616 matches
-
Păcală îl păcălește pe perceptor (Octavian Cotescu) cu ajutorul unui fluier fermecat. Din cauza lipsurilor, frații săi Ion (Aurel Cioranu) și Gheorghe (Cosma Brașoveanu) îl trimit să vândă vaca la târg, dar pe drum tânărul atrage cu fluierul său animalele sechestrate de perceptor pe care le trimite către gospodăriile de unde fuseseră luate cu japca. Mai marii satului îl urmăresc și-l condamnă la moarte pentru hoție, aruncându-l într-o fântână. Păcală însă nu moare și își continuă drumul spre târg. Pe drum
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
supărat, el îl taie și găsește la rădăcina acestuia o comoară ascunsă, din care nu-și ia decât suma de bani cu care se învoise. În drum spre casă, el îi păcălește din nou pe pădurar (Ștefan Mihăilescu-Brăila) și pe perceptor, precum și pe nevestele acestora pe care le seduce. Aflând că Păcală găsise o comoară, cei doi frați îl conving să le arate locul și lor, spunându-i la plecare să tragă ușa după el. Cei doi frați, împreună cu Păcală plecat
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
recupereze prada, dar tânărul se dovedește mai isteț și le dejoacă planurile. El doarme în aceeași cameră cu preotul (Teodor Pîcă), iar bandiții îl ucid pe acesta din urmă. Plecat de la han îmbrăcat în hainele preotului, Păcală îi „spovedește” pe perceptor și pe pădurar care îl anunță că vor să-l ucidă pe cel care le-a rușinat nevestele. Pe urmele lui pornesc și hoții. Într-un final, el este prins și judecat pentru uciderea preotului. Tocmai pe atunci trecea prin
Păcală (film) () [Corola-website/Science/303861_a_305190]
-
biserică din secolul al XII-lea - secolul al XIV-lea și că este patria lui ”. Jean, ca și La Fontaine, cum spunea el în glumă, s-a născut la 29 octombrie 1882, la Bellac, într-o familie modestă. Era fiul perceptorului"Léger Giraudoux" și a soției acestuia, "Anne", născută "Lacoste". La botez a primit numele de "Hippolyte-Jean". Originea modestă nu l-a împiedicat să facă studii strălucite. Învață la școala primară din orașul natal, apoi Jean Giraudoux urmează cursurile liceului din
Jean Giraudoux () [Corola-website/Science/309979_a_311308]
-
liberale ș. a. au botezat crimele delicte, ca să vie înaintea tribunalelor, adică înaintea unor oameni cari avea conștiința greutății crimelor; au voit să reducă prefecturile, au redus primăriile la sate, pentru a putea controla mai de aproape pe primari, notari și perceptori, erau pe calea de-a înființa școli reale și de meserii, în care să intre progenitura acestei generații corupte și să-nvețe ceva cu care să se poată hrăni... Aș! De-a doua zi cum au venit liberalii, au suflat
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
hoț dovedit, trimis înaintea justiției și achitat sau liberat prin ordonanță de neurmărire, este o mare încurajare, un puternic îndemn pentru alți hoți, pentru alți delapidator Ne plângem că unii subprefecți fură și bat, că unii vameși fura, că unii perceptori și casieri fură. Așa este, din nenorocire. Dar, pe de altă parte, meargă oricine la ministerul de financie, și vază câți funcționari culpabili au fost dovediți și dați de aceste administrațiuni în judecată, și câți au fost condamnați. Faptul e
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
i-a crăpat mașina. {EminescuOpX 159} În atare mod, lumea ce au trimis acolo se găsește în condițiune dezesperată; cu banii în mână, în multe locuri nu-și găsesc o pîne și o ștreașină unde să se adăpostească. Casierii și perceptorii n-au o ladă și un registru spre a încasa puținele taxe de pe unde au de luat, iar prefecții se găsesc în cea mai deplină încurcătură, neștiind reioanele cercului lor de administrare și comunele ce le aparțin. Corespondența se face
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
în Dobrogea, au prădat turme de vite și le-a vândut în cetatea Silistriei sub ochii autorităților de aco1o, cari nu le-a pus nici o piedică la înstrăinarea unor averi cari nu erau ale vînzătorilor? Adevărat că după intrarea românilor perceptorii bulgari au strâns înainte dări și le-au vărsat la casieria din Silistria și că între aceste dări era una de două ruble de cap, pentru înarmarea țării? Bine ar fi fost că, la asemenea puncte speciale să se răspundă
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
i-a dat unuia de băutură sau a avut vreun diferend cu cineva, era scos... Vreți să ziceți că listele au fost făcute de localnici? Da, listele au fost făcute de niște localnici. Unul a fost lăutar, altul a fost perceptor... - lăutarul se chema Popescu, parcă-l văd și acum, cel care era de la percepție era Chifu... Veneau și-i recunoșteau după figură pe cei care erau strigați, ca nu cumva să spună că nu este cineva, deși nimeni nu s-
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
verificat materialul informativ și astfel au fost arestați oameni săraci fără nici o vină. De exemplu: Suian Ifrim, țăran sărac cu 8 copii, arătat în materialul informativ că ar fi luat parte la ședințe, fapt ce nu se verifică; Chițac Ștefan, perceptor de agenție, fără altă avere decît salariu, a fost arestat, ca avînd legături cu Giurgiu Ștefan. În realitate, Chițac a mers într-o duminică la Giurgiu Ștefan, pentru a-i cere să plătească impozitul datorat, iar acesta i-a spus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Parthica, nemulțumiți de anarhia ce stăpânea imperiul. După câteva zile, Pupienus și Balbinus au fost asasinați de garda pretoriană. Gordian al III-lea a devenit împărat roman. Maximin a dublat solda legionarilor, dar în același timp a mărit impozitele, iar perceptorii au devenit extrem de duri. Spre deosebire de Alexandru Sever, Maximin nu a tolerat creștinismul. Mulți creștini au fost executați (și unii martirizați), precum Papa Ponțian și succesorul său Anteriu.
Maximin Tracul () [Corola-website/Science/303606_a_304935]
-
al unei Adunări care n-a fost nici când lege, în pensie reversibilă, e ceva onest; a trăi de pomană din pensia monarhiei ereditare și a bea în sănătatea Republicei Române, e onest; a escrie, fiind la putere și având perceptorul la dispoziție, o subvenție națională de 1 000 000 franci, la care de voie, de nevoie oricine are deraveri cu fiscul, se vede silit să subscrie e lucru onest; a trece la ordinea zilei peste scabroase afaceri e onest; în
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ca cea de azi, judecătorii, mai puțin străini decât cei de azi, și mâna de cenușeri și coate goale, mai puțin exigenți și mai modești decât cei de azi. Țăranul nu era de batjocura subprefectului, a primarului, a notarului, a perceptorului, tot oameni din oraș, tot lepădături ale ulițelor, tot esploatatori direcți ori indirecți ai lui. Vornicul, care nu știa nici scrie nici citi, vătămanii, bătrânii satului adunau darea repărțită în proporție cu venitul fiecăruia, vornicul ducea banii la casierie; niciodată
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
pe capul lui atâtea soiuri de dări încît el nu mai înțelege nimica. Dare pentru căile de comunicație, prestație județeană, prestație comunală, patente, zecimi județene, zecimi comunale, produse din urmăriri etc. Țăranul se uită la recipisa care i-o dă perceptorul și, oricât [î]i vei explica, el nu este în stare să-și dea seamă pentru ce sunt impuse toate aceste dări și să cunoască lămurit cât are să plătească. Perceptorul poate {EminescuOpXII 305} să-i pretindă oricât de mare sumă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
etc. Țăranul se uită la recipisa care i-o dă perceptorul și, oricât [î]i vei explica, el nu este în stare să-și dea seamă pentru ce sunt impuse toate aceste dări și să cunoască lămurit cât are să plătească. Perceptorul poate {EminescuOpXII 305} să-i pretindă oricât de mare sumă, el nu va fi în stare niciodată a-i face cea mai mică observație. Tot ce-i rămâne este să deschidă punga și să-i lasă să ia cât va
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
lasă să ia cât va binevoi, cât se va îndura. Aceea ce este și mai trist [este] că, pe când se crede că s-au plătit de toate dările, că au scăpat de toate angăriile, cum le numește el, iar vine perceptorul și-i mai cere să-i mai plătească... rămășițe din exercițiile expirate, prețul păpușoilor împrumutați de stat la 1866, prețul păpușoilor de rezervă. Ce o mai fi și aceste, domnule? întreabă el, se scarpină în cap și în cele din
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
domnule? întreabă el, se scarpină în cap și în cele din urmă iar deschide punga. Și în adevăr, când cercetezi bine ce sunt toate aceste rămășițe, te convingi că cea mai mare parte nu sunt alta decât bani furați de perceptori, pe cari țăranul i-au plătit o dată, dar din cauză că nu i s-au dat recipisă sau că el au pierdut-o și nefiind trecute plățile în roluri, nefiind sușile niciodată față pentru a se putea controla, după 10 - 15 ani
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
se zice că le-a împrumutat lor statul la 1866, toți aceștia sunt primiți de primari, de consilieri, fără ca să fi împărțit la țărani o baniță măcar. Toată lumea cunoaște aceste abuzuri, aceste hoții, se găsesc chiar reclamații de ale țăranilor. Perceptorii, primarii însă din acele timpuri fiind morți, fugiți, insolvabili și alții achitați de tribunale, țăranul trebuie să plătească numaidecât pentru singurul cuvânt "că statul nu poate să rămâie păgubaș ". Nimeni nu-și poate închipui la câte abuzuri, la câte necazuri
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
câtă sărăcie dau ocazii asupra țăranului mulțimea acestor soiuri de dări, de rămășițe, și neputința în cari se găsește de a putea controla el singur dacă în adevăr trebuie să plătească sau nu sumele cari i se cer necontenit de perceptor. Toate aceste abuzuri constituie însă pentru el o dare îndoit de mare decât aceea care e obligat a o plăti după legi către stat. Mai putem adăogi abuzurile cari s-au făcut și se fac necontenit cu scăderea monezilor. Până
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
averea, după cari gradele de urmărire nu se pot face oricărui contribuabil decât prin somații în scris, și cu toate acestea țăranilor, cari compun două treimi din nația noastră, li se cer dările cu execuțiile și schingiurile cele mai cumplite. Perceptorii se preumblă, [î]și caută de interesele lor mai tot anul și nu-și dau niciodată osteneală să urmărească încasarea dărilor regulat, în fiecare trimestru. Guvernul și toți agenții lui, învăluiți și ei de politică, lasă să treacă luni de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ung pe obraz cu baligă, cu noroi, în fine iscodesc tot feliul de batjocuri, tot feliul de schingiuri. Copiii, femeile umblă și ele sărmanele împrejurul bărbaților, se smulg de păr, se bocesc, cad în genunchi; sărută picioarele dorobanților, călărașilor, primarilor, perceptorilor, se roagă să-i mai păsuiască până vor putea vinde ceva. Ei le înjură și le trimit să caute banii, iar călărașilor le ordonă să nu-i slăbească cu execuția până nu vor plăti toți banii, că așa au ordin
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
slabă speranță în guvernul actual, totuși ne facem o datorie de a-i semnala un sistem de administrație care de șase ani apasă această populațiune și o dă în prada câtorva esplotatori nerușinați. Deunăzi "Monitorul" chiar publica destituirea a 14 perceptori din acest pașalâc, scoși pentru abuzuri și sfeterisire de bani publici. Cine a numit pe acești perceptori?. Cine i-a menținut în funcțiune de atâta timp? Evident influențele locale în capul cărora se afla prefectul. Și când hoțiile au ajuns
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
administrație care de șase ani apasă această populațiune și o dă în prada câtorva esplotatori nerușinați. Deunăzi "Monitorul" chiar publica destituirea a 14 perceptori din acest pașalâc, scoși pentru abuzuri și sfeterisire de bani publici. Cine a numit pe acești perceptori?. Cine i-a menținut în funcțiune de atâta timp? Evident influențele locale în capul cărora se afla prefectul. Și când hoțiile au ajuns într-un grad încît se primejduiește chiar încasarea regulată a impozitelor, adică sfântul buget, atunci ministerul se
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
drepturile asupra aerului de deasupra clădirilor sau terenurilor), aerul de respirat și chiar secvențele genetice. În cazul terenului agricol În proprietate comună, impunerea proprietății individuale clarifica lucrurile nu atât pentru localnici - pentru care drepturile cutumiare fuseseră Întotdeauna limpezi - cât pentru perceptori sau speculanții care făceau afaceri cu terenuri. Puterea statului sporea datorită informațiilor conținute În hărțile cadastrale, iar acestea au devenit baza perspectivei sinoptice a autorităților și a pieței naționale pământului. Probabil un exemplu ar arăta mai clar cum s-a
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]
-
Directoratului și abolit de abia În 1917 este un caz ilustrativ În acest sens. Cel care l-a propus trebuie să fi pornit de la ideea că numărul ușilor și ferestrelor unei locuințe este direct proporțional cu mărimea acesteia, astfel că perceptorul nu era nevoit să intre În casă sau să o măsoare, ci doar să numere intrările și ferestrele. Ca și formulă - simplă, funcțională - soluția era genială, dar nu și fără consecințe. Locuințele țăranilor au fost modificate pentru ca să aibă cât mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/2012_a_3337]