340 matches
-
Mazilescu nu e deloc un simplu efect grafic imputabil unei vechi mode sau unui neconformism de suprafață, ci are un caracter funcțional, necesar în poetica lui. Cuvintele și ordinea lor transcriu la el niște stări de suflet și niște realități perceptuale atât de pregnante, atât de garantate existențial, încât punerea lor la punct gramaticală nu ar aduce decât o precizare superfluă, ba chiar restrictivă. Cuvintele și frazarea capătă la el o sarcină maximă tocmai prin reducerea flexiunii la minimum și a
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
limitat. Structura PB: Structura PB este analizată, din punctul nostru de vedere, pe 7 paliere relevante ca incidență asupra dinamicii acesteia: 1. Temperamentală 2. Intelectual-cognitivă: - senzorială; - limbaj; - capacități intelectuale; 3. Afectiv-motivațională: - motivația; - afectivitatea; 4. Instrumentală 5. Stilistică: - stilul cognitiv; - stilul perceptual; - stilul de cunoaștere; - stilul apreciativ; - stilul de muncă intelectuală; - stilul de viață; 6. Reglatorie: - atenția; - voința; 7. Relațional-axiologică: - caracterială; - imaginea de sine. Deși aminteam în paragraful introductiv de la structura PB despre elementele care au incidență asupra atributelor energizante, dinamice, totuși
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
întâmplat?, zice. Uite, doamnă, patrușapte de ani n-a fost bolnav... (IVLRA: 185). Uite este interjecția tipică a prezentării conversaționale în limba română; apare numai în conversație (dialog − real sau simulat), presupunând obligatoriu prezența alocutorului. A. În calitate de marcă a cunoașterii perceptuale, uite este utilizată prototipic pentru îndeplinirea unor funcții de identificare, însoțind, adesea, diverse deictice. Sunt prezentate alocutorului: (a) obiecte din contextul situațional: D: Uite, un aparat de făcut masaj, mamă, la talpă! A: Ia să văd ((zgomot)) da' ce drăguț
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
vorbite (interferând cu valorile colocvialului uite, simțit ca inferior și eliminat din conversația radiofonică și mai ales din cea televizată). În felul acesta, iată se transformă, dintr-un prezentativ demonstrativ, neutral afectiv, cu funcție de evocare, într-o marcă a cunoașterii perceptuale, cu toate că sensul acestuia nu include o componentă perceptuală. Posturile de radio utilizau (și utilizează) prezentativul iată în primul rând cu funcția de evocare (citațională). Bună ziua, doamnelor și domnilor. Iată care sunt principalele știri ale ediției: Peste opt mii de mineri
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
inferior și eliminat din conversația radiofonică și mai ales din cea televizată). În felul acesta, iată se transformă, dintr-un prezentativ demonstrativ, neutral afectiv, cu funcție de evocare, într-o marcă a cunoașterii perceptuale, cu toate că sensul acestuia nu include o componentă perceptuală. Posturile de radio utilizau (și utilizează) prezentativul iată în primul rând cu funcția de evocare (citațională). Bună ziua, doamnelor și domnilor. Iată care sunt principalele știri ale ediției: Peste opt mii de mineri protestează la această oră în fața Companiei Naționale a
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
discuție de clasa verbului. (d) Prin utilizare repetată, cu anumite valori, în contexte identice, unele formațiuni tind să se pragmatizeze devenind mărci comunicative. Interjecția prezentativă textuală iată pătrunde în comunicarea orală "semiformală", preluând atribuțiile prezentativului uite (în calitate de marcă a cunoașterii perceptuale). Colocvialul uite, în contexte informale și semiformale, cumulează mai multe valori - manifestând diverse grade de deplasare către altă funcție decât cea prototipică (contribuie la structurarea discursului, marcând începutul unei replici în dialog sau o secvență de citare/enumerare sau evidențiază
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
gândirii creatoare elaborată de Henry Osborne. El scoate in evidenta importanta imaginatiei in toate domeniile vietii si a aplicarii creativitatii in toate fazele de rezolvare a problemelor, incepand cu orientarea si terminand cu evaluarea. Se discuta cu aceasta ocazie blocajele perceptuale, emotionale, ale gandirii, dificultatile intampinate in izolarea si delimitarea unei probleme “ prin conceptul de blocaj perceptual. "Blocajele culturale si emotionale includ conformismul, tendinta de supraevaluare a ratiunii si a logicii, teama de a gresi, tendinta catre perfectiune si supunerea oarba
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
si a aplicarii creativitatii in toate fazele de rezolvare a problemelor, incepand cu orientarea si terminand cu evaluarea. Se discuta cu aceasta ocazie blocajele perceptuale, emotionale, ale gandirii, dificultatile intampinate in izolarea si delimitarea unei probleme “ prin conceptul de blocaj perceptual. "Blocajele culturale si emotionale includ conformismul, tendinta de supraevaluare a ratiunii si a logicii, teama de a gresi, tendinta catre perfectiune si supunerea oarba fata de autoritate. "<footnote Cucoș, Constantin, 2005, Teoria și metodologia instruirii, în vol. Modulul psiho-pedagogic, Învățământ
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
a găsi în timp care sunt soluțiile problemei. Se consideră că inteligența se induce, evoluează și se dezvoltă prin acumularea unor experiențe bogate. Ea se completează cu factori specifici ca: memorarea, raționamentul, exprimarea verbală, semnificația verbală, relațiile spațiale și viteza perceptuală. Inteligența este rezultatul interacțiunii a doi factori principali: ereditatea și mediul, acestea cu ponderi diferite. Coeficientul de inteligență măsoară performanțele ei. Cercetătorul C. Hall conchide că sunt patru tipuri de inteligență: a. inteligență teoretică sau abstractă utilizată de știință la
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
intelectuali, aptitudinali și „de personalitate”, iar factorii stimulativi externi țin de colectiv (climatul creativ și conducerea) și de societate (valori promovate, condiții create, educație, nivel cultural, securitate psihologică, securitate personală, spiritul vremii, ). Blocajele interne ale creativității aparțin categoriilor: cognitivă (subcategoriile perceptuale, informaționale, vizând caracteristici ale gândirii) și <citation author=”unknown”„de personalitate”</citation> (subcategoriile motivaționale, temperamental-caracteriale, afective - anxietate, frustrări, conflicte). Formele creativității în privința formelor creativității, Anca Munteanu (17, pp. 138-174) pleacă în analiza sa de la două criterii de clasificare: aspectul creator
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
să se preocupe să ofere elevilor o percepție completă a obiectelor și fenomenelor, să-i determine pe elevi să acționeze corect asupra materialului instructiv și să-i îndrume pe aceștia prin cuvinte spre intuirea obiectelor și fenomenelor asigurând astfel varietatea perceptuală evitându-se în același timp avizul intuiției sau intuiția negativă. Problema formulării obiectivelor educaționale a depins în toate timpurile de nivelul științelor, în general, al științelor psiho - pedagogice în particular, de nevoile și direcțiile dezvoltării fiecărei epoci. A educa presupune
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
concepție antică pe care am căutat s-o descifrăm în cadrul vieții contemporane”. Misiunea filosofiei constă, după C., „în crearea unor viziuni sistematice ale realității ca întreg”. Aderând la ideile lui Croce, el consideră că „întrucât cunoașterea noastră este mai întâi perceptuală și apoi conceptuală sau ideală, esteticul stă la baza cunoașterii umane”. Opinia lui, potrivit căreia imaginația e reală, era substanțial amendată de un criticism de proveniență kantiană: esteticianul credea în valoarea și în semnificația realului obiectiv, a realității naturii, a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286341_a_287670]
-
fixare a privirii includ centrarea asupra obiectului (de ex. vârful unui pix, un punct pe perete sau o monedăă. Alte abordări cu fixarea atenției includ: imaginarea și vizualizarea, levitația mâinii, relaxarea și alte forme de senzații interne, experiențe emoționale sau perceptuale incluzând centrarea pe simptom (de ex. durerea, descrierea problemeiă, ascultarea poveștilor care absorb, motivează și fascinează. Există tehnici mult mai tradiționale și cititorul poate citi o descriere cuprinzătoare a unor asemenea metode de inducție în Heap și Aravind (2001Ă. Este
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
Hart și Brown, 1992; Degun-Mahler, 1997Ă. Un alt model eficace în transformarea experiențelor traumatice disociate este abordarea somatică experiențială (Levine, 1991, 1994Ă. Levine a subliniat importanța ajutării pacientului pentru a renegocia răspunsul la traumă prin evocarea resurselor psihofiziologice în sistemele perceptuale și somatice. O serie de tehnici hipnotice pot furniza o centrare somatică, incluzând explorarea senzorială (Altman și Lambrou, 1997Ă, puntea somatică (J.G. Watkins, 1990Ă și semnalizarea ideosenzorială (Erickson și Rossi, 1979Ă. Degun-Mahler (2001Ă prezintă un caz de folosire cu succes
[Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
pentru lumea exterioară și rezonanță afectiva ștearsă. Apatia constă în dezinteres față de propria persoană și ambianța și nu-le intilnim în depresie. Din punct de vedere medical, depresia semnifică prăbușirea dispoziției de viață și se caracterizează prin “tristețe vitală”, conținut perceptual cenușiu, sentimente de autodepreciere și durere morală, idei delirante de autoacuzare, de vinovăție, de ruină, de inutilitate și pierderea interesului față de lumea înconjurătoare. Persoană depresiva are o încetinire a proceselor gindirii, hipermnezie selective, are mișcări reduse și lente, expresivitatea mimica
Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
bazează noțiunea de inconștient afectiv, vedeți: Robert Zajonc, „Feeling and Thinking: Preferences Need no Inferences”, American Psychologist, nr. 35, 1980, pp. 117-123. Gilles Kirouac și F.Y. Doré, „Judgement of Facial Expressions of Emotions as a Function of Exposure Time”, Perceptual and Motor Skills, nr. 57, 1984, pp. 683-686. U. Dimberg, „Facial Electromyography and Emotional Reactions”, Psychophysiology, nr. 27, 1990, pp. 481-494. Giacomo Rizzollatti, Leonardo Fogassi și Vittorio Gallese, „Neurophysiological Mechanisms Underlying the Understanding and Imitation of Action”, Nature Reviews Neuroscience
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
privim oameni cunoscuți. Vezi: Schwartz et al., „Inhibited and Uninhibited Infants «Grow up», Adult Amygdalar Response to Novelty”, Science, vol. 300, 2003. Gilles Kirouac și F.Y. Doré, „Judgement of Facial Expressions of Emotions as a Function of Exposure Time”, Perceptual and Motor Skills, nr. 57, 1984, pp. 683-686. John Bowlby, L’attachement, P.U.F., Paris, 1978. La fel pare să gândească și C. Trevarthen în lucrarea sa „Emotions in Enfancy: Regulators of Contact and Relationships with Persons”, publicată în
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
-l activa direct. După același autor, sistemul limbic este o componentă a neuromatrix-ului, cu rol În durerea din membrul fantomă. Teoria lui Melzack neagă și unele definiții din psihologie, referitoare la senzație și percepție: creierul este cel care generează experiența perceptuală chiar și În absența impulsurilor aferente din mediul extern. 1.4 Neuroanatomia și fiziologia durerii 1.4.1 Date generale Durerea reflectă o suferință celulară care va determina reacții În lanț: suferința celulelor din vecinătate, modificarea homeostaziei celulei lezate și
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
acțiunea selecției nu poate anula, în multe cazuri, forțele conservatoare care sunt legate de planul de organizare al organismelor. Drept urmare, cel puțin unele trăsături ale organismelor nu vor reprezenta adaptări optime. De exemplu, o anumită constrângere, care influențează conformația sistemului perceptual al unei anumite specii, explică faptul că modul cum caută hrană membrii ei nu va fi optim din punct de vedere adaptativ. Selecția naturală poate promova trăsături morfologice și de comportare cu potențial adaptativ doar în limitele acelor constrângeri impuse
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
Crucii). Cursanții vor dobândi competențe în probleme cum ar fi nivelurile neurologice, baza senzorială și interpretativă, ascultare activă & backtracking, dezvoltarea acuității senzoriale, sisteme de reprezentare - indicii de accesare & predicate, crearea și utilizarea metaforelor, formularea corectă și atingerea propriilor scopuri, pozițiile perceptuale fundamentale, modelul pentru eliminarea rapidă a fobiilor ș.a. Înscrieri pentru cursul sus-menționat se fac la tel. 0256-498 235 sau 0723-288 825, în limita locurilor disponibile. IOAN BÎTEA Program academic-privat l Profesionalizarea vieții studențești Începând cu această lună, Alianța Națională a
Agenda2006-03-06-BURSA MUNCII () [Corola-journal/Journalistic/284633_a_285962]
-
Psihologie socială. Aspecte contemporane, Editura Polirom, Iași. Ricoeur, P., 1998, Despre interpretare. Eseu asupra lui Freud, Editura Trei, București. Saussure, Ferdinand de, 1998, Curs de lingvistică generală, Editura Polirom, Iași. Solley, C.M. și G. Murphy, 1960, The Development of the Perceptual World, Basic Books, Inc., New York. Stanton, N., 1995, Comunicarea, Societatea Știință și Tehnică, București. Wald, H., 1973, Limbaj și valoare, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Watzlawick P., Helmick-Beavin J., Jackson D., 1967, Une logique de la comunication, Seuil, Paris. Zamfir, C.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
Petre, 2001, Stiluri și metode de comunicare, Editura Aramis, București, p. 15 și urm. Crusius, W. Timothy, Carolyn E. Channele, 2003, The Aimis of Argument: A brief guide, p. 28. Solley, C.M. și G. Murphy, 1960, The Development of the Perceptual World, p. 60. Saussure, F. de, „Introducere” în Cours de lingvistique générale, p. 2. Salomé, Jacques, 2002, Curajul de a fi tu însuți, Editura Curtea Veche, București, pp. 17-27. Idem, p. 135. Habermas, Jürgen, 1983, Cunoaștere și comunicare, p. 201
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
spațiul public virtual“ și despre „perspectivele online pentru partidul de masă“, despre „noua cetățenie“, despre „provocări și limite ale unei societăți informatice“, discuția fiind moderată de profesorul Daniel Condurache. Realitatea virtuală este definită de Comănescu drept „un mediu artificial, iluzie perceptuală premeditată, creată de om“. Virtualul este la fel de real ca realitatea, dar spațiul virtual își pierde una dintre însușirile esențiale: „măsurabilitatea“. Prin limitarea deplasării „se diluează cauzabilitatea“, această „cauzalitate diluată“ dă lipsa consecințelor, ceea ce duce implict la „disoluția etică“. Pe Internet
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
cu penseta și-a mâzgălit într-o fișă: "Clinic, bolnavul prezintă tremurături fine ale extremităților, imposibilitate în mers, dezordine temporo-spațială și auto-psihică, reflex fotomotor slăbit, stare de conștiență semi-abolită. Rezonanță afectivă ștearsă. Stare confuzională severă. Sindrom demențial. Ideație absentă. Conținut perceptual cenușiu. Hipersalivație. Tulburări ale aparatului fonator. Fading mental. Crize de plâns. Tulburări de evocare a schemei corporale. Pierderi de urină." 278 DANIEL BĂNULESCU semănau cu niște sunete de motoretă. I-au trântit pe pietricelele hexagonale ale străvechiului peron, bot în
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
și adăugită, Editura Humanitas, București, 2009. Marinescu, Valentina, Introducere în teoria comunicării: principii, modele, aplicații, Editura Tritonic, București, 2003. Markee, Nancy L., Carey, Inez L. și Pedersen, Elaine L., "Body cathexis and clothed body cathexis: Is there a difference?", în Perceptual and Motor Skills, 70, 1990, pp. 1239-1244. Mathes, Eugene W. și Kempher, Sherry B., "Clothing as a nonverbal communicator of sexual attitudes and behavior", în Perceptual and Motor Skills, 43, 1976, pp. 495-498. Matthews-Grieco, Sara F., "Corp și sexualitate în
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]