706 matches
-
anarhic și personalismul energetic. În alte locuri, tipul pare să aibă un sens deosebit, fără a-l exclude pe cel propus prin interpretarea de față, referitor la poziția sa mijlocitoare între mistic și vocație (în genere, personalitate energetică). Astfel, în Personalismul energetic, cap.II, tipul este opus personalității: aceasta din urmă "este o structură dinamică, complexă, care se descoperă din înlățuirea ascunsă a manifestărilor, iar nu din aparenta juxtapunere a similitudinilor"; pe când "tipurile sunt ieșite din acumularea similitudinilor"194; desigur, în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sunt ieșite din acumularea similitudinilor"194; desigur, în acest context, autorul are în vedere prin termenul de personalitate, doar personalitatea energetică. Sensul termenului "tip" care se impune, pentru o sistematică istorică a formelor personalității, în orizontul unei interpretări antropologice a personalismului energetic, este cel de formă de personalitate aflată, istoricește, între mistic și profesionist și vocație. De altminteri, chiar profesionistul corespunde unui "tip", urmând ca abia inovatorul, "profesionistul de vocație", să se desprindă în mod categoric de condiția tipului, datorită unei
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
produce și profesionistul ca variantă a personalității energetice. Asemenea personalității mistice, tipul este păstrat și el în istorie. Cele două sensuri ale termenului tip: cultura ca personalitate a poporului și personalitatea post-mistică a individului, reprezintă, în fapt, categorii independente în personalismul energetic. Cultura este termen privilegiat în scrierile anterioare Personalismului energetic, în timp ce personalitatea devine termen fundamental în scrierile care alcătuiesc de facto sistemul personalismului energetic. Totuși, s-ar putea susține cu destulă îndreptățire că aceste din urmă lucrări nu transferă termenul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
personalității mistice, tipul este păstrat și el în istorie. Cele două sensuri ale termenului tip: cultura ca personalitate a poporului și personalitatea post-mistică a individului, reprezintă, în fapt, categorii independente în personalismul energetic. Cultura este termen privilegiat în scrierile anterioare Personalismului energetic, în timp ce personalitatea devine termen fundamental în scrierile care alcătuiesc de facto sistemul personalismului energetic. Totuși, s-ar putea susține cu destulă îndreptățire că aceste din urmă lucrări nu transferă termenul culturii într-un plan secund. În Puterea sufletească (1908
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
tip: cultura ca personalitate a poporului și personalitatea post-mistică a individului, reprezintă, în fapt, categorii independente în personalismul energetic. Cultura este termen privilegiat în scrierile anterioare Personalismului energetic, în timp ce personalitatea devine termen fundamental în scrierile care alcătuiesc de facto sistemul personalismului energetic. Totuși, s-ar putea susține cu destulă îndreptățire că aceste din urmă lucrări nu transferă termenul culturii într-un plan secund. În Puterea sufletească (1908), cultura este termenul central. Ea este concepută ca un rezultat al "reacțiunilor sufletești" ale
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
termenul central. Ea este concepută ca un rezultat al "reacțiunilor sufletești" ale omului angajat în adaptarea la mediul natural; numai în urmarea configurării mediului cultural și datorită influențelor lui se formează personalitatea individului. Acest raport accentuat "aristotelician" apare și în Personalismul energetic: "Poporul este nu numai înaintea individului, dar este și mai complet decât individul. Poporul cuprinde, în fondul său, toate aptitudinile membrilor săi, și de aceea personalitatea sa (cultura) apare ca o potențialitate armonică ideală; pe când individul cuprinde în fondul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și natură, de următoarea idee nietzscheană: "Cultura se poate naște și poate înflori numai din viață"198. Cultura este spațiul în care se constituie personalitățile individuale. Acest sens al culturii se păstrează în întreaga operă a lui C. Rădulescu-Motru. Interpreții personalismului energetic sunt îndeobște de acord cu reprezentativitatea ideii discontinuității natură-cultură în acest sistem filosofic. Apar însă și puncte de vedere de felul acestora: "Motru a subapreciat totuși momentul discontinuității, n-a sesizat în dreaptă măsură mutația de anvergură a schimbării
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
energie, mai cu seamă) fiind valorizată mai mult continuitatea. Astfel, totul este energie; omul este scop final al evoluției, având un specific existențial determinat, fundamental, prin natura sa "energetică". În ultimile lucrări însă (îndeosebi în Etnicul românesc și în Morala personalismului energetic), discontinuitatea este întărită, fără a fi pus în pericol echilibrul formal dintre ea și continuitate (așa cum se poate constata și din însemnările de după 1943201). Aceasta din urmă pare a nu mai fi prezentă, într-adevăr, decât la nivelul principiului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
poate constata și din însemnările de după 1943201). Aceasta din urmă pare a nu mai fi prezentă, într-adevăr, decât la nivelul principiului, al genericului ontologic, însă aceasta reprezintă un fapt esențial pentru o reconstrucție filosofică. În lucrările care alcătuiesc nucleul personalismului energetic, între discontinuitate și continuitate există un echilibru; și nu doar formal, ci și la nivelul ideilor angajate în argumentări. Aceasta deoarece conformarea față de schema determinismului prin finalitate principiul ordonator al discursului este exemplară. Cultura constituie calea de comunicare între
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
absolut, în creația culturală; iar eșecul culturii este un "eșec sfânt" necesar depășirii actualului nivel existențial al omului și înaintării lui către o existență propriu-zis spirituală. Punctul de vedere al lui Berdiaev este binevenit într-o "critică", o interpretare, a personalismului energetic, pentru că și filosoful rus ajunge la un personalism, unul religios însă, diferit, desigur, de cel "energetic". Potrivit acestui personalism (al lui Berdiaev), desăvârșirea omului este posibilă prin spiritualizare, într-o epocă finală "profetic-creatoare", nu prin cultura care este în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
eșec sfânt" necesar depășirii actualului nivel existențial al omului și înaintării lui către o existență propriu-zis spirituală. Punctul de vedere al lui Berdiaev este binevenit într-o "critică", o interpretare, a personalismului energetic, pentru că și filosoful rus ajunge la un personalism, unul religios însă, diferit, desigur, de cel "energetic". Potrivit acestui personalism (al lui Berdiaev), desăvârșirea omului este posibilă prin spiritualizare, într-o epocă finală "profetic-creatoare", nu prin cultura care este în putința omului actual. Dimpotrivă, C. Rădulescu-Motru socotește că tocmai
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
lui către o existență propriu-zis spirituală. Punctul de vedere al lui Berdiaev este binevenit într-o "critică", o interpretare, a personalismului energetic, pentru că și filosoful rus ajunge la un personalism, unul religios însă, diferit, desigur, de cel "energetic". Potrivit acestui personalism (al lui Berdiaev), desăvârșirea omului este posibilă prin spiritualizare, într-o epocă finală "profetic-creatoare", nu prin cultura care este în putința omului actual. Dimpotrivă, C. Rădulescu-Motru socotește că tocmai prin cultură, așa cum ea a fost croită dintru început, este posibilă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și, poate, universalitatea operelor culturale nu pot fi despărțite de condiționarea profund istorică și de mediul de civilizație în care se nasc, în sensul că acele opere rămân, care sunt cerute de un anume moment istoric, ele ilustrându-l. Comentând personalismul energetic în contextul Istoriei civilizației române moderne, Eugen Lovinescu spune astfel: "Realitatea culturii nu se exprimă prin forme exterioare, ci prin bunuri sufetești, prin deprinderi intelectuale și morale, devenite forțe active"210. Cultura este altceva decât natura, fiindcă aceasta din
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
care echilibrează în structura lumii elementul condiționatului natura și elementul Absolutului Absolutul însuși. În cazul misticului, forma socială este grupul; în cazul "tipului", cultura; iar pentru personalitatea energetică, civilizația. (Discuția asupra formei sociale se va face în ultimul capitol.) Interpretarea personalismului energetic din unghi antropologic și discuția asupra formelor istorice ale pesonalității trebuie să introducă o diferență între ființa-în-sine a unei forme a personalității și exprimarea sa în afară de sine. Iar textul interpretat în lucrarea de față dă voie, dacă nu chiar
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Plasată însă înaintea personalizării, ea devine o etapă necesară a evoluției, care pregătește apariția personalității. Confirmarea acestui rol o aflăm în faptul formării personalității energetice. Și, de asemenea, în omul de vocație, care este, în limbajul lui C. Rădulescu-Motru, "profetul personalismului energetic". II.3.d. Caracterul normativ al conceptului de personalitate energetică Dintr-o anumită perspectivă, conceptul de personalitate energetică are un caracter normativ. El desemnează ipostaza "finală" spre care tinde evoluția energiilor personalizate, un punct final de echilibru al ordinii
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
finală" spre care tinde evoluția energiilor personalizate, un punct final de echilibru al ordinii universale, un fel de țintă a evoluției existenței-ca-energie. Normativitatea acestui concept poate fi urmărită în două planuri, corespunzătoare celor două orizonturi de tematizare a personalității, proprii personalismului energetic și prezentate în cap. I al acestei lucrări (I.3.a.): 1) în cel al "științei personalității", unde ea apare ca o previziune a unei corelații persistente, a unei realități pentru care s-au acumulat premisele naturale și culturale
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
urmări bune pentru om. Tocmai prin el se îmbogățește civilizația și, pe această bază, cresc șansele apariției vocațiilor și sunt optimizate condițiile educației ce are ca scop formarea vocațiilor. Termenul de personalitate energetică manifestă o oarecare ambiguitate. Semnificația lui din Personalismul energetic personalitatea energetică este profesionistul de vocație suportă modificări semnificative în Vocația..., unde se face distincție între profesiune și vocație, între profesionist și om de vocație, distincții care în Personalismul energetic sunt cel mult implicite. Vocația, ca personalitate energetică, reprezintă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de personalitate energetică manifestă o oarecare ambiguitate. Semnificația lui din Personalismul energetic personalitatea energetică este profesionistul de vocație suportă modificări semnificative în Vocația..., unde se face distincție între profesiune și vocație, între profesionist și om de vocație, distincții care în Personalismul energetic sunt cel mult implicite. Vocația, ca personalitate energetică, reprezintă o înfăptuire a acesteia diferită de profesionist. Diferența o putem gândi din două unghiuri: 1) istoric, potrivit căruia profesionistul este personalitatea modernă a "muncitorului calificat", iar vocația este forma energetică
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
anterioare de personalizare a energiei. Ea este idealul spre care tind personalitățile, ideal prezent "pe viu" în vocațiile apărute în orice epocă istorică. C. Rădulescu-Motru descrie condițiile naturale și culturale care fac posibilă personalitatea, în fiecare din formele sale. Dar personalismul energetic are și o deschidere metafizică: a) în conținutul său, prin prezentarea normativă a personalității energetice, b) metodologic, prin "interpretarea" structurii formale a conceptului kantian al finalității. Personalismul energetic apare ca "știință obiectivă a personalității" dimensionată, filosofic, ca "monism naturalist
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și culturale care fac posibilă personalitatea, în fiecare din formele sale. Dar personalismul energetic are și o deschidere metafizică: a) în conținutul său, prin prezentarea normativă a personalității energetice, b) metodologic, prin "interpretarea" structurii formale a conceptului kantian al finalității. Personalismul energetic apare ca "știință obiectivă a personalității" dimensionată, filosofic, ca "monism naturalist" (Petre Vaida) sau ca "monism finalist" (Gheorghe Al. Cazan). Dar el apare și ca sistem filosofic a cărui notă definitorie este determinismul prin finalitate, sistem ce are sensul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a omului către propria sa desăvârșire; este vorba despre "o concepție dinamică având ca tendință practică răscolirea energiilor românești pentru a descoperi vocațiile și a le face fecunde dezvoltării neamului și, prin el, omenirii"220. Acesta este sensul profund al personalismului energetic, dezvăluit prin regândirea și interpretarea conceptului personalității energetice. II.4. Confirmarea determinismului prin finalitate: vocația II.4.a. Conceptul vocației Filosofia lui C. Rădulescu-Motru răspunde unui scop: ideile, interpretările, conceptele sale, ordonate într-un sistem, conduc la teoria vocației
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și ideea refacerii unității lumii. Dacă răspunsul va fi afirmativ, atunci am fi îndreptățiți să acceptăm că teoria vocației confirmă funcțiile reconstructive ale acestui concept fundamental. Relevanța filosofică a conceptului determinismului prin finalitate ar fi astfel deplin probată, iar sistemul personalismului energetic ar dobândi încheiere firească. Se cuvine a formula, înainte de a încerca un răspuns la întrebarea amintită mai sus, câteva "preveniri": a) teoria vocației este elaborată într-un cadru teoretic care îl depășește pe cel din Vocația...; b) în lucrările
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
unei existențe în care intră cu ceva acela care este chemat"221; e) prezentarea în contextul de față a teoriei vocației a lui C. Rădulescu-Motru respectă presupozițiile asumate și intenția urmărită pe tot parcursul acestei lucrări: întemeierea ideii potrivit căreia personalismul energetic, vizat ca reconstrucție a umanului, este o filosofie personalistă care își are originea în "interpretarea" structurii formale a conceptului kantian al finalității. Teoria vocației începe cu precizări vagi asupra muncii "oamenilor excepționali", continuă cu fixarea sensurilor termenului "inovator" și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
în scopul evoluției societății. În Elemente de metafizică (Partea III, capIII: Vocația) apare a doua schiță a conceptului vocației. În acest context, C. Rădulescu-Motru citează din nou lucrarea lui Max Weber, amintită mai sus. Într-o notă de subsol, autorul personalismului energetic afirmă că este instructiv acest studiu care explică legătura dintre sentimentul vocației și dezvoltarea economică a comunităților care au adoptat "biserica reformistă". El pare a nu fi de acord însă cu punctul de vedere weberian în contextul discuției despre
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Rădulescu-Motru, încercând doar o prezentare formală și intenționat schematică, suficientă însă pentru a ilustra felul în care vocația confirmă determinismul prin finalitate și, în ultimă instanță, forma de ontologie a umanului pe care o dobândește teoria personalității și vocației în personalismul energetic. Obârșia vocației se află în "dispozițiile caracterului și simțirea eului"229. Vocația vine din nucleul personalității (eul) și dintr-o însușire a personalității împlinite (caracterul). Dar nu din ele ca atare, ci din posibilitatea lor: simțirea (eului) și dispozițiile
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]