ridică doar cu puțin peste acoperiș, deoarece clopotnița are
Biserica de lemn din Goila () [Corola-website/Science/317682_a_319011]
-
cu una de tablă. În interior biserica este căptușită cu scânduri de brad, inclusiv bolta peste care a fost lipită pânza de cânepâ și a fost executată pictura în ulei. În spațiul interior , pe lângă cupola de scânduri pe o bază pentagonală a absidei, se remarcă în mod deosebit pictura de o foarte bună calitate, cu accente realiste și umoristice. Pe bolta naosului „Sf.Treime”, „Maria”, „Constantin și Elena”, cei patru evangheliști la colțuri, „Sf. Ilie”, „Înălțarea”, serafimi și heruvimi; cupola din
Biserica de lemn din Rotărești () [Corola-website/Science/318248_a_319577]
-
Monumentelor Istorice din anul 2004 a județului Vaslui la numărul 407, având codul Biserica se află în centrul satului. În partea de sud a bisericii se găsește clopotnița de lemn. Construcția este alcătuită din bârne transversale dreptunghiulare. Prezintă o absidă pentagonală pe latura estică (altarul). Intrarea se face pe latura de vest, printr-un pridvor de lemn. Ca și alte biserici de lemn din județ, nu are turlă. Construcția este acoperită cu tablă.
Biserica de lemn Sf. Voievozi din Tanacu () [Corola-website/Science/319165_a_320494]
-
iconograful Dorel Beșleagă din Sibiu. Aspectul actual al bisericii este rezultatul transformării imediat după 1923, când se tencuiesc pereții, se măresc ferestrele și se face o nouă învelitoare de tablă. Edificiul are planul și volumetria specifică zonei, dreptunghiular cu altar pentagonal decroșat, și două intrări - una la vest și cealaltă la sud. Înfățișarea nu mai este însă la fel de armonioasă că aceea surprinsă de Tache Papahagi în 1923. Cele două clopote au inscripții de la 1877 și 1879. În biserică se păstrează însă
Biserica de lemn din Biharia () [Corola-website/Science/319321_a_320650]
-
în „cap de cal”. Scândurile sunt îmbinate cu ajutorul unor leațuri. Aceleași caracteristici constructive sunt întâlnite și la turnul clopotniță. Biserica nu a fost tencuită nici în interior, nici pe exterior. Biserica are formă de cruce greacă (plan triconc), cu abside pentagonale. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși (una în peretele estic al privorului și alta în peretele sudic al altarului) și cu patru ferestre cu gratii (una în axa altarului, câte una în absidele laterale și una în peretele
Biserica de lemn din Colacu () [Corola-website/Science/316753_a_318082]
-
console. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor de bârne, în care s-a practicat o deschidere largă de 2.15x2.30 metri, cu decorațiuni bogate. Naosul are o formă dreptunghiulară (6.10x7.25 metri), cu două abside pentagonale dispuse simetric. Aici se află două ferestre, dispuse în axele absidelor laterale (0.35x0.90 metri). Deasupra naosului se află o turlă octogonală în care s-au practicat patru ferestre încheiate la partea superioară în unghi. Altarul are o absidă
Biserica de lemn din Colacu () [Corola-website/Science/316753_a_318082]
-
Aici se află două ferestre, dispuse în axele absidelor laterale (0.35x0.90 metri). Deasupra naosului se află o turlă octogonală în care s-au practicat patru ferestre încheiate la partea superioară în unghi. Altarul are o absidă de formă pentagonală, iar catapeteasma dispusă avansat (cu 1.10 metri față de decroșul absidei) formează în părțile laterale două nișe: diaconiconul (în sud) și proscomidiarul (în nord). În această încăpere se află o singură fereastră, dispusă în axul absidei (0.40x0.95 metri
Biserica de lemn din Colacu () [Corola-website/Science/316753_a_318082]
-
fie la sfârșitul secolului al XVI-lea, fie la începutul celui următor; inscripția latină a clopotului mic, păstrată fragmentar, constituie, în acest caz, un element de posdatare: „Căraci Deo Gloria ...anno 161(?). Este un edificiu de plan dreptunghiular, cu absida pentagonală decroșată, boltită în trunchi de con; naosul spațios prezintă o boltire în semicilindru. Deasupra pronaosului tăvănit se înalță un turn robust, cu foișor îngust și o fleșă de o accentuată verticalitate, adosat în 1833, deodată cu cele două pridvoare deschise
Biserica de lemn din Căraci () [Corola-website/Science/316793_a_318122]
-
nesfințită” de conscriptorii episcopului sârb Sinesie Jivanovici al Aradului. Aceasta figurează atât în tabelele recensămintelor ecleziastice din anii 1761-1762 și 1829-1831, precum și pe harta iosefină a Transilvaniei (1769-1773). Lăcașul înfățișează o planimetrie arhaică, anume cea a unui dreptunghi cu absida pentagonală decroșată, prevăzut, în partea opusă, cu o terminație poligonală în trei laturi; tradiția potrivit căreia biserica ar fi fost înălțată în jurul anului 1600 își găsește astfel confirmarea. Pisania care cuprindea datarea începuturilor acestui edificiu a dispărut însă în cursul unui
Biserica de lemn din Ciungani () [Corola-website/Science/316800_a_318129]
-
însă inovațiile și adaptările din decursul planurilor finale au dus la o diversificare a fortificațiilor. Astfel, după structură, scop individual și particularități, forturile și bateriile sunt clasificate în următoarele tipuri: Fort tip 1 Reprezentante: 1 Chitila și 3 Otopeni Structura: pentagonală Categoria: forturi mari, din planurile inițiale ale generalului Brialmont Fort tip 2 Reprezentante: 2 Mogoșoaia și 13 Jilava Structura: pentagonală modificată față de tip 1 Categoria: forturi mari, din planurile inițiale ale generalului Brialmont Fort tip 3 Reprezentante: 4 Tunari, 7
Sistemul de fortificații al Bucureștiului () [Corola-website/Science/318760_a_320089]