1,024 matches
-
temperamentelor foarte active și compatibilă cu un mod de viață normal, în măsura în care respectă structura și ordinea mentală și nu tulbură armonia mediului. Este tipul de activitate specific personalităților extravertite. În patologie, ea însoțește constituția paranoică, având adesea un caracter de periculozitate. Se întâlnește în cazurile de delir mai mult sau mai puțin sistematizat, însoțind, de regulă, stările paranoiace. Acest tip de activitate reprezintă suportul dezvoltării hipomaniei, ca și pe acela al stărilor de agitație dezordonată ale maniei propriu-zise. b) Hipostenia constă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
sau de altă natură (traumatisme, intoxicații, infecții), procesul de discernământ va suferi importante modificări, împiedicând persoana în aprecierea justă a stărilor sale motivaționale și obligând-o să ia decizii greșite, neconcordante cu motivele, absurde sau cu un grad crescut de periculozitate antisocială, atât pentru sine, cât și pentru societate. În funcție de gradul de modificare, discernământul poate fi atenuat sau complet pierdut. Deliberarea apare ca un proces de analiză simultană a mobilurilor și deciziilor persoanei, ca o punere de acord a acestora în
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
factor terapeutic la „eliberarea maselor” de tensiunea intrapsihică a pulsiunilor primare și la realizarea unei stări de satisfacție. Instinctul combativ se poate manifesta la orice vârstă. El este automat, necontrolat și necontrolabil, violent, caricatural și prezintă un mare grad de periculozitate. P. Bovet distinge cinci faze succesive în ceea ce privește modul de desfășurare a comportamentului bazat pe instinctul combativ: a) provocarea verbală, ironii, înjurături, ultimatum; b) apariția primelor manifestări în cursul cărora cei doi adversari sunt încă separați, dar își aruncă obiecte unul
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
evita sau combate; - evitarea oboselii, a consumului de alcool, droguri etc. în timpul activității profesionale, al conducerii auto etc.; - evitarea practicării unor activități cu risc crescut fizic și/sau psihic (sporturi extreme, activități profesionale dificile sau cu un grad sporit de periculozitate) în condiții neprotejate; - informarea corectă și completă a persoanelor care se angajează în activități cu risc crescut (profesional, conducere auto, aero sau navală) de posibilele accidente și consecințele acestora. Se poate desprinde din cele de mai sus faptul că acțiunea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
obiective: a) asigurarea unor condiții normale, lipsite de factori nocivi sau psihotraumatizanți, a unui mediu securizant cu caracter de stabilitate; b) crearea unor condiții de habitat corespunzătoare, plăcute, confortabile, comode și utile; c) crearea unor condiții de muncă lipsite de periculozitate, care să motiveze individul și să-i dea satisfacție, să-i stimuleze creativitatea; d) un program de alimentație rațional, diversificat, fără excese, echilibrat ca aport de principii energetice; e) un mod de viață rațional, echilibrat, fără excese, desfășurat regulat, care
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
persoana umană bolnavă psihic. Nebunia este etichetată ca boală psihică, iar bolnavii psihic sunt tratați ca oricare altă categorie de suferinzi. Această formă de asistență urmărește, în primul rând, „deculpabilizarea” bolnavului psihic și „restaurarea statutului psihosocial” al acestuia. Ideea de periculozitate persistă însă. Ea nu poate fi anulată și de aceasta se leagă frica și repulsia față de nebunie și nebuni. Pe aceste considerente, bolnavii psihic vor fi în continuare marginalizați prin supraveghere intrasau extraspitalicească, dar în forme mascate. Deși s-a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
un aspect, care nu poate fi rezolvat decât de igiena mintală. Societatea pune, de regulă, la un loc boala psihică și devianța. De aceea, ea acționează represiv atât asupra bolnavilor psihic, cât și asupra sociopaților, atribuindu-le eticheta comună de „periculozitate socială”. De aici decurge statutul psihosocial specific al acestora, cu toate consecințele lui. Cea care poate și trebuie să rezolve situația este igiena mintală, și ea o poate face numai acționând prin intermediul unui model medico-social adecvat, care să-și impună
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ref>. Cauza acestui conflict a fost activitatea dusă de aceștia, constatându-se că „se dădeau prin sate cu totul la alte ocupațiuni decât la acelea ale meseriei lor” <ref id="77"> 77 Ibidem. </ref>. Reprezentantul german la București, Bülow , observa periculozitatea acestui fenomen, În urma căruia ideile panslavismului erau răspândite În România: „În Est, icoana este un mijloc extrem de eficient pentru introducerea de idei politice În rândul maselor” <ref id="79">79 Apud Nicolae Ioniță, op. cit., p. 163. </ref>. Ca urmare a
DIPLOMAȚI RUŞI LA CURTEA REGELUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ADRIAN-BOGDAN CEOBANU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1261]
-
formelor de agresiune și violență. Dintre numeroasele aspecte care țin de relația agresor victima, cel mai pregnant ar fi gradul de responsabilitate pe care victimele ar putea-o avea în manifestările agresorului. Abordarea aspectelor privitoare la potențialul și riscul de periculozitate, la dinamică psihologică a violenței, relevă complexitatea și multitudinea mecanismelor care intervin în generarea și manifestarea agresivității, ridicând în același timp aspecte etice privind modalitățile de intervenție și prevenție. I. Victimologie concept, obiect de cercetare și acțiune. Victimologia reprezintă disciplină
SEMNIFICATII MEDICALE ALE VICTIMOLOGIEI IN CONDUITELE AGRESIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]
-
susținute prin eforturi sociale, care merg până la evitarea aculturației și televiolenței, afirmarea drepturilor omului, a femeii și copilului, a dreptului la asistență medicală, a dreptului de securitate în toate circumstanțele de viață. Abordarea aspectelor privitoare la potențialul și riscul de periculozitate, la dinamică psihologică a violenței, relevă complexitatea și multitudinea mecanismelor ce intervin în generarea și manifestarea agresivității, ridicând în același timp o amplă problematicp etică privind modalitățile de intervenție și prevenție.
SEMNIFICATII MEDICALE ALE VICTIMOLOGIEI IN CONDUITELE AGRESIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]
-
a delincvenței creează posibilitatea înțelegerii fenomenului la diferite nivele: dimensiunea statistică evidențiază amploarea și evoluția fenomenului (în procente, medii, analize factoriale) în corelație cu diverși indicatori sociali (economici, culturali, geografici); dimensiunea juridică evidențiază tipuri de norme încălcate, gravitatea prejudiciilor aduse, periculozitatea lor socială, tipurile de sancțiuni aplicate și modalitățile de resocializare; dimensiunea sociologică pune delincvența în raport cu multiplele fenomene de dezorganizare socială, de inadaptare și marginalizare; dimensiunea psihologică evidențiază structura personalității delincvente, motivațiile, mobilurile comiterii delictului, atitudinea delincventului în raport cu fapta comisă (discernământ
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
nedoriți, bolnavi sau instituționalizați rezultați din măsurile coercitive din 1966 cu privire la interzicerea avortului și diminuarea drastică a motivelor de divorț familial; perioada de dupa 1989 și până în prezent când, din punct de vedere cantitativ dar și “calitativ“, a crescut gradul de periculozitate a unor delicte comise prin violență de tineri și a scăzut sensibil vârsta de la care un minor devine delincvent. Pe de altă parte, modelele criminale oferite tinerilor au devenit tot mai răspândite și vizibile, iar oportunitățile de asociere cu delincvenți
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
posibilitățile reale de recuperare și reinserție socială, pe baza analizelor statistice și etiologice se poate realiza și o tipologie a diverselor comportamente delincvente juvenile: minori cu comportamente delincvente ocazionale, accidentale și nestructurate, care comit delicte cu un grad redus de periculozitate socială. De regulă, această categorie provine din familii legal constituite, dar în care există deficiențe de socializare, motiv pentru care minorii fug de acasă și de la școală, intrand sub influența unor anturaje nefaste, în compania cărora încep să comită acte
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
libertate, evitându-se astfel pericolele ”etichetării” sau ”stigmatizării” lor de către comunitate, dar și cele ale ”învățării negative” a tehnicilor delincvente în cazul resocializarii în instituțiile de profil; minorii cu comportamente delincvente structurate, care comit delicte cu un grad ridicat de periculozitate socială, care provin, de regulă, din familii disociate structural și funcțional și cu o situație economică precară, având, totodată, performanțe scăzute școlare și profesionale. Evoluția ”carierei” lor delincvente relevă comiterea, încă de la o varstă fragedă, a unor acte predelincvente (furturi
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
școlar, consum de alcool și chiar droguri, agresiuni fizice), pentru ca ulterior să treacă la realizarea unor fapte penale mult mai grave (tâlhărie, viol, furt, agresiuni fizice). minori cu comportamente delincvente recurente și reiterative, care comit fapte penale cu o deosebită periculozitate socială, concretizate în delicte de omor, vătămări corporale, violuri și tâlhării, consum și trafic de stupefiante. De regulă, acești minori provin din acele medii de ”socializare negativă“, medii ”marginale” sau chiar ”patogene“, unde sunt socializați și ”învățați ”într-un spirit
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
ființă opusă și periculoasă” el fiind perceput ca „un semen în stare de suferință”. Cabanis, referindu-se la statutul social al bolnavului psihic, distinge trei grupe de raporturi între acesta și societate: a) starea de boală psihică; b) potențialul de periculozitate antisocială; c) pierderea parțială sau totală a discernământului cu implicații imediate asupra răspunderii pentru faptele comise. Constituirea psihopatologiei ca știință Deși s-a constituit relativ recent ca disciplină independentă în cadrul „disciplinelor psihologice”, psihopatologia are rădăcini solide și vechi în domeniul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care confecționează „imaginea socială” a nebuniei. Societatea asociază nebunia cu violența în cadrul acestei „imagini”. Ca și nebunia, violența este irațională, ambele fiind expresia unor excese potențiale ale pulsiunilor individului (G. Bataille). S. Taieb remarcă faptul că nebunia și violența implică periculozitate, dar deși statutul de nebun este identic în societate, atât pentru bărbat, cât și pentru femeie, rolurile sunt diferite. Astfel se consideră că femeia este victima propriei sale nebunii, care returnează violența nebuniei asupra ei însăși, pe când bărbatul este nebun
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
inactivitate, pasivitate sau acțiuni bizare, periculoase, automate, stereotipe, negativism etc. Toate acestea pot avea o motivație psihopatologică, ele fiind reacții, conduite sau acțiuni dictate de stările delirante, halucinații, impulsiuni morbide etc. În majoritatea cazurilor, ele pot avea un caracter de periculozitate pe care examinatorul trebuie să-l surprindă, orientat fie împotriva persoanei bolnavului (autoagresivitate, acte suicidare), fie împotriva celorlalți (violență, omucideri, distrugeri de bunuri, clastromanie, piromanie etc.). III) Examenele clinice complementare ale bolnavului psihic se impun cu obligativitate. Nu trebuie să
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Spre deosebire de agresivitate care este o stare psihică potențială, violența este o formă de conduită agresivă „învățată” prin adoptarea unor „anti-modele” de comportament de tip deviant sau sociopatic. Ea are un caracter distructiv, antisocial, prezentând prin aceasta un mare grad de periculozitate. Este legată de tulburările de activitate, voință, instinctuale, fiind prezentă în multe afecțiuni psihice. Tulburările afective Aspecte psihologice generale Afectivitatea reprezintă ansamblul de reacții psihice ale individului în fața unor situații ocazionate ale vieții, fie datorită unor contacte cu lumea externă
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
al zeilor”, o stare de „inspirație poetică”, „transă oraculară”, „eresul” sau „entuziasmul bachic” și nebunia ca boală - tulburare a minții care ține de sfera medicală. Dar, odată cu aceasta din urmă, Socrate aduce în discuție și „latura socială” a nebuniei subliniind „periculozitatea antisocială” a actelor de conduită ale bolnavilor psihici care periclitează ordinea socială, prescriind în sensul acesta măsuri de prevenție și de protecție socială ale cetății împotriva nebunilor (Legile, 10, d-e). Cele două forme de nebunie, culturală și medicală, au
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
religioase și juridice. Din acest motiv, statul va atribui bolnavului psihic un anumit statut care sub intenția formală a „protecției terapeutice” nu va face altceva decât să-l izoleze și să-l marginalizeze. Boala, psihică se va încadra în sfera „periculozității sociale” a actelor „antisociale”, iar bolnavul psihic va fi considerat ca un potențial sau activ „violator” al ordinii și legilor sociale. Ceea ce reprezintă însă o notă particulară, este faptul că „absența discernământului”, a „conștiinței faptelor comise” fac ca aceste persoane
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care sunt internați pe termen lung, bolnavi psihici care au comis acte antisociale de o extremă gravitate, recidiviști incurabili, de regulă criminali patologici, fără discernământ și, în consecință, iresponsabili din punct de vedere legal și cu un potențial crescut de periculozitate antisocială. Spitalele de psihiatrie în care sunt internate persoane care, prin convingerile lor politice, prin propaganda publică și acțiunile lor, se opun ordinii statului. Acest sistem de reprimare mascat sub eticheta „bolii psihice” este, incontestabil un grav atentat la drepturile
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
afazia Wernike) datorită leziunii cortico-cerebrale a centrilor vorbirii din creier. Agitație: formă de comportament patologic de expresie motorie, mai mult sau mai puțin turbulentă și dezordonată, cu caracter pulsional, adesea ireflexiv, putând duce la acte de violență cu caracter de periculozitate atât pentru bolnav, cât și pentru anturajul acestuia. Agnozie: pierderea capacității de a recunoaște, înțelege și denumi semnificația diferiților stimuli senzoriali în absența unor tulburări de tip senzorial periferic (agnozie vizuală, tactilă, auditivă, asterognozie, prosopagnozie). Agorafobie: frica patologică de spații
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și a vocilor (avizate) care spun că virușii vor transforma viitorul comunicațiilor mobile într-un coșmar, ștergând datele din telefoane, accesând conturile bancare, sunând la numere cu suprataxă, înregistrând conversațiile și transmițându-le către ale numere de telefon, gradul de periculozitate a virușilor mobili nu este, în prezent, foarte ridicat. Mod de lucru Transmisia prin Bluetooth, specifică multora dintre ei, îi face pe atacatorii mobili mai asemănători cu virușii biologici, care cer, pentru a se multiplica, apropierea dintre indivizi. Această caracteristică
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
ca răul să fie suportabil”. Această formă de întărire necesită, în general, puțin antrenament. Efectuarea unei întăriri asupra persoanei constă în întărirea uneia dintre calitățile sale. Reacțiile afective ale pacientului sunt, în această situație, mai puternice și de aici provin periculozitatea, dar și forța acestei metode. De exemplu, terapeutul poate spune unui pacient: Amabilitatea este o calitate pe care o aveți și pe care n-ar trebui s-o pierdeți”. In ceea ce privește relația colaborativă, întăririle încearcă să dezvolte participarea activă
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]