352 matches
-
obișnuiești să adăstezi dincoace de porți ca și cum mîinile și picioarele n-ar mai avea nicio trebuință năucit azvîrlit sub soarele cu dinți ca după o externare subită demodat și decadent deopotrivă glifă de veghe zgîlțîită de friguri după ce s-a perpelit în cuptoarele istoriilor unde nu și-a găsit locul glifă în lumina amorțită întărită ca mierea pe pereții chiupurilor o casă somptuozitatea ei măcinată erodată de rutina gesturilor ce au încolțit-o pe dinăuntru semănînd izbitor cu preocupările importante pentru
Poezie by Dan Bogdan Hanu () [Corola-journal/Imaginative/6179_a_7504]
-
de clopote. Norul zburător întunecă cerul. Lumina stelelor păli. Trupul ei se umplu de dorul desprinderii de pământ. Ar fi vrut să zboare. Să se înalțe. Cu păsările. Poate de asta, trupul ei, în noaptea aceea, toată noaptea cât se perpeli fără somn, răspândi o mireasmă dulce-acrișoară de oțet de mere, și subțiorile îi mirosiră spre dimineață când se trezi a suc lipicios și amărui, ca sucul țâșnit din carnea albă a mestecenilor. Am să mă duc, îi spuse bătrânei, hotărâtă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
pe ea de odihnită, să-i tălmăcească nălucirile. Plesnește de voie bună și de cine știe ce-i umblă ei prin cap! Toma, săracu, poate-i în pământ, poate trag viermii din el sau e rănit pe undeva și sângeră și se perpelește și nu mai poate de dorul ei, și ea nici cu spatele nu se gândește la el. Sau se gândește ce făcea, noaptea, cu el, la mare, ce mi-a spus la-ntoarcere, că încă pe-atunci mai avea gura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
și de unde te întorceai acasă mult după miezul nopții, lucru nu tocmai înfricoșător, căci zăpada întinsă până la orizont lumina aproape ca ziua. Dar acasă încasai atunci o bătaie bună și erai trimis la culcare în staul, cu vitele, unde te perpeleai toată noaptea de frig și obidă. Ce-ar fi fost să nu te-ntorci deloc în noaptea aceea! Nici un copil, niciodată, nu ajunsese până la corabia din marele golf de dincolo de dig. Îi auziseră doar pe părinți vorbind, când se adunau
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
pocnitură scurtă glonțul zboară din țeavă, trece prin placajul ușii și i se înfige în țeastă. Se trezea transpirată din creștet pînă în tălpi. Cămașa de noapte i se lipea de spate, obrajii îi ardeau ca două plite încinse. Se perpelea toată noaptea, abia dacă reușea să ațipească de două, trei ori, nu mai mult de zece, cincisprezece minute puse cap la cap. Cît era ceasul? Ce zi o mai fi și astăzi? Trebuia să spere în continuare, ce mai avea
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
cu ea, s-o consideri ca pe un lucru normal. Uite aici n-am vrut eu să ajung, la resemnare, eu n-am putut să închid ochii așa cum fac alte femei în situații ca astea. E adevărat că m-am perpelit luni de zile noapte de noapte simțind că sînt la un pas să-mi pierd mințile, dar n-am cedat, m-am gîndit tot timpul că prin atitudinea mea puteam să le dau o mînă de ajutor și altora. Sînteți
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
este că și-a trădat jurământul. Își justifică asta gândindu-se că e mult mai de folos Partidului vie decât ca martiră. După ce semnează hârtia, e eliberată. În primele câteva zile când se află din nou în apartamentul ei, se perpelește toată noaptea. Vede imagini cu câini care le atacă pe colegele ei de celulă. Urletele din camera de tortură îi bântuie gândurile. După miezul nopții, se ridică și își adună toate cărțile și revistele. Coboară la parter și le aruncă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
nimic, în întuneric, la mai puțin de zero grade, prin simplă imitație. Fiecare cod care a supraviețuit până acum e mai genial decât gândul lui cel mai subtil. Și e chiar și mai genial, când gândurile lui mor. După ce se perpelise tot drumul până în estul statului Ohio, bărbatul din scaunul de lângă el își adună în sfârșit curajul ca să-l întrebe: Vă știu de undeva? Weber tresare, cu un rânjet-fantomă strâmb, furat de la unul dintre pacienții lui. Nu cred. Sigur că da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
le dea dreptate în sinea ei, păi, lipsa asta, păi, darul și pomana, răul obicei, dobândit în pripă, la doar cincisprezece ani, care o lăsase cu pereții goi și inima goală, tot nu-i era de-ajuns. Tânjea și se perpelea în viscerele ei obiceiul ăla, dând să se întrupeze într-un bărbat care s-o îmbărbăteze, să-i dea curajul vieții, pe care, oricât s-ar fi străduit, nu l-ar fi putut dobândi de una singură și nici alături de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
obloji, ținându-l strâns în brațe și mângâindu-l ca pe un copil care suferă. Ca și cum ai fi împărțit suferința cu el, Mirelo, dacă nu cumva porția ta de suferință o fi fost ceva mai mare. Iarăși tânjeai și te perpeleai și te încurajai, încurajându-l totodată și pe Velicu, Mirelo sunt fără de număr meteenele și neputințele, și suferințele care ne apasă. Unde am ajunge dac-am sta în loc de ele? În seara aia au sărbătorit spârcâiala lui Velicu prăjind niște fleici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
limpezi mintea pentru a medita pe îndelete la șanse și perspective, ca să ia o hotărâre și să treacă la fapte până n-ar fi prea târziu. După cinci dimineața, și, așa nu se mai lipește somnul. Zadarnic s-ar mai perpeli în pat lângă Mirela și lângă fiu-său cel mic. Nici n-a prea fost el vreodată prieten cu somnul, iar pe zăpușeala asta îți vine să-ți rupi carnea de pe tine; te mănâncă pielea, te scarpini până la sânge, ești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
măritase cu Milton Stephanides, Tessie Zizmo era virgină.“ Logodna lor, care coincisese cu al doilea război mondial, fusese o relație castă. Mama era mândră de felul În care reușise să aprindă și să Înăbușe simultan vâlvătaia din inima tatălui meu, perpelindu-l apoi la foc mic pe durata cataclismului global. Acest lucru nu fusese Însă deloc complicat, având În vedere că ea fusese În Detroit, În timp ce Milton era la Annapolis, la Academia de Marină Militară a Statelor Unite. Mai bine de un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
antrenament cu iarbă și zgură, infestat cu viruși, bacili și streptococi gheboși, toți roș-albaștri. Adevărul gol-goluț e următorul: mi-am pus plonjoanele, reflexele, degajările, plasamentul, detenta, genunchii juliți și coatele vinete în slujba dușmanului. A fost groaznic. Sufletul meu se perpelea ca pe jar și, vă jur, la culcare parcă mirosea în cameră a inimă de câine roșu arsă. Mă apăsa ceva pe piept, nu era pătura, nu era nici Fifi, pisica, dar atârna greu, cam oprea respirația, trebuie să fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
iunie. Eram așa fericit! Încă. Am intrat în maternitate ca un fulger globular învelit în uniformă de liceu, portarul, brancardierii, doctorii și asistentele n-au îndrăznit să-mi bareze calea, mama golise un borcan cu cremă de ciocolată și se perpelea fără să doarmă. Ne-am îmbrățișat tare, tare de tot, până am văzut o mulțime de steluțe verzi, nu câte trei pe-un epolet, aurii, cum purta tatăl noului-născut. Cam la o săptămână distanță, când, după consumarea formalităților vamale și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
și cu brățări muzicale la laba mâinii prelungite-n cârnăciori delicați, ojați patriotic, adică în trei colori cunosc pe lume: roșu, galben și albastru, nepoțică dragă, da’ excitantă foc la viața moșului. Că de când nu te-am văzut multe nopți perpelite-n cearceafuri murdare și cleioase și zile grele de tânjală au trecut pe caldarâmul târgului noastru de-i nod de trafic de cărniță dulce și de droguri din Moldova de peste Prut și din Ucraina. Că împuțite și flocoase mai sunt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
scârț, le da cu ulei de rițin și le-ncheia cu croșetu. Că toată viața avusese grijă de ea, gramamoartea, d-aia își și dase o fată de suflet, ca să nu aibă copii mulți la ușă ! D-aia nu se perpelea ea nici pentru nepoți, așa că bieții de ei, când îi ajungea vreo nevoie, dădeau fuga la unchi-su, Spală-Varză, care-avea casă peste drum de biserică : avea casă mare, cu gardu-nalt și pivnițe de vin și cu câini răi. Un zgârcit
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
prea... Mai lasă, mai ascultă și de alții, nu mai tot da tu cu... Haidi, lasă, să vorbim de-ale noastre... C acu se face ora să pleci. Să vorbim ce trebuie, că toată noaptea n-am liniște și mă perpelesc ! Ce-o mai fi ? mă gândesc. M-o mai ține Nebunu ăsta, aici ? Nu m-o mai ține ?... De ce să te perpelești ? Stai liniștită ! Te ține, de ce să nu te mai țină ? — Da plicu ai apucat să i-l dai
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
acu se face ora să pleci. Să vorbim ce trebuie, că toată noaptea n-am liniște și mă perpelesc ! Ce-o mai fi ? mă gândesc. M-o mai ține Nebunu ăsta, aici ? Nu m-o mai ține ?... De ce să te perpelești ? Stai liniștită ! Te ține, de ce să nu te mai țină ? — Da plicu ai apucat să i-l dai ? Lu ăsta, lu Nebunu, ai apucat să-i dai plicu ? Plicu cu bani, cum ne-am vorbit noi ! Lasă, nu mă mai
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
porți în lume, nu mai tot... Nu vezi ce-ncet zic ? Da trebuie să te-ntreb, că am grijă de plicu cu bani... D-aia nici nu po’ să dorm, și toată noaptea n-am închis ochii și m-am perpelit... O fi apucat băiatu să-i dea plicu ? mă gândeam. O fi apucat, n-o fi apucat... — Ei, Doamne ! Doar ți-am spus că i-am dat... Ți-am spus de data trecută... Ai uitat, vezi ! Ți-am spus cum
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
am dat... Ți-am spus de data trecută... Ai uitat, vezi ! Ți-am spus cum i-am dat și ce l-am rugat, ți-am spus și ce mi-a răspuns el... Ce motiv aveai să nu dormi, să te perpelești ? I-am dat, s-a rezolvat, gata ! — I-ai dat, zici ? — I-am dat, i-am dat ! — Și ? — Cum și ? Și ce ? — Și ce-a zis ? Tu i l-ai dat, da el ce-a zis ? A zis că mă
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
el În deplinătatea facultăților lui mintale. Vrei să te ții de el noaptea, că te știu tare la filări? Bud cel Rău, Întotdeauna prostit de soarta vagaboandelor. — Bineînțeles, Dud. Unde lucrează acum? — La secția de pe Strada 77. Are misiunea să perpelească toți cioroii cu cazier sexual. E de jurnă la 77, iar tu Îți vei ponta intrările și ieșirile dintură tot acolo. — Dud, mi-ai salvat viața! — Vrei să-ți detaliezi puțin afirmația, flăcău? — Nu. CAPITOLUL 29 Memo: „De la șeful poliției
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
nu a mai fost văzut după incident. Caz Închis. Tomberon Întîrzia. Trecu la Însemnările despre Hudgens. Un măcel Înfiorător și nici un suspect serios. Hudgens era urît de toată lumea. O anchetă absolut anostă, Max Peltz și echipa de la Badge of Honor perpeliți scurtă vreme la foc mic. În Hush-Hush apăruse un articol care Îl „demasca“ pe Peltz și slăbiciunea lui pentru adolescente. Peltz a trecut cu bine un test la poligraf. Restul „echipei“ a venit cu alibiuri. Citit printre rînduri: Parker considerase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
poate suporta hîrtia.“ Jack răsfoi ziarul, zîmbind, și ochii Îi căzură pe un articol legat de Nite Owl. Citit pe sărite: cruciada unui detectiv particular, cineva care s-a dat drept Duke Cathcart, speculații legate de materialele obscene. Ed Exley perpelit pe tăciuni Încinși. Multă ură. Străfulgerare: „Detectivul particular“ Bud White trăgîndu-i-o lui Exley. Un număr din februarie, pus În circulație În ianuarie, cu mult Înainte să fi fost omorîți frații Englekling sau ca negrul de la Quentin să fi venit cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
și avocatul lui, marele Jerry Geisler. Ray Pinker era pregătit cu antidoturi, dar deocamdată nici unul dintre peștișorii cei noi nu părea drogat. Doi polițiști păzeau intrarea În sediu - interogatorii private, cu respectarea strictă a autonomiei A.I. Kleckner și Fisk le perpeleau cu Întrebări pe Mertz și pe pseudo-Ava, Înarmați cu copii de depoziții, fotografii porno și un rezumat de caz. Yorkin, Lux și falsa Rita Își așteptau rîndul. Ed lucra În biroul lui: schița trei scenarii pentru Vincennes. Un gînd nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
a doua zi se simțeau cu toții foarte rău cînd ajunseră la bazinul de la Country. Fetele nu veniseră dimineața și ei fumară țigară de la țigară și petrecură ceasuri Întregi la bar, cerînd apă rece de la gheață ca sa stingă incendiul care-i perpelea. Din cînd În cînd aruncau o privire spre ușa de intrare la bazin, dar nici urmă de fele. Ei n-aveau de unde ști că Își probau uniformele: vara era pe sfîrșite. După-amiază veniră toate, dar ei nici nu se sinchiseau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]