341 matches
-
Aesthetic Journal/Revue canadienne d'esthétique, vol. 2, 1998. 2 Cf. Samuel Alexander, Art and the Material: The Adamson Lecture for 1925, Manchester University Press, 1925. 3 Pentru Monroe C. Beardsley ontologia implică o distinție între obiectele fizice și obiectele perceptuale. Dacă obiectele perceptuale sunt perceptibile datorită calităților lor, adică percepute prin obișnuița senzorială, ele sunt interpretate ca definind obiectul estetic fără să înlăture calitatea sa fizică. Pluralismul ontologic propus de Beardsley interpretează opera de artă fie ca un obiect fizic
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
canadienne d'esthétique, vol. 2, 1998. 2 Cf. Samuel Alexander, Art and the Material: The Adamson Lecture for 1925, Manchester University Press, 1925. 3 Pentru Monroe C. Beardsley ontologia implică o distinție între obiectele fizice și obiectele perceptuale. Dacă obiectele perceptuale sunt perceptibile datorită calităților lor, adică percepute prin obișnuița senzorială, ele sunt interpretate ca definind obiectul estetic fără să înlăture calitatea sa fizică. Pluralismul ontologic propus de Beardsley interpretează opera de artă fie ca un obiect fizic singular, fie ca
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
grammatologie, Les Editions de Minuit, Paris, 1967, p. 202. 26 Nicolai Hartmann, Estetica, traducere de Constantin Floru, cu un studiu introductiv de Alexandru Boboc, Editura Univers, București, 1974, p. 87. 27 Nicolai Hartmann, op. cit., p. 89. 28 Meleau-Ponty atribuie conștiinței perceptuale un rol specific de interpretare a obiectelor aduse in existență. "Perceptual consciousness does not give us perception as a body of organized knowledge, or the size and shape of the object as laws; the numerical specifications of science retrace the
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Hartmann, Estetica, traducere de Constantin Floru, cu un studiu introductiv de Alexandru Boboc, Editura Univers, București, 1974, p. 87. 27 Nicolai Hartmann, op. cit., p. 89. 28 Meleau-Ponty atribuie conștiinței perceptuale un rol specific de interpretare a obiectelor aduse in existență. "Perceptual consciousness does not give us perception as a body of organized knowledge, or the size and shape of the object as laws; the numerical specifications of science retrace the outline of a constitution of the world which is already realized
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
gândirii creatoare elaborată de Henry Osborne. El scoate in evidenta importanta imaginatiei in toate domeniile vietii si a aplicarii creativitatii in toate fazele de rezolvare a problemelor, incepand cu orientarea si terminand cu evaluarea. Se discuta cu aceasta ocazie blocajele perceptuale, emotionale, ale gandirii, dificultatile intampinate in izolarea si delimitarea unei probleme “ prin conceptul de blocaj perceptual. "Blocajele culturale si emotionale includ conformismul, tendinta de supraevaluare a ratiunii si a logicii, teama de a gresi, tendinta catre perfectiune si supunerea oarba
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
si a aplicarii creativitatii in toate fazele de rezolvare a problemelor, incepand cu orientarea si terminand cu evaluarea. Se discuta cu aceasta ocazie blocajele perceptuale, emotionale, ale gandirii, dificultatile intampinate in izolarea si delimitarea unei probleme “ prin conceptul de blocaj perceptual. "Blocajele culturale si emotionale includ conformismul, tendinta de supraevaluare a ratiunii si a logicii, teama de a gresi, tendinta catre perfectiune si supunerea oarba fata de autoritate. "<footnote Cucoș, Constantin, 2005, Teoria și metodologia instruirii, în vol. Modulul psiho-pedagogic, Învățământ
?ABILIT??I PRACTICE by Laura Savin () [Corola-publishinghouse/Science/83166_a_84491]
-
cazul conflictului asupra alegerii uneia din mai multe strategii), în timp ce realitatea funcționează mai încet și cu mai puțină certitudine (ibidem, p. 6). # Autorii sunt conștienți și de o limită a definiției lor. Știm, spun ei, că definind conflictul în termeni perceptuali lăsăm deschisă posibilitatea ca o parte să creadă că există un conflict de interes, în timp ce cealaltă parte să nu creadă. Numai că, arată ei în continuare, o parte trebuie să se înșele, deși, oricum, probabil va acționa în conformitate cu propriile percepții
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
ceea ce privește această temă, Bahtin (1981) este foarte relevant. În măsura în care cele două fațete ale focalizării (psihologică și ideologică) depind de felul în care lucrurile sînt evaluate, se pare că există destul spațiu de intersecție între cele două - din contra, focalizarea perceptuală spațio-temporală nu este evaluativă prin definiție, ci pur și simplu o dezvăluire prin implicație a timpului și locului de unde și cînd se face focalizarea. Putem vorbi, într-o situație tipică, despre un personaj principal care se abate de la normă ca
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
fiind subliniat și contracarat de ideologia ortodoxă și „rezonabilă” a unui narator extern ce focalizează în altă parte; efectul asupra unui cititor este, de cele mai multe ori, acela că ideologia personajului apare ca fiind „corectată” de ideologia naratorului. 3. 5. Focalizarea perceptuală ca element primar Dacă se poate accepta, în lumina exemplelor anterioare, că narațiunea atrage întotdeauna după sine focalizarea, este discutabil dacă trebuie să distingem între poziția focalizatoare și cea naratorială în toate textele, sau dacă ar trebui să mergem pe
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
în general: dar în acest caz au același sentiment ca și bărbații... Nu este deloc dificil să transformăm acest fragment la persoana a treia, dar renunțarea la vocabularul evaluativ, frazele generice, modalitatea deontică și înlocuirea acestora cu modalitatea epistemică și perceptuală ca și îndepărtarea comparativelor, toate duc la crearea unui text total diferit: Se pare că nu toți oamenii sînt mulțumiți cu liniștea colibei lor: unii vor frămîntări sau și le provoacă ei înșiși. Poate că sînt mulți cei care îndură
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
singur rol, idee legitimată ulterior de PM. La Culicover și Wilkins (1984)60 există două seturi de roluri, iar atribuirea a două roluri unui argument este posibilă numai dacă cele două roluri fac parte din seturi diferite: (a) roluri extensionale/perceptuale, atribuite argumentelor unui verb prin raportare la evenimente din lumea reală pe care le descriu: Sursă, Țintă, Locativ, Temă; (b) roluri intensionale/de acțiune, care categorizează obiecte în funcție de statutul participanților la acțiune; rolurile intensionale se bazează pe teoriile naturale ale
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
celulare și cele ale Țesuturilor. Suprafața se transformă în interfață, legând interiorul cu exteriorul. Numai în acest mod sistemele biologice ajung să înțeleagă mediul, deoarece părți relevante ale mediului devin elemente de interanaliză interior-exterior. De altfel, fenomenele lumii, ori modelele perceptuale, cele numite de către Uexküll (1930) drept Umwelt reprezintă, în același timp, interiorul devenit exterior și exteriorul devenit interior în nișa ecologică. De altfel, gradul de libertate al ființelor față de mediul înconjurător depinde de modul în care mediul extern devine o
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
au fost lămurite de psihologi, să realizăm un scurt excurs în istoria psihologiei interculturale. Au existat două curente majore în explicarea fenomenelor psihice primare (senzații, percepții): nativiștii, respectiv empiriștii. Curentul dominant a fost cel al nativiștilor. Aceștia susțineau că fenomenele perceptuale relevă cereri structurale ale sistemului nervos central, astfel încît experiența anterioară are o importanță scăzută. Reprezentanții curentului evocat s-au centrat asupra "formelor bune" (Gestaltpsychologie) și asupra principiului "întregul se impune în dauna părților". Cel de-al doilea curent a
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și adăugită, Editura Humanitas, București, 2009. Marinescu, Valentina, Introducere în teoria comunicării: principii, modele, aplicații, Editura Tritonic, București, 2003. Markee, Nancy L., Carey, Inez L. și Pedersen, Elaine L., "Body cathexis and clothed body cathexis: Is there a difference?", în Perceptual and Motor Skills, 70, 1990, pp. 1239-1244. Mathes, Eugene W. și Kempher, Sherry B., "Clothing as a nonverbal communicator of sexual attitudes and behavior", în Perceptual and Motor Skills, 43, 1976, pp. 495-498. Matthews-Grieco, Sara F., "Corp și sexualitate în
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Pedersen, Elaine L., "Body cathexis and clothed body cathexis: Is there a difference?", în Perceptual and Motor Skills, 70, 1990, pp. 1239-1244. Mathes, Eugene W. și Kempher, Sherry B., "Clothing as a nonverbal communicator of sexual attitudes and behavior", în Perceptual and Motor Skills, 43, 1976, pp. 495-498. Matthews-Grieco, Sara F., "Corp și sexualitate în Europa vechiului Regim", în Corbin Alain, Courtiène, Jean-Jacques și Vigarello, Georges (coord.), Istoria corpului: De la Revoluția Franceză la secolul Luminilor, vol. 1, traducere de S. Manolache
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
intelectuali, aptitudinali și „de personalitate”, iar factorii stimulativi externi țin de colectiv (climatul creativ și conducerea) și de societate (valori promovate, condiții create, educație, nivel cultural, securitate psihologică, securitate personală, spiritul vremii, ). Blocajele interne ale creativității aparțin categoriilor: cognitivă (subcategoriile perceptuale, informaționale, vizând caracteristici ale gândirii) și <citation author=”unknown”„de personalitate”</citation> (subcategoriile motivaționale, temperamental-caracteriale, afective - anxietate, frustrări, conflicte). Formele creativității în privința formelor creativității, Anca Munteanu (17, pp. 138-174) pleacă în analiza sa de la două criterii de clasificare: aspectul creator
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
pentru lumea exterioară și rezonanță afectiva ștearsă. Apatia constă în dezinteres față de propria persoană și ambianța și nu-le intilnim în depresie. Din punct de vedere medical, depresia semnifică prăbușirea dispoziției de viață și se caracterizează prin “tristețe vitală”, conținut perceptual cenușiu, sentimente de autodepreciere și durere morală, idei delirante de autoacuzare, de vinovăție, de ruină, de inutilitate și pierderea interesului față de lumea înconjurătoare. Persoană depresiva are o încetinire a proceselor gindirii, hipermnezie selective, are mișcări reduse și lente, expresivitatea mimica
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
vom vorbi în cap. 4 (§ 5.2). Aceste forme exemplare de mediere 6, numite astfel de la lucrările lui Z. Guentchéva încoace (1994 și 1996), plasează o zonă textuală sub dependența unei surse de cunoaștere (mediere epistemică) sau de percepție (mediere perceptuală). Enunțurile pot astfel să nu fie asumate de un locutor-narator. De exemplu în cele două pasaje din faptul divers T5: T5 (urmare) [...] Acolo, chiar pe trotuar, a fost găsit copilașul, "cu cîrpa și cu ursulețul lui", după mărturia unei vînzătoare
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
DIL) și discurs direct liber (DDL). O foarte bună sinteză asupra acestei probleme se găsește în cartea lui L. Rosier (1999)8. • Indicațiile unui suport de percepții și de gînduri raportate: efecte de puncte de vedere sprijinite pe o focalizare perceptuală de tipul a vedea, a auzi, a simți, a atinge, a gusta sau pe o focalizare cognitivă de tipul a ști sau gîndire reprezentată (Rabatel 1998). • Indicațiile de cadru mediator: mărci precum potrivit, după, conform și pentru, modalizare printr-un
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ara și recolta ca să trăiască, și merită astfel să nu simtă lipsa pîinii pe care au semănat-o. Enunțul Vezi, care deschide segmentul A, introduce o secvență descriptivă și indică sursa unui punct de vedere (PdV). Descrierea este de ordin perceptual, adică fondată pe o mărturie prin evidența sensibilă a observației vizuale comune. Întreaga descriere este aparent factuală și se prezintă sub forma unui adevăr general admis (tu cu valoare de adevăr), doxa subliniată prin prezentul iterativ. Secvența se deschide cu
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
primii trei membri apare o însușire umană. Izotopia umană este prezentată ca o aparență (ca un fel de glas articulat, arată un chip omenesc) înainte de a fi confirmate de al patrulea membru care modifică referentul și repune în discuție PdV perceptual inițial. Putem spune că punctul de vedere s-a modificat în special datorită trecerii de la poziția în patru labe la cea a lui homo erectus. Finalul segmentului [B] întreupe incidența referențială a lexemului animale și izotopia legată de el. Începînd
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
și poziția lui homo erectus). Conectorul CÎND aduce cel de al treilea membru în care conotația negativă a lexemului chip este corectată de adjectivul omenesc. Lexemul ca din B1 și verbul a arăta din B3 nu semnalează decît o aparență perceptuală a umanității. Reformulativului ÎNTR-ADEVĂR îi este încredințat rolul de a redefini animalele nedefinite de la începutul textului, transformînd evidența perceptibilă (vezi) în cunoaștere (verbul a fi care asigură definirea-reformularea). Punctul de vedere al percepției externe din a auzi (ca un
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
parcurs care merge de la bază spre vîrf, oprindu-se rînd pe rînd la cele trei etaje semnalate de organizatorii mai întîi, apoi, și în sfîrșit. Descrierea trece prin două moduri principale de prezentare determinate de atitudinea descriptorului (Vogeler 1992): descriere perceptuală exemplificată prin "se vedea un amoraș" de la sfîrșitul lui T46; descriptorul poate să vadă, să audă, să atingă, să simtă sau chiar să guste, așa cum vom vedea în poemul T80 din cap. 6; descriere epistemică (descriptorul posedă anumite cunoștințe), exemplificată
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
neexprimată (C) fapt dezvoltat, bănuim, în interviul însoțit de fotografie și legenda ei -, ne aflăm în prezența unei simple perioade ternare. 4.3. Fragmentul 128 din Caracterele de La Bruyère <5> Deși acest text este introdus printr-o marcă de descriere perceptuală (vezi), ar fi inutil să descriem tehnic suita primelor trei segmente ca pe o mare secvență descriptivă. De fapt, este vorba de o suită de trei perioade descriptive urmate de o perioadă argumentativă care se compune dintr-o concluzie [D2
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
care din sînul tău adie] din v. 2 și ton odeur [mireasma ta] din v. 9, je vois din v. 3 și 10 par să confirme diviziunea sintactică în două părți care amestecă de fiecare dată cel puțin trei moduri perceptuale: mirosul, văzul (Q1) și gustul (Q2), în catrene, mirosul, văzul (T1) și mirosul, auzul (T2), în terține. Deși amorsată printr-un refuz de a privi (v. 1), această descriere perceptuală este saturată de multiple percepții: Decupaj poetic: Catrene Terțina 1
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]