4,422 matches
-
pe neașteptate, timpul său ca un "căcat pietrificat" și se plânge că serviciile de agitație și propagandă îi stau în gât. Membrii RAPP-ului vedeau esențialul: "putred", schizoid a fost Maiakovski dintotdeauna - de la început până la sfârșit. S-a născut la periferia gruzină a imperiului rus și moartea prematură a tatălui său l-a făcut să trăiască toate suferințele unei copilării fără un părinte, de care nu-i plăcea să-și amintească. S-a alăturat de timpuriu mișcării revoluționare, a stat chiar
Patru eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11960_a_13285]
-
în ianuarie 2004, pornește de la premisa că impozitul pe proprietăți (terenuri, clădiri) calculat pe baza încadrării în zonele concentrice - A, B, C, D, - instituit în anul 1994 nu mai ține cont de realitățile actuale, de apariția cartierelor de vile de la periferia orașului. Se consideră că impozitarea ar trebui făcută la valoarea proprietății, și nu în funcție de zona în care se află. Se au în vedere zonele compacte rezidențiale, și nu imobile izolate din zonele de blocuri. Totodată, se va propune micșorarea impozitelor
Agenda2003-19-03-3 () [Corola-journal/Journalistic/280984_a_282313]
-
directorul S.C. „Drumuri municipale“ - atestă că în zona cea mai înaltă a așezării se găsea Cetatea, locul de unde se desfășura și rețeaua stradală. Călător pe meleagurile noastre pe la 1700, Evelya Celeby remarca străzile centrale pardosite cu scânduri, spre deosebire de cele de la periferie în care, după ploaie, putea să se înece și un elefant. O dată cu trecerea sub administrația austriacă (1716), Timișoara beneficiază de un plan de reconstrucție, pentru ca de la mijlocul secolului al XIX-lea să se organizeze după proiecte de sistematizare. Iată o
Agenda2003-19-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281003_a_282332]
-
Pagină realizată de Delia S. BARBU, ADRIANA NICA Zeci de oameni fără identitate trăiesc la periferia orașului În cartierul Kuncz nu există nici școală, nici cabinet medical sau post de poliție Pare a fi departe de orice urmă de civilizație. Străzi desfundate, case fără curent electric și pe jumătate dărâmate, oameni îmbrăcați sărăcăcios, copii cu picioarele
Agenda2003-3-03-c () [Corola-journal/Journalistic/280602_a_281931]
-
XIX și XX cum puțini conducători români au reușit s-o facă. Doar șapte ani de domnie se înscriu în Cartea neamului. Dar ce ani! Ani de „ardere a etapelor”, de smulgere a României din sistemul care o ținea la periferia Europei, ani de occidentalizare, de creare a structurilor unei țări moderne, cu germenii democrației dați unui pământ ce tânjea după atenție și dragoste. A plătit cei șapte ani de glorie cu alți șapte de surghiun la care s-a autocondamnat
Agenda2003-4-03-a () [Corola-journal/Journalistic/280625_a_281954]
-
4,45, ora României), la Bagdad sunt auzite explozii și sunt vizibile tiruri ale apărării antiaeriene, semn că războiul a început. Primele bombardamente asupra Bagdadului au fost lansate la ora locală 5,35 și au avut o amploare limitată, la periferia Bagdadului, vizând eliminarea președintelui irakian și a altor membri ai conducerii de la Bagdad l forțele americane au folosit avioane invizibile și rachete de croazieră l Irakul a ripostat lansând rachete împotriva Kuweitului, care însă nu au făcut victime l o
Agenda2003-12-03-4 () [Corola-journal/Journalistic/280813_a_282142]
-
cu reținerea în custodie a căruțelor. Ținând cont de unele solicitări care vizează locuitori din zonele mărginașe ale Timișoarei, și legătura cu terenurile agricole deținute de aceștia, precum și de cadrul legislativ actual care prevede amenajarea unor drumuri pentru căruțe la periferia municipiilor, Consiliul Local a aprobat o nouă hotărâre prin care se reglementează posibilitatea circulației vehiculelor cu tracțiune animală în zonele periferice cu avizul Comisiei municipale de circulație. Domnul viceprimar Dorel Borza ne-a precizat că persoanele interesate vor depune o
Agenda2003-13-03-5 () [Corola-journal/Journalistic/280839_a_282168]
-
cu tot ce decurge de aici, o filosofie a vieții care se scurge printre degete ca firele de nisip, iar un nordic va explora misterul fiordurilor, fie din viață, fie din natură. Un balcanic precum Kazantzakis va explora abisul marginalului, periferia unor culturi care sînt, în cea mai mare parte, îngropate în istorie și în mituri, iar un sud american precum Marquez va aduce vibrațiile mitice ale unei lumi care întîi a fost decimată, apoi cercetată. Artiștii români care au intrat
Cultura între universal, național și local by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/2666_a_3991]
-
elaboreze proiecte viabile de geopolitică într-o Europă Centrală și de Est, în era postcomunistă. Să conducă eficient Stiftung Gerhard-Hauptmann-Haus. Deutsch-osteuropeisches Forum - Duesseldorf. O fundație care, după 1989, devenea necesară. Culturile Europei răsăritene trebuiau ascultate. Și considerate cu iubire. 2) Periferiile noilor vârste culturale. Geopolitica mileniului III E greu de înțeles de ce o periferie a culturii germane poate exprima un Centru. Fundația condusă de Walter Engel a organizat expoziții la Kaliningrad/Koenigsberg, în Polonia, Ungaria, a realizat întâlniri, simpozioane la Duesseldorf
Walter Engel, între geografie literară și geopolitică by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/2693_a_4018]
-
era postcomunistă. Să conducă eficient Stiftung Gerhard-Hauptmann-Haus. Deutsch-osteuropeisches Forum - Duesseldorf. O fundație care, după 1989, devenea necesară. Culturile Europei răsăritene trebuiau ascultate. Și considerate cu iubire. 2) Periferiile noilor vârste culturale. Geopolitica mileniului III E greu de înțeles de ce o periferie a culturii germane poate exprima un Centru. Fundația condusă de Walter Engel a organizat expoziții la Kaliningrad/Koenigsberg, în Polonia, Ungaria, a realizat întâlniri, simpozioane la Duesseldorf, Wroclaw/Breslau, Timișoara. Culturile din Silezia, din Banat, din Bucovina dădeau un sens
Walter Engel, între geografie literară și geopolitică by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/2693_a_4018]
-
meserie și să își înscrie copiii la școală. Aproape 40 de familii de romi proveniți din România au depus deja cererile ca să beneficieze de cei 15.000 de euro destinați fiecărui nucleu familial care acceptă să părăsească taberele ilegale de la periferia orașului Milano, scrie luni cotidianul La Repubblica. Prefectura din Milano a pus la dispoziție un comisariat care se ocupă de "urgența romilor". Romii care doresc să intre în programul de integrare socială, în România, pot depune o cerere și semna
Romii din Milano se întorc în România pentru 15.000 de euro () [Corola-journal/Journalistic/27001_a_28326]
-
o țară în care lucrurile se mișcă doar când șeful guvernului se implică în persoană. În acest timp,. Și mă gândesc că Annuska a vărsat deja uleiul și accidentul este inevitabil. Există o masă mare de oameni care trăiesc la periferia societății, în sărăcie și ghetouri, fără slujbe, dar cu obișnuința de a se descurca ei cumva, dintre aceștia mulți au ajuns să consume și sunt deja dependenți de aceste substanțe, există un potențial uriaș pentru noi substanțe de a fi
Note din jurnalul unui psihoterapeut. Etnobotanice () [Corola-journal/Journalistic/27066_a_28391]
-
Mircea Anghelescu Proza interbelică este aceea care descoperă imaginea teribilă a periferiei, a mahalalelor cu maghernițe gata să cadă, cu maidane pline de scaieți și gunoaie, unde o lume pestriță, săracă, se chinuie să supraviețuiască într-un mediu ostil. Atinsă în câteva cercetări sociologice, prezența mahalalei în literatură este discutată și în
Mahala și periferie by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2714_a_4039]
-
meritul de a propune câteva probleme mai multor categorii de cititori, în același timp iubitori de literatură, de istorie, de urbanism. Cel mai cunoscut dintre autorii discutați, G.M.Zamfirescu este preferat în analizele sale, căci Maidanul cu dragoste „e romanul periferiei industriale prefigurând mahalaua pe verticală”, cu cartierele mărginașe ale orașului cotropite de fabrici, cocioabe și maidane: „spre bariera Regiei... o cârciumă, o fabrică de mezeluri, un depozit de cărbuni... un maidan cu basculă publică, bariera drumului de fier și, peste
Mahala și periferie by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2714_a_4039]
-
ei, complicat, pervers și romantic, inclusiv vitalitatea care irumpe, biruitoare, din mijlocul îngrămădirilor de case șubrede, cu oameni cenușii și ei, obosiți, bolnavi, dezamăgiți: personaje ca Fana din romanul lui Zamfirescu sau ca Marieta în romanul modestului C.Barcaroiu. În periferia Bucureștilor din romanul său (intitulat, desigur, Periferie), unde „bălăriile... întrec în înălțime ridicăturile de pământ cu chip amarnic de case”, unde „sifilisul, oftica și foamea învrăjbesc oamenii și-i strâng în același timp în cea mai cumplită existență, care nu
Mahala și periferie by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2714_a_4039]
-
care irumpe, biruitoare, din mijlocul îngrămădirilor de case șubrede, cu oameni cenușii și ei, obosiți, bolnavi, dezamăgiți: personaje ca Fana din romanul lui Zamfirescu sau ca Marieta în romanul modestului C.Barcaroiu. În periferia Bucureștilor din romanul său (intitulat, desigur, Periferie), unde „bălăriile... întrec în înălțime ridicăturile de pământ cu chip amarnic de case”, unde „sifilisul, oftica și foamea învrăjbesc oamenii și-i strâng în același timp în cea mai cumplită existență, care nu se deosebește întru nimic de viața animalelor
Mahala și periferie by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2714_a_4039]
-
lui Mircea Damian este pretutindeni, unele mahalale ajung până în centru: „La București (...) în unele locuri, mahalaua se întinde până aproape de centru. Iar în alte locuri se învecinează cu cartierele boierești”. La Aderca, G.M.Zamfirescu, Barcaroiu ș.a., mahalaua se localizează la periferie. Este evident că cele două nume își dispută înțelesuri care nu se suprapun temporal: mahala însemna cartier înainte, în sec. al XIX-lea, un spațiu urban cu o anumită individualitate, adică un fel de sector sau arondisment: în 1831, Bucureștii
Mahala și periferie by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2714_a_4039]
-
între care Foișorul și Sf.Elefterie, adică locuri centrale și pe atunci. Mahalaua începe abia după primul război să însemne o zonă defavorizată, săracă și cu dotări edilitare incomplete: implicit, o zonă periferică, eventual recent inclusă în oraș. Mahalaua și periferia sunt implicate și în discursul despre urbanism al unor oameni politici care, altădată, gândeau asupra subiectului. La începutul anului 1929, senatorul Const.Argetoianu (memorialistul de mai târziu) ținea un discurs despre viitorul Bucureștilor, „astăzi capitala cea mai urâtă, cea mai
Mahala și periferie by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2714_a_4039]
-
datorată unui „brâu de maghernițe așezate pe gunoaie sau în mlaștini, ridicate după război în urma împroprietăririi demobilizaților”, numit mai departe „inel izolator de murdărie și de sălbăticie în jurul Bucureștilor”. El definește astfel mahalaua și în același timp o plasează la periferie, „în jurul” orașului. Numai cu câțiva ani înainte, la sfârșitul anului 1914, în altă conferință, tot Argetoianu constata că Bucureștii nu au, din păcate, o periferie: din păcate pentru că periferia are o influență binefăcătoare asupra „sufletului” capitalei (acesta e titlul conferinței
Mahala și periferie by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2714_a_4039]
-
de sălbăticie în jurul Bucureștilor”. El definește astfel mahalaua și în același timp o plasează la periferie, „în jurul” orașului. Numai cu câțiva ani înainte, la sfârșitul anului 1914, în altă conferință, tot Argetoianu constata că Bucureștii nu au, din păcate, o periferie: din păcate pentru că periferia are o influență binefăcătoare asupra „sufletului” capitalei (acesta e titlul conferinței, rostită și publicată în franțuzește): „influența periferiei este atât de vizibilă încât ea imprimă o amprentă care a ajuns să creeze categorii diferite printre locuitorii
Mahala și periferie by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2714_a_4039]
-
El definește astfel mahalaua și în același timp o plasează la periferie, „în jurul” orașului. Numai cu câțiva ani înainte, la sfârșitul anului 1914, în altă conferință, tot Argetoianu constata că Bucureștii nu au, din păcate, o periferie: din păcate pentru că periferia are o influență binefăcătoare asupra „sufletului” capitalei (acesta e titlul conferinței, rostită și publicată în franțuzește): „influența periferiei este atât de vizibilă încât ea imprimă o amprentă care a ajuns să creeze categorii diferite printre locuitorii Parisului”, după cum aceștia vin
Mahala și periferie by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2714_a_4039]
-
înainte, la sfârșitul anului 1914, în altă conferință, tot Argetoianu constata că Bucureștii nu au, din păcate, o periferie: din păcate pentru că periferia are o influență binefăcătoare asupra „sufletului” capitalei (acesta e titlul conferinței, rostită și publicată în franțuzește): „influența periferiei este atât de vizibilă încât ea imprimă o amprentă care a ajuns să creeze categorii diferite printre locuitorii Parisului”, după cum aceștia vin dinspre Sena la vest, „dinspre Marna, Sceaux sau dinspre câmpia de la St.Denis”. La fel se întâmplă cu
Mahala și periferie by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2714_a_4039]
-
la București, autorul este constrâns, spre uimirea cititorului său de peste o sută de ani, să declare ceea ce el consideră un deplorabil adevăr: „dintre toate capitalele lumii, dintre toate capitalele țărilor civilizate cel puțin, București este singurul oraș care nu are periferii (banlieue)”. Oarecum surprinzător, Argetoianu ignora o realitate pe care scriitorii dinaintea lui au remarcat-o și au elogiat-o: periferia Bucureștilor exista și ea era, într-adevăr, un refugiu și un teren de mediere între oraș și împrejurimile lui încântătoare
Mahala și periferie by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2714_a_4039]
-
deplorabil adevăr: „dintre toate capitalele lumii, dintre toate capitalele țărilor civilizate cel puțin, București este singurul oraș care nu are periferii (banlieue)”. Oarecum surprinzător, Argetoianu ignora o realitate pe care scriitorii dinaintea lui au remarcat-o și au elogiat-o: periferia Bucureștilor exista și ea era, într-adevăr, un refugiu și un teren de mediere între oraș și împrejurimile lui încântătoare. Așa o vede Macedonski în mai multe proze, între care una este un elogiu al periferiei de altă dată unde
Mahala și periferie by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2714_a_4039]
-
și au elogiat-o: periferia Bucureștilor exista și ea era, într-adevăr, un refugiu și un teren de mediere între oraș și împrejurimile lui încântătoare. Așa o vede Macedonski în mai multe proze, între care una este un elogiu al periferiei de altă dată unde putea să existe, pe Dealul Spirei de pildă, o oază de liniște și de prospețime, remediu împotriva unui centru agresiv, pestriț și zgomotos: „Când te uiți din pridvor către Bucureștii prăvăliți în vale sau urcători către
Mahala și periferie by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2714_a_4039]