329 matches
-
Românii și totuși țara mai este pe hartă, a intrat în NATO și acum gâfâie să fie primită în Europa. Vă dați seama ce magnifică țară aveți? Popa Băncilă îl privea năuc. Acela, înalt, se aplecase asupra lui și-i perora înflăcărat. Părintele îi putea vedea în toată frumusețea lor cele două cornițe sidefii, ițite printre pletele bogate, lățoase. - Dar nu spre a continua discuția v-am căutat, se veseli acela. Un alt coleg este analist financiar. Eu sunt un simplu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
s-a făcut predarea etapei. Asta aș vrea să faci tu, Burtăncurene, să înțeleagă poporul care citește romanul la capitolul despre revoluție cum și de ce s-a murit atunci. Idealurile singure, adică numai ele, din proprie inițiativă, nu împușcă oameni.“ Perora înflăcărat, ca și cum în fața ochilor i se desfășurau, iar și iar, marile scene din spectacolul revoluției în direct transmis de Televiziunea Română, dublate de cele întâmplate la Județeană, din păcate nepreluate de vreo televiziune. „Băgăm totuși și puțin fantastic la prelucrare! Ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
să-i las pe toți imbecilii să decidă în locul meu? În discuția care începea să se aprindă cuvintele rostite își înghițeau oamenii, așa încât nu mai știai cine ce vorbește. De altfel, fiecare din fete spunea același lucru, și dacă una perora, cealaltă o aproba și viceversa. Barul începea să se golească, dar muzica lui Ștefan Bănică Junior, răsunând dintr-un jukebox maro, făcea ca atmosfera să fie incredibil de densă și de trepidantă. - Asta e societatea: mănâncă sau vei fi mâncat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
următoarele două ore, Hugo a cărat cești de ceai pentru întreaga echipă, în timp ce Amanda stătea pe canapea cu Theo și-i dădea înainte despre abilitățile ei de mamă, editor și gospodină. Cred că ești așa de mândru de ea, a perorat ziarista când Hugo și-a făcut, din nou, apariția cu tava lui. Bărbatul s-a forțat să clatine din cap. A, sunt! Prinzând, cu coada ochiului, expresia Amandei, și-a dat seama că aceasta aștepta de la el mai mult entuziasm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
în cel mai la îndemînă closet și să se apuce să verse. - Și chiar atât de năpraznic te scoate din răbdări un singur vers, piuit de un singur Optzecist, Fiorosule? - Nu scapă nici un prilej și mi-o scoate din țîțînă! perora, după o topică întortocheată a frazei, un bagaj greu, cu pliurile burdihanului revărsate în neorânduială și cu o toartă laterală răsucită spre cer. Cu etichete mototolite. Și cu un nor de catarame, sprintene și nichelate, din care se pricepea uneori
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
țigara, se înecă îngrozitor. Azvârli, în direcția unei ipotetice scrumiere, tutunul. Partea cu jar a baghetei ștergând muchia carafei, se sparse într-un roi de scântei, parte din ele stinse tot de tălpile surorii mai suple, țâșnite în picioare și perorînd: - Cred că a sosit timpul... Domnule Pink Floyd, ești un mare artist!... Singurul lucru pe care nu merită să-l evit să-l recunosc este că, într-adevăr, ești un foarte mare artist. Urmează-mă, te rog, până în locul pe
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
pe nume? - niciodată! Așa ar fi și rămas - dar luna, luna! Luna lumina fața ei albă ca laptele cu obrajii roși și părul ei blond, foarte blond, care înconjura cu lux și fineță o față plină și râzătoare. Pe când el perora o temă de astronomie - indiferentă atât lui cât și ei - adecă pe când se necăjau unul pe altul, ea se uita la el fără să-l asculte; i-ar fi sărit în gât, l-ar fi sărutat de o mie de
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
dar, ah, luna! luna! Luna lumina, roșind fața lui brună, și strălucind părul negru, aurind cu dulceață fața albă ca laptele și părul ei blond - cenușiu ce încadra cu lux și finețe totodată fața ei plină și rîzîndă. Pe când el perora cu stricteță o temă de astronomie, indiferentă, atât lui cât și ei, adică pe când se chinuiau reciproc, ea se uita la el fără să-l asculte și [i] s-ar fi aruncat de gât, l-ar fi sărutat de-o
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
atât de perfecte în rigoarea lor logică, încât oricine le-ar fi primit rămânea fascinat și mișcat, chiar dacă avea anume prejudecăți în ceea ce-l privește. Cel mai adesea îi scria lui Filip al III-lea al Spaniei și monseniorului Querengo, perorându-și cauza, informându-i asupra stării sale de sănătate și a condițiilor de detenție. Scrisorile, firește, pentru a ieși din temnițele secrete, luau căi piezișe cu înșelătorii demne de mari prestidigitatori. Complicitatea, legea tăcerii, favoritismul înfloreau în umbra turnurilor carcerii
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
verifice traducerea la Die Kunst und der Raum pe care o pritocisem deja cu el astă-iarnă. I-am arătat fotografiile făcute atunci, în fața vilei lui, și râde încîntat privind-o pe cea în care Andrei își ia notițe, în timp ce Noica perorează interiorizat și inteligent. I se pare că e toată ironia școlii aici, a școlii în care se predau cunoștințe, și nu acele stări de spirit pe care în Jurnalul filozofic le visa ca făcând obiectul școlii sale de înțelepciune. De ce
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
mai important care ne "înconjoară" și despre care, întrebați ce e, noi dăm din umeri și spunem keine Ahnung, "habar n-am", este însuși faptul de a fi (das Sein). Brusc inflamat de această revelație, încerc să o împărtășesc celorlalți: perorez în fața cabanei, Cătălin a scos camera video din sacul lui Bogdan (cea a dr-ului Ostace nu mai are baterie), drul Ostace, cu o șepcuță de tenisman pe cap și cu un vindiac siniliu ca cerul, pe care scrie cu litere
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
nu este mai sclav decât acela care crede că este liber”. (Goethe). „Iubire și credință eterne să aveți mereu În suflet” (Vers final la Bărbierul din Sevilla) „Creștinul bun trebuie să se ferească de matematicieni și de toți cei ce perorează preziceri deșarte. Există deja pericolul ca matematicienii să fi făcut un pact cu diavolul pentru a Întuneca spiritul și a pune omul În cătușele iadului” (Fericitul Augustin) „Matematica este mijlocul prin care putem Înțelege Universul”, Pytagora “Legile naturii sunt scrise
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
ceea ce știam eu din familie: născut în 1957, nu cunoscusem direct acea lume, dar ea îmi apăruse pregnant din amintirile altora, încă proaspete și traumatice. Am sesizat că romanu-l "obsedantului deceniu" mințea mai ales prin omisiune, suprimând detaliile, preferând să peroreze (așa cum putea) despre idei și Istorie, eventual plasând pseudo-conspirativ, dar cu voie de la Partid, poncifele istoriografiei național-comuniste și apologia apofatică a ceaușismului. Din punct de vedere sociografic, romanu-l "obsedantului deceniu" era net inferior romanului produs în anii '50 de propaganda
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
capacității de a se organiza și a lucra în echipă. Același indicator justifică lipsa noastră de perfor manță instituțională. Săraci, dar fuduli. Am văzut un film excelent cu Al Pacino, "Pactul cu diavolul" se chema, în care acest actor fabulos perorează peste zece minute despre ce-i place lui, nefîrtatelui, mai mult la rasa umană, și anume vanitatea. De aceasta se folosește cel mai mult atunci cînd ne manipulează. Dacă mă uit în jur cu adevărat asta văd, alături de diverse forme
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
de unde și căutarea infructuoasă cu felinarul. În schimb, acesta luminează cât se poate de mulți indivizi și cât se poate de multe singularități: tâmplarul, retorul, muzicianul, sportivul, perceptorul, delatorul. Același Platon este victima altei năzbâtii cinice într-o zi când perorează în public și definește - din nou! - omul drept un biped fără pene. Fără să fie descumpănit și fără să renunțe la calmul său proverbial, Diogene îi aruncă la picioare un pui de găină jumulit pe care-l prezintă ca fiind
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
la ceea ce numesc «înfruntarea taurului» - și de obicei merge. Când cineva începe să mă atace personal și să mă insulte, pur și simplu mă ridic în picioare și fac câțiva pași spre persoana respectivă. Nu spun nimic, îi las să peroreze până când rămân fără suflu (cei mai mulți agresori verbali țipă destul de tare și trebuie să respire des.) Când se opresc să ia o gură de aer, pe o voce calmă dar fermă întreb «Ai terminat?» și mă uit fix la persoana respectivă
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
În plus, trebuie să evit tentația de a vorbi doar pentru a spune un grandios "NIMIC" ori cea a unei elegante "bateri a apei în piuă", să refuz o aleasă și distinsă plictiseală mondenă, cu toate că ar fi plăcut de a perora "despre "NIMIC", singurul domeniu în care am largi competențe", precum pretindea sclipitorul Oscar Wilde. 2. Ar exista două începuturi posibile: "începutul începuturilor", adică momentul în care l-am văzut pentru prima oară pe Visarion (1967, cred: deci, nu numai secolul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de manevre și șiretlicuri, expresiile lipsite de conținut și sens, divagațiile incoerente și absurde, pleonasmele și confuziile, contradicțiile cele mai izbitoare ale gândirii logice, utilizate de Caragiale ca mijloc de satirizare a burghezo-moșierimii. Logica și cunoștințele confuze ale Conului Leonida, perorând plin de spaimă, soției, asupra revoluției, sunt exemplificate prin următorul citat: Unde mi-e gazeta? (nervos) că dacă o fi să fie revuluție, trebuie să spuie la „Ultimile știri“. Din cercetarea logicii personajelor lui Caragiale ca mijloc de satirizare, rezultă
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
care ajung în camerele Parlamentului iar de aici sunt sistematic promovate în funcții ale instituțiilor centrale de stat fie pentru că "și-au revizuit conduitele", fie cu alte "argumente" care eludează înțelesurile normelor legale. Zilnic, politicieni-avocați vin în fața camerelor TV și perorează demagogic despre tot felul de fenomene de corupție, evaziune fiscală, clientelism și altele înrudite în care de multe ori sunt implicați nemijlocit. Ne-am oprit la menționarea acestor aspecte ale vieții noastre sociale recente deoarece ele constituie importante temeiuri ale
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
fraudarea alegerilor din 1946 și înlăturarea monarhiei pe 30.12.1947, la o democrație cu o "burghezie fără tradiții", prin rapida metamorfoză a unor posesori de capitaluri bișnițărești în "investitori", care au transformat industria într- "un morman de fiare", cum perora primul-ministru "modern" al țării de la începutul anilor 1990. Această "burghezie" a umplut cu baruri, discoteci, "asociații agricole" ineficiente, târguri săptămânale cu "negustori de tarabă", satele și comunele țării, înlocuind "munca" cu "distracția" producătoare de calamități umane, emigrări în masă, locuințe
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Muncea, adică studia temeinic. Cel ce vorbea, un tânăr muncitor, se opri., sau propoziție în cadrul enunțului - frază: Un singur lucru le cer oamenilor care mă iubesc, să mă lase singur, să nu mă ceară, să nu mă cheme.; Pe când el perora o temă de astronomie - indiferentă atât lui, cât și ei - adică pe când se necăjeau unul pe altul, ea se uita la el fără să-l asculte. I. 4 Relația zero „Relația zero se caracterizează prin negarea oricărei relații, adică prin
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Valentin Gabrielescu, oameni în vârstă, explicându-le cine-i cu exactitate Nicolae Manolescu și încercând să le obțin sprijinul. Acum, mi se pare de-a dreptul ridicolă scena cu cei doi așezați în paturi, gata să adoarmă, și cu mine perorând despre valoarea lui Manolescu și despre nemaipomenita sa viitoare candidatură la președinție. Atunci însă, în seara aceea de la Unirea, am înțeles foarte bine că nu exista nici o șansă. Deși, în general, liderii PNȚ-ului, inclusiv Corneliu Coposu, nu erau favorabili
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Timpul și la Tiparul universitar, care totuși îl tipărise, dar care refuzam să vedem conținutul exploziv al broșurii lui apărute cu viza cenzurii. Nici măcar nu și-a dat seama că depășise măsura și să plece, a stat un timp interminabil, perorând în același stil. Până la urmă a încercat să smulgă o promisiune că totuși se va scrie un articol "ca lumea", dar nu i-a promis nimeni nimic. În sfârșit a plecat, nu furios, fiindcă furia lui era mică, ci otrăvit
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
o privească, îndepărtându-se. Marcel cerea să i se dea jos cufărul cu stofe, o ladă neagră cocoțată pe acoperișul autobuzului. Lucrurile mergeau greu. Șoferul, care se apucase să coboare singur bagajele, se oprise din treabă și, suit pe acoperiș, perora în fața unui cerc de burnusuri strânse în jurul mașinii. Janine, înconjurată de fețe colțuroase, asaltată de strigăte guturale, își simți dintr-o dată oboseala. - Urc, îi spuse lui Marcel, care se răstea nerăbdător la șofer. Intră în hotel. Patronul, un francez slab
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85083_a_85870]
-
care se cască în noi îl umple fiecare cum poate. Sport, automobil, cărți, copii, prestigiu... Autoritatea de-a judeca pe altul rămâne o pretenție ridicolă. Plictiseala ne anihilează. Trebuie să ne organizăm singuri compensațiile, spațiul intim. Restul nu contează... așa perora Lucian. Putem fi îngăduitori cu nefericita noastră colegă, decretase după o lungă tăcere, superior și scorțos, amicul Lucian. Dar nu fusese asta, totuși, replica finală. Altceva adăugase colegul Lucian Vornicu, după o bine socotită tăcere. O imagine pregnantă, pe care
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]