557 matches
-
o întâlneam și la personajul boccaccesc, donna Philippa, care își susținuse cu succes cauza în fața judecătorului, justificând cu îndrăzneală libertatea totală a femeii și salvându-și astfel viața. Diacul, cel cu care se găsește în conflict târgoveața, întruchipează filosofia scrisă, personifică logica masculină impecabilă, care nu dă greș, pe când târgoveața este o metaforă a retoricii orale, ce păsrează unele incongruențe.314 Discursul, dar și istorisirea rostită de ea, abundă în procedee retorice, pe care târgoveața le stăpânește și le folosește cu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
marginalizată.426 Ea nu are glas și nu mai apare în structura povestirii, devine simbolul unei lumi vetuste, în care femeia era redusă la tăcere. Bătrâna, prin vocea cu care se face auzită și în cele din urmă se impune, personifică exponenta unui univers în care femeia și-a recăpătat locul pierdut, o societate în care vrea să domine, căci are toate atu-urile pentru această poziție privilegiată. Târgoveța sugerează că singura posibilitate a societății de a evita decăderea și subminarea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
Virilitatea personajului feminin, reliefată în acțiune, nu trebuie să ne surprindă, deoarece o femeie puternică, cum este această donna demonicata, dobândește trăsături masculine doar pentru a se impune mai decisiv în planul acțiunii și al operei în general.913 Alison personifică rebeliunea și independența, asemenea târgoveței din Bath, ambele personaje împart nu doar trăsături comune de caracter, ci și același nume. John, mereu păcălit, devine un fel de Calandrino boccaccesc, își idealizează prea mult soția, reprezintă tipul de senex amans. Nu
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
care este administrată ea, trebuie făcut chiar de membrii loiali ai organizației. Nu divizarea US ar trebui să dea angoase conducerii ei - divizare care, așa cum arătam mai sus, reprezintă de mult o realitate, dar una întemeiată nu numai pe criterii personificate de Druță -, ci statutul culturii în Republica Moldova, marginalizarea intelectualilor, decăderea clasei politice și dezabuzarea socială, fără precedent după declararea independenței. Care este rolul US azi, ce obiective ar trebui să-și propună, ce structură și ce statut de organizare internă
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
a informațiilor pe care le deține. Are o funcție puternic asiguratorie pentru profesori, elevi sau familiile lor. I se cere, uneori, "o neutralitate imposibilă"64 pentru că, din rațiuni didactice, este obligat să simplifice, să ierarhizeze, să limiteze, să elimine, să personifice, să idealizeze, să "coloreze", să convingă. Iar presiunile extrașcolare (politice, financiare, editoriale, etc.) sunt și ele nelipsite. Lumea văzută prin pagini de manual rămâne, întotdeauna, "parțial fictivă" și arată "ceea ce societatea ar trebui să fie, nu ceea ce este cu adevărat
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
permanent la comparații între cotidianul de altădată și cel de astăzi. Cititorul era de la început avertizat că va fi solicitat să înțeleagă mai întâi "puțină geografie". Autorul a definit și a delimitat spațiul românesc prin câteva mari unități de relief, personificând fără patetism proiecția lor pe hartă, pentru a înlesni memorizarea 236. Apelul la orientarea spațială a rămas o constantă a povestirii, fiind un bun prilej de colaborare în localizarea intrigii istorice ("uitați-vă pe hartă!"). Povestitorul nu a utilizat periodizările
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
autorul a trecut peste o mulțime de fapte, omițându-i pe cei care nu se identificau cu versiunea sa istorică. Cetățenii care nu erau români, ortodocși sau măcar moldoveni, nu își găseau locul în povestire decât, cel mult, pentru a personifica nedreptățile asociate regimului sovietic. Germania Privită dinspre Est, Republica Democrată Germană părea, chiar în contextul crizei de sistem generalizate din anii '80, cea mai dezvoltată țară a lumii socialiste. Din interior, se pare că lucrurile nu se vedeau la fel
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
directe am optat pentru un parcurs prelungit în jurul unor momente istorice însemnate. Dintre acestea, am ales evenimentul aniversat de ziua națională a României (1 decembrie 1918), ca metafora supremă a unității; un ilustru principe medieval, Ștefan cel Mare, capabil să personifice reușita exemplară în orice regim politic; cea mai controversată epocă din istoria recentă a țării, perioada comunistă, care generează încă serioase divergențe de identificare între contemporani. Investigația a urmărit în principal dimensiunea etatist-națională, dar a fost permeabilă și la un
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
ceremonii religioase nelegiuite. Împotriva creștinilor a formulat cu abilitate și inteligență delictul care părea mult mai apropiat și care se potrivea cel mai bine asociației lor atât de misterioase: delictul de generis humani. Creștinii, considerați astfel dușmanii Imperiului roman, care personifica în sine genul uman, puteau fi persecutați din acest motiv prin judecăți sumare, în baza legii ius gladii. Declarându-i dușmanii săi personali și ai guvernării sale, a trecut la aplicarea pedepselor care pentru dezertorii, răsculații și dușmanii statului erau
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
eficace, întrucât ne deschide numeroase căi de explorare, atrăgîndu-ne, pe rând, atenția asupra multiplelor combinații pe care altminteri riscăm să le omitem. Analogiile Analogia personală constă în capacitatea elevului de a se transpune în situația și elementele problemei, de a personifica termenul problemei, modalitate pe care indivizii, de obicei nu o fac datorită unui control foarte rigid, unui comportament rațional excesiv. Exemplu: Sunt un /o... . Astazi mă simt ca... . Imaginează-ți că ești un caiet din propriul ghiozdan. Imaginează-ți că
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
este neîndoielnic că purcede din însăși firea lui Dumnezeu Tatăl”. (Sf. Chiril al Alexandriei, Despre Sfânta Treime, cuvântul al VII-lea, în PSB, vol. 40, p. 301) 81 Tâlcuirea Pr. Stăniloae: Duhul e atenția Tatălui către Fiul și mărturia Lui personificată către Fiul despre dragostea Sa către El și odihna Lui în Fiul. Dar aceasta este o atenție activă, mărturia unui ipostas, și numai persoana e capabilă de lucrare. În forma aceasta lucrătoare, ipostatică, se manifestă atenția Tatălui și mărturia dragostei
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Pentru a sugera o atmosferă mitologică, se vorbește de "prezența invizibilă a Moirei", de Styx, de Septentrion, de "blânda Iris", de "sfincși, himere, hidre". Sunt convocați gânditori și învățați, între care Platon, Parmenide, Herodot; nu lipsesc Minciuna și Adevărul, acestea personificate în modul celor vechi; ne solicită constelații și legende (Andromeda și Peștii). Fraza densă din Balada schimbului în natură (dicțiune în modul lui Al. Philippide) are o alunecare ceremonială uleioasă; corăbii cartagineze transportă bunuri de o pitorească diversitate: Erau acolo
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
gelozie, rivalitatea și competițiile pline de ranchiună dintre egali. Solicitudinea mercantilă este iluzia care ascunde războiul veninos al fiecăruia contra tuturor, bucuria imorală de a vedea distrusă fericirea altora. Putem numi acest model Nemesis, după numele zeiței vechilor greci care personifica răzbunarea, trimisă acum să lovească în prosperitatea ostentativă, în excesul de fericire al semenilor. Un ultim model s-a conturat prin accentuarea privatizării existenței, proces specific civilizației consumeriste. Punând capăt supremației în materie de organizare a marilor instituții, provocând anularea
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
totală și armonioasă cu anturajul familial, amical sau profesional. Compas, echer, riglă Instrumentele geometrice simbolizează posibilitataea de organizare și ordonare a lumii. Se referă și la rigoare, la obiectivitate, la gândirea rațională și metodică. Prin mânuirea lor cu îndemânare, ele personifică lumina științei opusă obscurantismului. Fondate pe repetiție și sistematizare, ele reproduc ordinea cosmică, gândită, judicioasă și controlată. Rigla și echerul, în vis, sunt în relație cu legea, spiritul dreptății și exprimă dorința sau obligația de a rămâne pe sau de
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
calmul și permanența. Verdele constituie o întoarcere la starea primordială. În vis, pledează pentru autenticitate, și nu pentru folosirea artificiilor. Se detașează de om și de creațiile sale și reprezintă, din acest punct de vedere, o etapă anterioară modernizării. Verdele personifică și speranța, natura care reînverzește după cele mai teribile cataclisme și permisiunea («a avea undă verdeă) de a îndrăzni, de a acționa și de a realiza ceva. Este culoarea reînvierii și a renașterii. Este și culoarea perechii de elemente opuse
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
uriașe, marea exprimă atât calmul, cât și furia, bucuria, dar și tristețea. Ea se nuanțează, își schimbă culoarea, aspectul, ritmul. Variațiile ei sunt la fel de infinite ca și întinderea, expresie a imensității și puterii naturii, a forței cosmice, a gloriei divine. Personifică la fel de bine plenitudinea și serenitatea, dar și abisul și teroarea. Pentru toate motivele evocate mai sus, marea are o valoare inițiatică și spirituală. Traversarea mării (Moise, Ulise), precum și înghițirea de către un pește uriaș (Iona, Pinocchio), teme legendare și universale, evocă
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
interpretat și din punct de vedere simbolic. Psihanaliza acordă un loc preponderent copilului, postulând că experiențele din copilărie formează adultul. Copilul (și cu atât mai mult bebelușul) reprezintă inocența și bunătatea. Sufletul și inima lui sunt încă pure. Astfel, copilul personifică starea virgină, starea tuturor posibilităților. Exprimă germenele, zorii, viitorul, promisiunea a ceva mai bun, dar și a ceva mai rău. Totul rămâne încă de făcut, de realizat. Simbolizează subiectul vulnerabil și lipsit de mijloace, supus ființelor puternice, începând cu adulții
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
în care lucrurile nu sunt făcute pentru a rămâne neschimbate, ci se pot schimba dacă angajații au „voce”, în care zilnic se rostesc sintagme de genul „strategia organizației”, „poziția organizației pe piată”, „organizația împarte profitul” etc., fiecare angajat ajunge să personifice această entitate din care face parte, se identifică cu ea, adopta valorile ei. Imaginea pe care o are asupra atitudinii factorilor cu putere de decizie este generalizată la nivelul organizației. În contextul studiului cauzelor fluctuației personalului, rezultatele explică modul în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
o luptă pentru schimbare, transformare, evoluție. Ei au constituit falanga - minoritatea activă, am spune astăzi - care încerca să impună ideile de modernitate și progres. De ce faptele și ideile lor ar fi „momente depășite”, așa cum ni s-a sugerat? Atunci ei personificau nevoia unui început: prin cultură și educație. Iar acum - gândeam în 1992 -, stilul acțiunilor lor ne-ar putea ajuta să depășim criza, dezorientarea, neîncrederea, noile mituri pe cale de a ne anihila. Statul democratic posedă, fără îndoială, și o funcție culturală
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
trebuie să devină, la rândul ei, o personalitate. Un asemenea rol, de personalitate deplin conștientă de cerințele și nevoile comunității, de reprezentant al administrației într-un stat activ a îndeplinit (sau a vrut să îndeplinească) revizorul Mihai Eminescu. El a personificat funcțiile statului. Reprezentând statul, administratorul - credea Eminescu - trebuie să devină un părinte înțelept și deplin devotat. Dar, mai ales, competent. „Administrația este o știință... A administra?... Ce va să zică a privi bunăstarea populației, ca pe un lucru încredințat înțelepciunii și vegherii
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
înțeles ca puțini contemporani ai săi să-și pună priceperea de om cult în slujba neamului. Pedagogia lui a avut un profund caracter social. „O dotațiune suficientă pentru școală și educație”tc "„O dotațiune suficientă pentru școală și educație”" Cum personifica școala noastră concepția lui Eminescu despre statul educativ? „Două idei progresiste” - „instrucția publică generală” și „răspândirea luminii și culturii în masa poporului” - au fost compromise de unii „speculanți ai frumoaselor principii” care „au urzit o cabală și au răsturnat legea
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
mulțumește casei unde a locuit și își ia rămas bun de la oamenii care-l petrec la groapă". 102 În basmele populare, "locul" nu poate fi schimbat și nici "norocul". "Locuința Soartei" are legile ei care nu pot fi încălcate. "Norocul", personificat într-un bătrân, îl călăuzește pe flăcăul care vrea să-și afle soarta: "Flăcăule, apucă pe cărarea asta tot înainte prin pădure. La capăt ai să vezi un munte: în vârful muntelui ai să vezi un palat. Acolo e locuința
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
dezlănțuire a stihiilor primordiale, vântul repune lumea în ordine, convertind-o la starea dintâi a creației. În majoritatea mitologiilor, aerul este prezent sub trei aspecte: elementul calm (zeul egiptean al atmosferei, Shu, ca mediator între cer și pământ; element violent, personificat de divinitățile vântului și ale furtunilor, și elementul vital, "prăná", forța de viață, dobândită prin yoga172. I.2.2. SEMNIFICAȚIE ȘI PROCESUALITATE Până în mileniul al II-lea î.e.n. a apărut teoria chineză privind cultul celor cinci elemente: apa, focul, lemnul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de ploaie asemănătoare au fost răspândite și la romani, serbările și procesiunile numite Robigalia, în cinstea zeiței Robigo, aveau loc pentru a apăra grâul de rugină (mălură), pentru ploaie la vreme și belșug, iar zeița orientală Ma și Cybela feniciană personificau natura roditoare.385 Un alt ritual de invocare a ploii, întâlnit mai mult în părțile sudice ale României (Oltenia, Muntenia, Dobrogea, sudul Moldovei), este Caloianul, practicat în a treia marți după Paști sau când e mare secetă. Fetele și femeile
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
iar imaginile devin cărnoase, ușor senzuale, amintind de Lucian Blaga: "La picioarele zilei satul și apa/ În cimitirul bătrân copiii scutură prune/ mâine în zori vor culca vitele roșii în groapa/ caldă ca un sărut". Satul lui Ion Brad este personificat; îl cheamă pe poet ca altădată pe N. Crevedia: "Și iarăși/ mă strigă/ Ion/ stau îndoit: e el ori nu e el." Ion Brad este din când în când esenian, vine cu o anumită solemnitate în poezie (uneori fără reliefări
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]